Cuvîntul Nou, octombrie 1984 (Anul 17, nr. 3944-3970)

1984-10-01 / nr. 3944

în­­ PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P.C.R. construcţii In cincinalul 1980—1990 volumul investiţiilor va creşte cu un ritm mediu anual de 1,8—2,5. Cea mai mare parte a investiţiilor, circa 90 la sută, vor fi alocate pentru creşterea potenţialului productiv al economiei. Se va continua acti­vitatea de punere în valoare a noi rezerve de minerale utile şi resurse energetice. Industria va beneficia de investiţii orientate prioritar pentru modernizări şi reutilări, in scopul In 1990 volumul investiţiilor celui din 1985. (Continuare în­­a fi cu 9—13 la sută superior Proletari din toa­te tarile .unifi- va 1 Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean» ANUL XVII, NR. 3944, LUNI, 1 OCTOMBRIE, 1984 4 PAGINI, 50 BANI O PREOCUPARE CENTRA­LĂ A ORGANELOR ȘI ORGANIZAȚIILOR SINDI­CALE Ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor Una dintre priorităţile eta­pei actuale, subliniată în repe­tate rînduri şi în aprecierile făcute de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, este creşterea per­manentă a calităţii produse­lor şi cu deosebire a celor des­tinate exportului. Acestui imperativ major, ca­re presupune promovarea cu fermitate a progresului tehnic pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, Consi­liul Judeţean al Sindicatelor Covasna, împreună cu consi­liile teritoriale au întreprins o serie de acţiuni concrete de îndrumare şi control în 18 u­­nităţi economice din judeţ. Analizele efectuate au evi­denţiat faptul că, sub condu­cerea organelor şi organizaţii­ ■ lor de partid, comitetele sin­dicatelor şi consiliile oameni­lor muncii, s-au preocupat în­deaproape de perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie, a­­similarea de noi produse şi­­ tehnologii cu parametri teh­nici şi calitativi superiori, ri­dicarea nivelului de calificare a personalului muncitor. O atenţie deosebită s-a acordat îmbunătăţirii activităţii com­partimentelor de control teh­nic al calităţii, precum şi ex­tinderii şi generalizării unor iniţiative muncitoreşti care vizează calitatea produselor. Rezultate notabile s-au ob­ţinut la I.A.M.E. Sfîntu I­. bistriţeanu (Continuare In pag. a 4-a) !­BI8LI0JB •vre­ha JUOEfCAfW — comm I 'F- OftGHe- I Telef- 1 36 OQ I Strîngerea recoltei, încheierea neîntîrziată a insămînțării griului a încheierea însa­­mințAbileiî pina cel TlRZIU LA 6 OCTOMBRIE ! ■ LA SEMĂNAT, LUCRĂRI DE CEA MAI BUNA CALI­TATE ■ RESPECTAREA CU STRICTEȚE A DENSITĂȚI­LOR STABILITE. Timpul înaintat, ca şi nece­sitatea ca griul să fie semă­nat in perioada optimă, im­pun măsuri eficiente, astfel ca recoltarea cartofilor să se încheie neîntîrziat, în maxi­mum trei-patru zile, iar pînă în ziua de 6 octombrie să se termine însămînţarea griului. Aceasta impune ca, la arat şi pregătirea terenului să se lu­creze în schimburi prelungi­te şi noaptea, iar ziua la se­mănat. Pentru a încheia aceste lu­crări la termenele stabilite, este necesar ca, zilnic, cu fie­care tractor să se are 4 hec­tare, iar viteza zilnică la se­mănat să ajungă la cel puţin 15 hectare pe a semănătoare. Volumul lucrărilor ce au mai rămas de executat este foarte mare, fapt ce necesită ca pî­nă la sfirşitul campaniei, la executarea arăturilor să se a­­sigure şi cel de-al doilea schimb, fapt pe deplin posi­bil, prin mobilizarea mecani­cilor de întreţinere, a şefilor secţiilor de mecanizare, elevi­lor şcolilor agroindustriale şi chiar a unor tractorişti rutie­­rişti din întreprinderile in­dustriale. In cursul zilei de duminică, pe ogoarele judeţului, s-a lu­crat intens, atît la recoltarea cartofilor, cit şi la executarea arăturilor de însămînţare, pre­gătirii terenurilor şi semănat. In mod deosebit, evidenţiem sprijinul pe care îl acordă u­­nităţile industriale din judeţ, în ce priveşte transportul car­tofilor la bazele de preluare. De pildă, ieri, unităţile in­dustriale au pus la dispoziţia cooperativelor agricole de producţie şi întreprinderilor agricole de stat 78 de mijloa­ce de transport, asigurînd, totodată, şi un număr mare de încărcători. întreprinderea minieră Copeni-Baraolt, I.F. E.T. Tîrgu Secuiesc, I.J.T.L. — iată doar cîteva unităţi ca­re au contribuit eficient la transportul cartofilor de cîmp la bazele de preluare. Aceste mijloace de transport au fost concentrate în marile unităţi cultivatoare, care au cantităţi mari de cartofi pe cîmp. Se impune să evidenţiem şi cîţiva conducători auto de la J.T.A., care au reuşit să facă zilnic, cel puţin patru curse: Tóth Benedek, Ürmösi Domokos, Nicolae Dia, Lun­­guly Béla — de la autobaza nr. 1, Csiszér Karoly­, Török Zoltán, Gál Victor, Demeter Béla — autobaza nr. 2, Vas Árpád, Antal Ferenc, György- Kovács Ferenc — autobaza . Evidenţiem, de asemenea, Comitetul judeţean al U.T.C. şi Inspectoratul şcolar care au organizat munca elevilor în cele mai bune condiţii, ob­­ţinînd la recoltarea cartofilor rezultate notabile. Cei mai harnici s-au dovedit a fi ele­vii de la şcoala textilă şi şcoala de cooperaţie care au lucrat la C.A.P. Cernat, pre­cum şi elevii de la Liceul in­dustrial nr. 3 Tîrgu Secuiesc şi Liceul industrial Covasna care au lucrat la C.A.P. Măr­­tineni. Ieri, duminică, in unităţile agricole din judeţul nostru s-a acţionat cu toate forţele şi pentru însămînţarea griu­lui. De pildă, încheindu-se în­sămînţarea orzului, în toate fermele­ întreprinderii agricole de stat Ozun s-a trecut cu toate forţele la semănatul griului. S-a lucrat cu cinei D. TOM­A (Continuare în pag. a 1-a) • Pe cîmp, la recoltarea cartofilor au lucrat aproape 10.500 de coopera­tori, muncitori, elevi ,152 hectare de cartofi au fost recoltate, pe o mare su­prafaţă s-a executat culesul după culti­vator 0 S-a transportat la bazele de preluare o cantitate de 3.216 tone • S-a încheiat însămînţarea orzului de toamnă 0 S-au executat arături de în­­sămînţare pe o suprafaţă de 670 hec­tare 9 Pregătirea terenului s-a făcut pe o mare suprafaţă de teren . S-a însă­­mînţat cu grîu o suprafaţă de 1.200 hec­tare. în pregătirea Congresului al Xlll-lea al Partidului Comunist Fiecare filă a calendarului ne apropie cu încă o zi de marele eveniment din viaţa partidului si a tării — Congresul al XHI-lea — şi cu fiecare zi devine tot mai puternică efer­vescenţa creatoare cu care comuniştii, întregul popor întîm­­pină marele forum. In adunări­le şi conferinţele de dări de seamă şi alegeri dezbaterile au ca fir conducător Proiectul de Directive ale Congresului al XHI-lea, amplu şi mobiliza­tor program de dezvoltare a patriei, proiect ce poartă pece­tea gîndirii creatoare, cutezanţei revoluţionare, clarviziunii în perspectivă ale secretarului general al partidului, tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU. Subliniind în cuvinte pline de mîndrie patriotică, de neţărmurită dragoste şi profund res­pect că tot ceea ce s-a construit în patria noastră în cei 40 de ani de la eliberarea patriei, şi mai cu seamă în aceşti ani lumină pe care, pe bună dreptate i-am numit Epoca Ceauşescu, s-a înfăptuit sub directa conducere şi din înalta iniţiativă a secretarului general al partidului, într-o deplină unanimitate, comuniştii susţin Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R., ca tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, să fie reales în funcţia supremă de secretar general al partidului, garanţia sigură a mersului înainte al patriei noastre, pe drumul pro­gresului şi prosperităţii. ——- Român-------­ GÎND ŞI FAPTA COMUNISTĂ Responsabilitatea şi exigen­ţa comunistă au caracterizat conferinţa organizaţiei comu­nale de partid Brateş. Primul argument în sprijinul acestei afirmaţii — şi care dă şi pri­ma notă bună înaltei răspun­deri cu care este privită şi se desfăşoară munca de partid în această localitate de frunte a judeţului nostru — ni l-a o­­ferit darea de seamă care, în spirit critic şi autocritic a a­­rătat realizările, cit şi lipsu­rile pe care noul organ ales va trebui să le lichideze în­­tr-un viitor cit mai apropiat. Această dorinţă de autodepă­­şire de a face mereu mai mult, mai bine a reieşit şi mai preg­nant din cuvîntul comuniştilor. „Am realizat o produc­ţie bună de g­rî­u , 4.500 kg secară, peste 20 to­ne cartofi şi 28 tone sfeclă de zahăr la hectar, în condiţiile de climă nefavorabile din a­­cest an. Poate că alţii ar fi mulţumiţi cu atît, dar noi nu sintem­ mulţumiţi , a spus Bagoly Tibor, preşedintele C.A.P. Nu suntem­ mul­ţumiţi pentru că a­­devăratul gospodar dă dovadă capacităţii sale nu în condiţii bune, ci în orice condiţii“. Motive de mîndrie are şi Mariana Gazda, directoarea scolii generale : „In comuna Brateş nu avem nici un copil neşcolarizat... Şi trebuie să mai menţionez că dacă la noi se desfăşoară o bogată activi­tate culturală este pentru că de ea nu se ocupă numai ca­drele didactice, ci toţi intelec­tualii, toţi specialiştii. După cum ştiţi, în echipa de tea­tru joacă şi inginerul şef şi preşedintele C.A.P., şi direc­toarea şcolii şi chiar primarul- Şi totuşi..După acest şi totuşi, arată că s-ar fi putut­ obţine rezultate mai bune în munca de educare a viitorilor cetăţeni, în activitatea cul­turală, făcînd propuneri con­crete, adevărate garanţii că şi în acest sector lucrurile vor merge tot mai bine. Au mai vorbit Márk Andr­ Is­­senior, despre podul de la Pachia (numai la această lu­crare valoarea muncii patrio­tice prestate de cetăţeni trece de 38.000 lei) şi Erdély Anna, secretara organizaţiei de bază de la secţia de tîmplărie, des­pre planul de 5 milioane de lei care va fi îndeplinit înain­te de termen, despre realiza­rea planului de mobilă pen­tru export, Márk András-ju­­nior, despre efortul mecaniza­torilor de la secția S.M.A.­(Continuare în pag. 2-3} ÎN ACEST NUMĂR : SPORT - SPORT - SPORT - SPORT - SPORT 9 GRIU-OM - O RELAȚIE TN DEZBATERE (în pag. 2-3) © CURIER MEDICAL • CUVINTE ÎNCRUCIȘATE (în pag. a 4-a)

Next