Cuvîntul Nou, februarie 1984 (Anul 17, nr. 3738-3762)
1984-02-01 / nr. 3738
ANUL XVII, Nr. 3738 La început de trimestru, probleme vechi, probleme noi Ne aflăm, așadar, la începutul unui nou trimestru în actualul an școlar, prilej binevenit spre a arunca o privire atît asupra trecutului, cit și a viitorului. Debutînd sub semnul imperativelor formulate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Consfătuirea de lucru de la Mangalia, din 23 august 1983, faţă de toţi factorii educaţionali, actualul an şcolar trebuie să se constituie intr-un pas înainte in întregul proces instructiv-educativ al tinerei generaţii. Auspiciile începutului de drum au fost cit se poate de favorabile, începînd de la baza materială şi terminind cu rezolvarea operativă a încadrării majorităţii unităţilor de învăţămînt cu cadre de specialitate. Au existat evidente preocupări din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean, a conducerilor unităţilor de învăţămînt, a cadrelor didactice pentru perfecţionarea întregii activităţi. Numeroase cadre didactice au participat la diferite forme de perfecţionare, comisiile metodice, cercurile pedagogice şi-au racordat activităţile la cerinţele actuale ale procesului instructiv-educativ. De asemenea, foarte mulţi elevi au avut posibilitatea de a participa la pregătiri suplimentare. Ca urmare a acestui ansamblu de măsuri, la sfîrşitul trimestrului I, procentul de promovabilitate pe judeţ este superior la majoritatea ciclurilor faţă de aceeaşi perioadă a trecutului an şcolar, fiind de 99 la sută în ciclul primar, 95,65 la sută în cel gimnazial, 81,79 la sută în treapta I de liceu şi 82,58 la sută în treapta a II-a. Sigur, alături de aceste cifre „seci“ se constată un real salt în ce priveşte însuşirea cunoştinţelor de către majoritatea elevilor, atît a celor teoretice, cit şi practice. Tot la capitolul reuşite trebuie trecute şi activităţile cu caracter educativ, de cultivare a unor convingeri şi sentimente cu înaltă valoare morală în rindul tinerei generaţii. Parcurgînd tabloul realizărilor, nu putem trece cu vederea nici existenţa unor carenţe, a unor probleme vechi, ca şi a altora noi, ce grevează încă, asupra procesului inistructiveducativ din şcoala covăsneană. Una dintre acestea este şcolarizarea elevilor, cunoscînd faptul că un număr de 146 de copii au rămas neşcolarizaţi în cursul trimestrului I, şi provenind mai ales din localităţile Valea Crişului, Zaglon, Zăbala, Ghelinţa, ca şi din oraşele judeţului. Se resimte încă în procesul instructiv-educativ şi faptul că o serie de colective de cadre didactice şi comisii metodice nu depun suficiente eforturi pentru modernizarea procesului de învăţămînt, pe realizarea unei conlucrări mai strînse între profesorii care predau la diferte cicluri. în acest sens se resimte necesitatea acordării unei atenţii sporite perfecţionării studiului limbii şi literaturii române, a altor obiecte fundamentale, îmbunătăţirea conţinutului şi formelor muncii politico-educative in rindul elevilor trebuie să constituie o altă „temă de cercetare“ pentru toţi factorii educaţionali din şcoli, astfel incit fiecare oră de curs, fiecare activitate organizată de şcoală să contribuie la educarea tinerei generaţii în spiritul orientărilor şi indicaţiilor formulate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Consfătuirea de la Mangalia. O problemă nouă ce se ridică începînd cu acest trimestru o constituie rezolvarea în bune condiţii a noilor forme de organizare a activităţii de instruire practică şi tehnologică, la care trebuie să-şi aducă o contribuţie substanţială şi conducerile unităţilor patronulionte. Fără îndoială, cunoscînd toate aceste aspecte din viaţa şcolii covăsnene, toate cadrele didactice, indiferent unde activează, trebuie să contribuie la realizarea în noul trimestru a unui spor calitativ pe toate planurile activităţii instructiv-educative. Nu o dată ne-a fost dat să asistăm — şi nu numai nouă — la unele manifestări total deplasate în timpul unor spectacole şi ai căror „eroi“ au fost tineri de vîrstă şcolară. Un comportament total deplasat exteriorizat prin vociferări, înghionteli, risete cînd era şi, mai ales, cînd nu era cazul, schimbarea locului în timpul reprezentaţiei — tot felul de asemenea acte „de bravură“ ce reuşeau să deranjeze nu doar pe spectatori, dar pînă şi pe cei ce evoluau pe scenă. Sigur, ştim că prin specificul vîrstei lor este mai greu să pretindem elevilor să stea smirnă mai multe ore în şir, dar atunci cînd vin de bunăvoie la un spectacol — fie el de teatru sau un concert de orice fel de muzică — li se pretind şi lor unele reguli UN MINUT DE ETICĂ Obiectul de studiu: comportamentul elementare de comportament, lăsarea la garderobă a aerelor de teribilism. Bineînţeles, afirmaţiile noastre de mai sus nu trebuie generalizate. Am avut ocazia să vedem şi spectatori-elevi comportîndu-se decent, în conformitate cu etica ce trebuie să anime spectatorul vizavi de actul de cultură. Ne vin acum în minte grupurile de elevi prezente la unele concerte simfonice, însoţiţi însă de dascălul lor, profesorul Danes Árpád. Ei, dar acesta-i nodul gordian... Dacă mulţi elevi rămîn corigenţi la „materia“ comportament in sala de spectacol, o mare parte din vină revine factorilor educativi, familiei şi şcolii, deopotrivă. Astăzi, cînd cel mai adesea şcolarii merg la teatru sau la cinematograf în grup, responsabilitatea profesorilor creşte, comportamentul elevilor săi fiind, în ultimă instanţă, o oglindă a modului în care ei au fost educaţi. Prea rar îi vedem insă pe aceştia alături de tinerii pe care trebuie să-i educe, de prea puţine ori încearcă ei să predea la acest obiect de studiu neînscris în programa şcolară: comportamentul într-o colectivitate mai largă. Credem că n-ar strica să mai acorde din cînd în cînd cîteva ore de meditaţie şi la această „materie Pagină realizată de G. DELEANU Prezentăm principalele manifestări metodologice organizate de Casa Corpului Didactic în cursul acestei luni , în ziua de 5 februarie, profesorii de educaţie fizică sunt invitaţi să participe la o dezbatere — organizată la sediul instituţiei, începînd cu ora 10 , privind analiza activităţii sportive desfăşurate in vacanţa de iarnă a elevilor, la care va participa şi prof. univ. Ana Firea de la I.E.F.S. Bucureşti. 9 Cadre didactice necalificate vor putea lua parte în ziua de 8 februarie, de la ora 8, la C.C.D., la un curs de pregătire pentru predarea limbilor străine. # Un interesant schimb de experienţă pentru profesorii de muzică pe tema „Folosirea aparatelor audio-vizuale la lecţia de muzică“, va fi organizat la Liceul Industrial nr. 2 din Sfintu Gheorghe, marţi, 14 februarie. 9 Educatoarele Înscrise la cursurile de perfecţionare sau la examenul de definitivat vor putea audia vineri, 17 februarie, ora 15:30, expunerea „Me-PROGRAMUL CASEI CORPULUI DIDACTIC IN LUNA FEBRUARIE rode şi tehnici de psihodiagnostic a nivelului de dezvoltare psihică a copiilor preşcolari“. 9 Miercuri, 22 februarie, sunt prevăzute manifestări destinate profesorilor de limbi străine. La Liceul Industrial din întorsura Buzăului ei vor putea audia expunerea „Metode şi procedee de evaluare a cunoştinţelor de limbi străine“, iar la Liceul Industrial nr. 1 Tirgu Secuiesc — „Introducerea terminologiei ştiinţifice şi tehnice în cadrul orelor de limbi străine“. „ Două zile mai tîrziu, la C.C.D. din Sfintu Gheorghe, prof. dr. Binder Pál, de la Universitatea din Braşov şi Csia Ernő, de la Arhivele Statului din Sfintu Gheorghe, vor conferenţia în faţa profesorilor de istorie despre metode, procedee şi tehnici de documentare. 9 în fine, în 28 februarie, cu începere de la ora 8, la Şcoala Generală, nr. 3 şi Grădiniţa nr. 7 din Sfântu Gheorghe vor fi organizate schimburi de experienţă pentru educătorii din grupele mari şi învăţătorii din clasa I pe tema: „Pregătirea copiilor de 6 ani pentru şcoală şi integrarea acestora în clasa I“. Vacanţa de iarnă a elevilor a însemnat pentru tinerii artişti şi un prilej de manifestare a talentului şi dragostei lor pentru frumos Cunoscut pînă mai anul trecut drept liceu de construcţii, actualul Liceu Industrial nr. 3 din Sfintu Gheorghe şi-a schimbat „din mers“ profilul şi a devenit una din puternicele unităţi şcolare care pregătesc viitori specialişti intr-una din activităţile tradiţionaleler judeţului — prelucrarea lemnului. Dar chiar şi fără această schimbare, liceul şi-a cucerit, cu trudă, an de an, un tot mai frumos renume, intrînd în galeria şcolilor din judeţ unde „nu intră oricine“. Pentru cine ar clătina neîncrezător din cap la citirea acestor afirmaţii, am putea pentru fiecare obiect de studiu. Foarte buna înzestrare continuă cu sala de sport, cantina şi internatul, biblioteca şi clubul în care elevii pot petrece plăcuţe ore de destindere. Iar la toate acestea trebuie adăugată existenţa unui corp profesoral din ce in ce mai select, cu tot mai multă experienţă pedagogică. Fără îndoială, pe toţi cei ce ar dori să devină elevi ai acestei şcoli îi interesează în cel mai mare grad profilul său. Iată cîteva date, aşa cum au fost ele propuse de conducerea liceului pentru viito ÎN SPRIJINUL ORIENTĂRII ŞCOLARE ŞI PROFESIONALE A ELEVILOR, AZI VA PREZENTĂM: liceul Industrial nr. 3 Sfintu Gherrghe argumenta cu statisticile privind numărul celor înscrişi şi mult mai puţini reuşiţi la examenele de admitere din vara anului trecut. Prin ce se caracterizează astăzi Liceul Industrial nr. 3 din Sfintu Gheorghe ? „Ca urmare a schimbării profilului, baza materială a şcolii s-a îmbunătăţit şi diversificat considerabil, oferind posibilităţi tot mai mari absolvenţilor de a se încadra în întreprinderi de specialitate", este de părere ing. Ioan Ionescu, directorul liceului. Intr-adevăr, baza materială de care dispune astăzi unitatea este de invidiat, aproape toate clădirile care o compun fiind construite în ultimii ani. Şi nu doar clădirile sunt moderne, ci şi dotările din cabinetele de specialitate rul an şcolar. Vor funcţiona în treapta I profile de prelucrare a lemnului, mecanică şi electrotehnică care vor pregăti elevii pentru meseriile specifice prelucrării lemnului, lăcătuşi mecanici şi electricieni, în treapta a II-a vor funcţiona profilele de prelucrare a lemnului (meseria operator in industria lemnului) şi mecanic (meseria mecanic maşini şi utilaje). Tot în cadrul liceului va funcţiona o şcoală profesională (meseria tîmplărie) şi o şcoală de maiştri. Nu putem încheia fără a anunţa faptul că prin intermediul Combinatului de Prelucrare a Lemnului Sfintu Gheorghe care patronează liceul, toţi absolvenţii primesc repartiţie — şi se pot, deci, imediat încadra — pentru una din unităţile sale din judeţ. Şculari... neşcolarizați Şcoala Generală din Zagon se numără, din păcate, printre unităţile de învăţămînt din judeţ unde numărul celor neşcolarizaţi este destul de ridicat, întunecimi alte rezultate pozitive obţinute în procesul instructiv-educativ. In ciuda măsurilor luate de conducerea şcolii, în pofida unor amenzi aplicate unor părinţi, greutăţile n-au dispărut. îndeosebi, în clasa a IX-a, numărul neşcolarizaţilor este mare, într-o singură clasă 8 elevi continuînd să fie absenţi nemotivaţi. Ce spun părinţii lor? Laitmotivul este cit se poate de simplist: „eu n-am nici măcar opt clase şi pot munci şi sunt în stare să cîştig cele necesare traiului, să se descurce şi ei“. Iată şi citeva exemple concrete. Natalia Roman, mama Ie-vei Viorica Roman, ne declară: „Aş trimite-o bucuros la şcolal, dar fata refuză să meargă, fiindcă nu-i place“. Fiind întrebată ce-i face fata zice: „Umblă de la o casă la alta“. Silvia Dănilă răspunde invariabil : „Nu ştiu ce să fac, mă mai gîndesc“. Poate se gîndeşte pînă la sfîrşitul anului şcolar... Un caz tipic îl reprezintă Victor Ungureanu, om cu o situaţie materială foarte bună, dar care refuză să-l trimită pe fiul său la şcoală motivînd că acesta are de lucru acasă, lingă ei. Lista ar putea continua, dar nu credem că este nevoie. Sperăm că cei vizaţi — nominal sau nu — se vor trezi la realitate, îşi vor schimba mentalitatea lor ce dăunează propriilor rep.. Nemaivorbind de faptul că ei contravin legii, care OBLIGĂ toţi copiii de vîrstă şcolară să urmeze cel puţin 10 clase. Prof. Barabás Dezideriu, Zagon CUVTNTI \ 15,00 Te \ sul femeili i în limba : color); 16, ' gramului; \ (parţial co ^ tatea în ei . nuntiri mu con tempora ţ rile de I deoteeă i lor); 21,40 Telejurnal Sport; 22,( gramului. s \ Sfintu G ^ PE MALU; NARNI AL romanesc, t 11, 16, 18, ţ ŞI OTILIA în culori, l 10, 16, 19; i MAI : EXELULUI VC american, i 16, 18, 20; RIA : DR1 TORIE — culori, două 19; Baraolt TURA : RC ȘI DIAM7 film brazii: 20. \\ ^ 9 „Contr problemele \ primul rînd \ cleare“ se 1 i rea ceva a ' 2 februarie l tură a .Sind ^ ciplul Sfinți S 9 Un set ț ță pe tema sumurilor de materiale. E \ bustibuilor î t getice națio I duit vineri, I.A.M.R ,fî \ cadrul arest | tate referate . iecţii de fii ţ pe tema sui , 9 Pentru u nul oamenii ț doresc să p; I colele orgar * de Casa de \ catelor, în de ge la acest ' de public, î ' februarie, îi \ instituţii cu i cipiul Sfinţi fiinţează un I praveghere, j \ rează specte i între 3—6 ai ’ minţii vor v \ prezentate, t ^ oferi, 'liect ^ Ui niu«cale curi etc., to: \ ghere de sp . 9 Joi, 2 \ 15,30, pe st. \ din Sfintu C ^ loc întîLlnirea bal dintre \ S.A. Sfintu Ia canica Fină