Cuvîntul Nou, februarie 1984 (Anul 17, nr. 3738-3762)

1984-02-01 / nr. 3738

ANUL XVII, Nr. 3738 La început de trimestru, probleme vechi, probleme noi Ne aflăm, așadar, la începutul unui nou trimestru în actualul an școlar, prilej bine­venit spre a arunca o privire atît asupra trecutului, cit și a viitorului. Debutînd sub semnul imperativelor formulate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Consfătuirea de lucru de la Mangalia, din 2­3 august 1983, faţă de toţi factorii educaţionali, actualul an şcolar tre­buie să se constituie intr-un pas înainte in întregul proces­ instructiv-educativ al tine­rei generaţii. Auspiciile începutului de drum au fost cit se poate de favorabile, începînd de la baza materială şi terminind cu rezolva­rea operativă a încadrării majorităţii unită­ţilor de învăţămînt cu cadre de specialitate. Au existat evidente preocupări din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean, a conduceri­lor unităţilor de învăţămînt, a cadrelor di­dactice pentru perfecţionarea întregii activi­tăţi. Numeroase cadre didactice au participat la diferite forme de perfecţionare, comisiile metodice, cercurile pedagogice şi-au racordat activităţile la cerinţele actuale ale procesu­lui i­nstructi­v-educativ. De asemenea, foarte mulţi elevi au avut posibilitatea de a parti­cipa la pregătiri suplimentare. Ca urmare a acestui ansamblu de măsuri, la sfîrşitul trimestrului I, procentul de pro­­movabilitate pe judeţ este superior la majo­ritatea ciclurilor faţă de aceeaşi perioadă a trecutului an şcolar, fiind de 99 la sută în ciclul primar, 95,65 la sută în cel gimnazial, 81,79 la sută în treapta I de liceu şi 82,58 la sută în treapta a II-a. Sigur, alături de aceste cifre „seci“ se constată un real salt în ce priveşte însuşirea cunoştinţelor de către ma­joritatea elevilor, atît a celor teoretice, cit şi practice. Tot la capitolul reuşite trebuie tre­cute şi activităţile cu caracter educativ, de cultivare a un­or convingeri şi sentimente cu înaltă valoare morală în rindul tinerei gene­raţii. Parcurgînd tabloul realizărilor, nu putem trece cu vederea nici existenţa unor carenţe, a unor probleme vechi, ca şi a altora noi, ce grevează încă, asupra procesului inistructiv­­educativ din şcoala covăsneană. Una dintre acestea este şcolarizarea elevilor, cunoscînd faptul că un număr de 146 de copii au ră­mas neşcolarizaţi în cursul trimestrului I, şi provenind mai ales din localităţile Valea Crişului, Zaglon, Zăbala, Ghelinţa, ca şi din oraşele judeţului. Se resimte încă în procesul instructiv-edu­­cativ şi faptul că o serie de colective de ca­dre didactice şi comisii metodice nu depun suficiente eforturi pentru modernizarea pro­cesului de învăţămînt, pe realizarea unei conlucrări mai strînse între profesorii care predau la diferte cicluri. în acest sens se resimte necesitatea acordării unei atenţii spo­rite perfecţionării studiului limbii şi litera­turii române, a altor obiecte fundamentale, îmbunătăţirea conţinutului şi formelor muncii politico-educative in rindul elevilor trebuie să constituie o altă „temă de cerce­tare“ pentru toţi factorii educaţionali din şcoli, astfel incit fiecare oră de curs, fiecare activitate organizată de şcoală să contribuie la educarea tinerei generaţii în spiritul o­­rientărilor şi indicaţiilor formulate de secre­tarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Consfătuirea de la Mangalia. O problemă nouă ce se ridică începînd cu acest trimestru o constituie rezolvarea în bune condiţii a noilor forme de organizare a activităţii de instruire practică şi tehnologi­că, la care trebuie să-şi aducă o contribuţie substanţială şi conducerile unităţilor patro­nulion­te. Fără îndoială, cunoscînd toate aceste as­pecte din viaţa şcolii covăsnene, toate cadre­le didactice, indiferent unde activează, tre­buie să contribuie la realizarea în noul tri­mestru a unui spor calitativ pe toate planu­rile activităţii instructiv-educative. Nu o dată ne-a fost dat să asistăm — şi nu numai nouă — la unele manifestări total deplasate în timpul unor spec­tacole şi ai căror „eroi“ au fost tineri de vîrstă şcolară. Un comportament total depla­sat exteriorizat prin vocife­rări, înghionteli, risete cînd era şi, mai ales, cînd nu era cazul, schimbarea locului în timpul reprezentaţiei — tot felul de asemenea acte „de bravură“ ce reuşeau să deran­jeze nu doar pe spectatori, dar pînă şi pe cei ce evoluau pe scenă. Sigur, ştim că prin specificul vîrstei lor este mai greu­ să pretindem elevilor să stea smirnă mai multe ore în şir, d­ar atunci cînd vin de bunăvoie la un spectacol — fie el de teatru sau un concert de orice fel de muzică — li se pretind şi lor unele reguli UN MINUT DE ETICĂ Obiectul de studiu: comportamentul elementare de comportament, lăsarea la garderobă a aere­lor de teribilism. Bineînţeles, afirmaţiile noastre de mai sus nu trebuie generalizate. Am avut ocazia să vedem şi sp­ectatori-elevi comportîn­­du-se decent, în conformitate cu etica ce trebuie să anime spectatorul vizavi de actul de cultură. Ne vin acum în min­te grupurile de elevi prezente la unele concerte simfonice, însoţiţi însă de dascălul lor, profesorul Danes Árpád. Ei, dar acesta-i nodul gordian... Dacă mulţi elevi rămîn cori­genţi la „materia“ comporta­ment in sala de spectacol, o mare parte din vină revine factorilor educativi, familiei şi şcolii, deopotrivă. Astăzi, cînd cel mai adesea şcolarii merg la teatru sau la cinema­tograf în grup, responsabilita­tea profesorilor creşte, com­portamentul elevilor săi fiind, în ultimă instanţă, o oglindă a modului în care ei au fost educaţi. Prea rar îi vedem insă pe aceştia alături de ti­nerii pe care trebuie să-i e­­duce, de prea puţine ori în­cearcă ei să predea la acest obiect de studiu neînscris în programa şcolară: comporta­mentul într-o colectivitate mai largă. Credem că n-ar strica să mai acorde din cînd în cînd cîteva ore de meditaţie şi la această „mate­rie Pagină realizată de G. DELEANU Prezentăm principalele ma­nifestări metodologice organi­zate de Casa Corpului Didac­tic în cursul acestei luni , în ziua de 5 februarie, profesorii de educaţie fizică sunt invitaţi să participe la o dezbatere — organizată la sediul instituţiei, începînd cu ora 10 , privind analiza ac­tivităţii sportive desfăşurate in vacanţa de iarnă a elevi­lor, la care va participa şi prof. univ. Ana Firea de la I.E.F.S. Bucureşti. 9 Cadre didactice necalifi­cate vor putea lua parte în ziua de 8 februarie, de la ora 8, la C.C.D., la un curs de pregătire pentru preda­rea limbilor străine. # Un interesant schimb de experienţă pentru profeso­rii de muzică pe tema „Folo­sirea aparatelor audio-vizuale la lecţia de muzică“, va fi or­ganizat la Liceul Industrial nr. 2 din Sfintu Gheorghe, marţi, 14 februarie. 9 Educatoarele Înscrise la cursurile de perfecţionare sau la examenul de definitivat vor putea audia vineri, 17 februa­rie, ora 15:30, expunerea „Me-PROGRAMUL CASEI CORPULUI DIDACTIC IN LUNA FEBRUARIE rode şi tehnici de psihodiag­nostic a nivelului de dezvol­tare psihică a copiilor preşco­lari“. 9 Miercuri, 22 februarie, sunt prevăzute manifestări destinate profesorilor de limbi străine. La Liceul Industrial din întorsura Buzăului ei vor putea audia expunerea „Me­tode şi procedee de evaluare a cunoştinţelor de limbi străi­ne“, iar la Liceul Industrial nr. 1 Tirgu Secuiesc — „In­troducerea terminologiei ştiin­ţifice şi tehnice în cadrul ore­lor de limbi străine“. „ Două zile mai tîrziu, la C.C.D. din Sfintu Gheorghe, prof. dr. Binder Pál, de la Universitatea din Braşov şi Csia Ernő, de la Arhivele Sta­tului din Sfintu Gheorghe, vor conferenţia în faţa profesorilor de istorie despre metode, procedee şi tehnici de documentare. 9 în fine, în 28 februarie, cu începere de la ora 8, la Şcoala Generală, nr. 3 şi Gră­diniţa nr. 7 din Sfântu Gheor­ghe vor fi organizate schim­buri de experienţă pentru e­­ducătorii din grupele mari şi învăţătorii din clasa I pe te­ma: „Pregătirea copiilor de 6 ani pentru şcoală şi integra­rea acestora în clasa I“. Vacanţa de iarnă a elevilor a însemnat pentru tinerii ar­tişti şi un prilej de manifestare a talentului şi dragostei lor pentru frumos Cunoscut pînă mai anul tre­cut drept liceu de construcţii, actualul Liceu Industrial nr. 3 din Sfintu­­ Gheorghe şi-a schimbat „din mers“ profilul şi a devenit una din puterni­cele unităţi şcolare care pre­gătesc viitori specialişti in­tr-una din activităţile tradiţio­naleler judeţului — prelucra­rea lemnului. Dar chiar şi fără această schimbare, liceul şi-a cucerit, cu trudă, an de an, un tot mai frumos renu­me, intrînd în galeria şcolilor din judeţ unde „nu intră ori­cine“. Pentru cine ar clătina neîncrezător din cap la citirea acestor afirmaţii, am putea pentru fiecare obiect de stu­diu. Foarte buna înzestrare continuă cu sala de sport, can­tina şi internatul, biblioteca şi clubul în care elevii pot petrece plăcuţe ore de destin­dere. Iar la toate acestea trebuie adăugată existenţa u­­nui corp profesoral din ce in ce mai select, cu tot mai mul­tă experienţă pedagogică. Fără îndoială, pe toţi cei ce ar dori să devină elevi ai acestei şcoli îi interesează în cel mai mare grad profilul său. Iată cîteva date, aşa cum au fost ele propuse de con­ducerea liceului pentru viito­ ÎN SPRIJINUL ORIENTĂRII ŞCOLARE ŞI PROFESIONALE A ELEVILOR, AZI VA PREZENTĂM: liceul Industrial nr. 3 Sfintu Gher­rgh­e argumenta cu statisticile pri­vind numărul celor înscrişi şi mult mai puţini reuşiţi la e­­xamenele de admitere din vara anului trecut. Prin ce se caracterizează astăzi Liceul Industrial nr. 3 din Sfintu Gheorghe ? „Ca urmare a schimbării profilu­lui, baza materială a şcolii s-a îmbunătăţit şi diversificat con­siderabil, oferind posibilităţi tot mai mari absolvenţilor de a se încadra în întreprinderi de speci­ali­tate", este de părere ing. Ioan Ionescu, directorul liceului. Intr-adevăr, baza ma­terială de care dispune astăzi unitatea este de invidiat, a­­proape toate clădirile care o compun fiind construite în ul­timii ani. Şi nu doar clădirile sunt moderne, ci şi dotările din cabinetele de specialitate rul an şcolar. Vor funcţiona în treapta I profile de prelu­crare a lemnului, mecanică şi electrotehnică care vor pregăti elevii pentru meseriile speci­fice prelucrării lemnului, lă­cătuşi mecanici şi electricieni, în treapta a II-a vor func­ţiona profilele de prelucrare a lemnului (meseria operator in industria lemnului) şi meca­nic (meseria mecanic maşini şi utilaje). Tot în cadrul li­ceului va funcţiona o şcoală profesională (meseria tîmplă­rie) şi o şcoală de maiştri. Nu putem încheia fără a anunţa faptul că prin intermediul Combinatului de Prelucrare a Lemnului Sfintu Gheorghe care patronează liceul, toţi absolvenţii primesc repartiţie — şi se pot, deci, imediat în­cadra — pentru una din uni­tăţile sale din judeţ. Şcu­lari... neşcolarizați Şcoala Generală din Zagon se numără, din păcate, prin­tre unităţile d­e învăţămînt din judeţ unde numărul celor neşcolarizaţi este destul de ridicat, întunecimi alte rezultate pozitive obţinute în procesul instructiv-educativ. In ciuda măsurilor luate de conducerea şcolii, în pofida unor amenzi aplicate unor părinţi, greutăţile n-au dispărut. îndeosebi, în clasa a IX-a, numărul neşcolarizaţilor este mare, într-o singură clasă 8 elevi continuînd să fie absenţi nemotivaţi. Ce spun părinţii lor? Laitmotivul este cit se poate de sim­plist: „eu n-am nici măcar opt clase şi pot munci şi sunt în stare să cîştig cele necesare traiului, să se descurce şi ei“. Iată şi citeva exemple concrete. Natalia Roman, mama I­e-vei V­iorica Roman, ne declară: „Aş trim­ite-o bucuros la şcolal­­, dar fata refuză să meargă, fiindcă nu-i place“. Fiind întrebată ce-i face fata zice: „Umblă de la o casă la alta“. Silvia Dănilă răspunde invariabil : „Nu ştiu ce să fac, mă mai gîndesc“. Poate se gîndeşte pînă la sfîrşitul anului şco­lar... Un caz tipic îl reprezintă Victor Ungureanu, om cu o situaţie materială foarte bună, dar care refuză să-l trimită pe fiul său la şcoală­ motivînd că acesta are de lucru acasă, lingă ei. Lista ar putea continua, dar nu credem că este nevoie. Sperăm că cei vizaţi — nominal sau nu — se vor trezi la realitate, îşi vor schimba mentalitatea lor ce dăunează pro­priilor rep.­. Nemaivorbind de faptul că ei contravin legii, care OBLIGĂ toţi copiii de vîrstă şcolară să urmeze cel puţin 10 clase. Prof. Barabás Dezideriu, Zagon CUVTNTI \ 15,00 Te \ sul femeili i în limba : color); 16, ' gramului; \ (parţial co ^ tatea în ei . nuntiri mu­­ con tempora ţ rile de I deoteeă i lor); 21,40 Telejurnal Sport; 22,( gramului. s \ Sfintu G ^ PE MALU; NARNI AL romanesc, t 11, 16, 18, ţ ŞI OTILIA în culori, l 10, 16, 19; i MAI : EXE­LULUI VC american, i 16, 18, 20; RIA : DR1 TORIE — culori, două 19; Baraolt TURA : RC ȘI DIAM7 film brazii: 20. \\ ^ 9 „Contr problemele \ primul rînd \ cleare“ se 1 i rea ce­va a ' 2 februarie l tură a .Sind ^ ciplul Sfinți S 9 Un set ț ță pe tema sumurilor d­e materiale. E \ bustibuilor î t getice națio I duit vineri,­­ I.A.M.R ,fî \ cadrul arest | tate referate . iecţii de fii ţ pe tema sui , 9 Pentru u nul oamenii ț doresc să p; I colele orgar * de Casa de \ catelor, în d­e ge la acest ' de public, î ' februarie, îi \ instituţii cu i cipiul Sfinţi fiinţează un I praveghere, j \ rează specte i între 3—6 ai ’ m­inţii vor v \ prezentate, t ^ oferi­, 'liect ^ Ui niu«cale curi etc., to: \ ghere de sp . 9 Joi, 2 \ 15,30, pe st. \ din Sfintu C ^ loc întîLlnirea bal dintre \ S.A. Sfintu I­a canica Fină

Next