Cuvîntul Nou, decembrie 1984 (Anul 17, nr. 3997-4022)

1984-12-01 / nr. 3997

ANUL XVII, Nr. 3997 SPIRITUL MILITANT, REVOLUŢIONAR AL CREAŢIEI ARTISTICE „Literatura, artele - care au cunoscut o puternică dezvoltare în anii so­cialismului şi care în cincinalul trecut au dat noi opere de mare valoare, avînd un rol important în întreaga activitate cultural-educativă - trebuie să promoveze cu mai multă îndrăzneală spiritul revoluţionar în noile creaţii. Es­te necesar să se realizeze opere literare de toate genurile care să reflecte pe larg marile realizări ale poporului român, epopeea constructorilor socialis­mului, care, într-o perioadă istorică scurtă, au ridicat patria noastră pe culmi înalte de progres şi civilizaţie". (Din Raportul prezentat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Congresul al Xlll-lea al P.C.R.) Congresul al Xlll-lea al Partidului Comunist Român a conferit noi valenţe şi di­­mensiuni pulsului viguros al vieţii spirituale româneşti, conturînd amploarea activită­ţii cultural-educative, înaltul său umanism, vastele deschi­deri către toţi membrii socie­tăţii, influenţele benefice pe care acesta le exercită asupra oamenilor, asupra progresului general al poporului şi patri­ei noastre socialiste. Literatu­ra anilor noştri a găsit în do­cumentele fundamentale ale partidului izvor de mari în­demnuri, de prospeţ­ime şi de vigoare. Deschisă plenar spre adevărurile cele mai adînci ale fiinţei neamului, mai ales după Congresul al IX-lea al partidului, ea a devenit o li­teratură a marilor probleme şi responsabilităţi umane, a trăirilor depline şi exemplare, o literatură al cărei nobil ţel este formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a oame­nilor muncii, modelarea chi­pului omului nou al societăţii româneşti. Larga şi tonifianta viziune a secretarului general al par­tidului fertilizează activitatea cultural-artistică şi educativă din ţara noastră, dîndu-i noi sensuri şi dimensiuni. Suflul ei viu, stimulator, se reflectă plenar în bogăţia de idei im­plicate în actul de cultură şi creaţie, în legarea actului ar­tistic de realităţile şi particu­larităţile naţionale, de istoria şi vocaţia creatoare a poporu­lui nostru, de cerinţele şi se­tea de cultură ale oamenilor. Chemaţi să se inspire din rea­lităţile vieţii, din frămîntările, bucuriile şi năzuinţele oame­nilor, creaţia literară are des­chise larg porţile afirmării, dacă mînuitorii condeiului ţin seamă de fundamentala con­diţie a valorii, potrivit căreia adevărata operă de artă tre­buie să fie străbătută de dra­gostea faţă de ţară şi oamenii ei, de iubirea de adevăr şi de dreptate. Coordonatele politice ale e­­xigenţelor faţă de literatură se identifică cu coordonatele valorii perene, pentru că se reazemă pe marile însuşiri a­­le sufletului românesc, pe e­­terna şi nesecata iubire de ţară, pe dorinţa de bine şi as­piraţia spre frumos, pe cultul muncii şi al valorilor mora­le. „A sorbi apă nu din ul­cioare — arăta în Raport to­varăşul Nicolae Ceauşescu — ci din izvoarele limpezi, dă­tătoare de viaţă, constituie — şi va constitui întotdeauna — singura sursă adevărată de inspiraţie pentru toţi creato­rii patriei noastre, care doresc să scrie pentru popor, să tră­iască împreună cu poporul !“. I. CORNEANU FĂURIREA STATULUI NATIONAL UNITAR - OPERA ISTORICA A POPORULUI ROMÂN (Urmare din pag. 1) prin Unirea Principatelor Ro­mâne, consolidată prin dobîn­­direa independenţei de stat la 1877, unitatea naţională a ro­mânilor se va desăvîrşi la 1 decembrie 1918. Atunci s-a scris ,aşa cum sublinia tova­răşul Nicolae Ceauşescu, se­cretarul general al partidu­lui „una din cele mai glori­oase pagini din istoria noas­tră naţională, o victorie stră­lucită dobîndită de poporul român pe drumul afirmării sale ca naţiune de-sine-stătă­­toare“. De la idealul unităţii naţio­nale la realizarea şi desăvâr­şirea statului naţional unitar şi apoi la afirmarea pe o treaptă superioară a naţiunii, devenită naţiune socialista, poporul român a parcurs un lung drum istoric. Prin lupta revoluţionară a clasei munci­toare, a maselor largi popu­lare, conduse de P.C.R. în ţa­ra noastră a triumfat orîndu­­irea nouă socialistă, în acel fierbinte august al lui 1944. Victoria revoluţiei de elibe­rare socială şi naţională, an­tifascistă şi antiimperialistă de la care am sărbătorit în acest an patru decenii a creat condiţiile necesare pentru in­trarea României pe calea pro­gresului economic şi social. „In condiţiile socialismului — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — s-au asigurat consolidarea şi creşterea fără precedent a forţei statului nostru naţional unitar, reali­zarea adevăratei unităţi socia­le şi politice a tuturor oame­nilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a întregului nostru popor, pe baza acelo­raşi interese şi aspiraţii su­preme, a dreptului de a fi deplin stăpîni de destinele sale, de a-şi f­ăuri în mod conştient viitorul liber, socia­list şi comunist". La împlinirea a 66 de ani de la măreţul act istoric, în­tregul nostru popor trăieşte un sentiment de bucurie, sa­tisfacţie pentru marile succe­se dobîndite în anii socialis­mului, mai cu seamă după Congresul al IX-lea al parti­dului, perioadă ce cu legitimă mîndrie patriotică o numim „Epoca Ceauşescu“, în aceas­tă perioadă, ţara noastră a cu­noscut o dezvoltare fără pre­cedent, toate împlinirile, rea­lizările noastre fiind indisolu­bil legate de contribuţia ines­timabilă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Re­publicii. Simbol viu al unită­ţii de monolit al naţiunii noastre, personalitate proemi­nentă a epocii contemporane, neobosit luptător pentru pa­cea lumii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se bucură de stima şi preţuirea întregii lumi. Re­alegerea sa la cel de-al Xlll-lea Congres în înalta funcţie de secretar general al partidului, act al voinţei în­tregii naţiuni, constituie ga­ranţia înaintării României so­cialiste pe noi trepte de civi­lizaţie şi progres. Astăzi, cuvîntul Unire este cuvântul unui întreg popor. El rodeşte totdeauna şi pre­tutindeni în România socia­listă alături de cuvântul Partid. Istoria le-a alăturat definitiv. Trăim şi existăm în unitate, aşa cum a arătat şi marele forum al comuniştilor — Congresul al XHI-lea — înfăptuind politica partidului, politică dedicată slujirii inte­reselor fundamentale ale po­porului român, ideii de pro­gres, pace şi colaborare in­ternaţională. Am dovedit, do­vedim şi vom dovedi mereu că suntem­ uniţi, urmind parti­dul, pe secretarul său gene­ral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — conştiinţa Româ­niei de azi, libere şi indepen­dente, stăpînă pe prezentul şi viitorul său. Pe cind o aspră tragere la răspundere Duminică, la Covasna, în cadrul fazei orăşeneşti a Fes­tivalului naţional „Ciitarea României“, am putut remarca numeroase aspecte îmbucură­toare, cum ar fi calitatea re­pertoriului şi a interpretării, participarea cu multe forma­ţii şi interpreţi individuali a unor instituţii şi unităţi eco­nomice cum sunt Spitalul de Recuperare a Bolilor Cardio­vasculare, Cooperativa Meş­teşugărească „Textila“, Coo­per­a­t­i­v­a Meşteşugărească „Constructorul“,­ Filatura de lână. Numai prima dintre u­­nităţile amintite a prezentat 13 numere, mai bine de o trei­me din întregul program! De remarcat însă că o asemenea amplă şi valoroasă mişcare artistică nu se naşte din se­nin, pe lingă pasiunea artiş­tilor şi a instructorilor fiind nevoie de sprijinirea concretă a mişcării artistice de către conducătorii unităţii. Aşa se­ întîmplă la „cardiologie“ unde se ţine o evidenţă precisă, matematică a repetiţiilor, toa­tă conducerea spitalului parti­­cipînd, prin rotaţie, la repe­tiţii, nimic nefiind aici im­provizat sau lăsat la voia întâmplării. Am amintit acest frumos e­­xemplu nu pentru că am fi uitat specificul acestei rubrici (prin excelenţă critice), ci pentru a arăta că se poate, că cei care nu procedează la fel, sau măcar asemănător, nu au, practic, nici o scuză. Cine sunt­­ aceştia ? Cooperativa Meşteşugărească „Avântul“, I.F.E.T., cu un numeros per­sonal muncitor, la sectoarele de exploatare, industrializare şi transport, secţiile din Co­vasna ale întreprinderii de Mo­rărit şi Pinificaţie, Casa de Odihnă şi Tratament a Sindicatelor (cu policlinica balneară cu tot), Complexul de Hoteluri şi Restaurante al O.J.T., S.M.A. şi, mai ales, F.P.L., cea mai puternică u­nitate economică din oraş, nici una dintre aceste (destul de mari sau chiar puternice) unităţi neprezentînd, la faza orăşenească măcar un concu­rent (!?!) Şi cînd te gândeşti că F.P.L., de pildă, prezenta în ediţia trecută a festivalu­lui un ansamblu puternic (cam 80 90 de tineri) de o­­biceiuri populare. Atunci se putea, iar acum nu se mai pot găsi nici măcar cîţiva tineri pentru o brigadă artistică ? Ipoteza necunoaşterii îm­dato­­ririlor pe această linie, din partea conducătorilor aminti­telor unităţi cade cu uşurinţă, de vreme ce ei au fost anun­ţaţi, atenţionaţi, instruiţi, îm­pinşi de la spate în nenumă­rate ocazii: la instruirile cu activul Comitetului orăşenesc de partid, la instruirile cu activul cultural, la şedinţele de pregătire a tuturor facto­rilor educaţionali în legătură cu organizarea şi desfăşurarea Festivalului naţional ,,Cvitarea României“, la şedinţele cu conducătorii de unităţi, în cele ale Consiliului Orăşenesc Covasna al Educaţiei Politice şi Culturii Socialiste, cu pre­zenţa tuturor factorilor edu­caţionali, în analizele făcute în şedinţele lărgite de birou ale comitetului orăşenesc de partid. Aşadar, destule prile­juri. Şi totuşi, în mai bine de jumătate din unităţile mai mari mişcarea artistică e lă­sată de-o parte, ca şi cum nu ar fi şi ea o latură­­— şi încă una foarte importantă! — a educaţiei personalului munci­tor în general şi a tinerilor îndeosebi. Poate se va găsi, totuşi, o formă eficientă de a-i trage aspru pe aceşti con­ducători (e vorba de cei pe li­nie administrativă, dar şi pe cei ai organizaţiilor de masă şi obşteşti) la răspundere, de a-i face conştienţi de impor­tanţa stimulării mișcării ar­tistice din fiecare loc de mun­că. IOAN URAGAN Festivalul filmului la sate Incepînd de mîine, 2 de­cembrie, în comunele şi ora­şele agroindustriale ale jude­ţului se desfăşoară Festivalul filmului la Sate, tradiţională manifestare cultural-educati­­vă care prin formele şi mij­loacele ce le încorporează po­larizează interesul şi atenţia oamenilor muncii. Actuala ediţie — a XXVIII-a­­— care va dura pînă la data de 31 ianuarie 1985, capătă semnificaţii deosebite. Desfă­­şurîndu-se la scurt timp după încheierea lucrărilor Congre­sului al XHI-lea al partidului, această amplă manifestare e­­ducativă înscrisă în cadrul Festivalului naţional „Cînta­­rea României“, are menirea ca prin planurile elaborate de factorii educaţionali de resort, să contribuie mai mult ca pî­nă acum, în condiţiile unei e­­xigenţe sporite în ceea ce pri­veşte calitatea programelor preconizate a avea loc, la modelarea conştiinţei oameni­lor muncii, la îmbogăţirea o­­rizontului lor spiritual, în judeţul nostru. Festivalul filmului la sate este marcat, aşa cum se evidenţiază în planul de desfăşurare al­ aces­tuia, în care se prevăd lărgi­rea sferei tematice a filmelor, o selecţie mai atentă a calită­ţii lor artistice ş.a., printr-o seamă de acţiuni cultural-edu­cative. După cum ne spune tovarăşul Dénes Csaba, şef bi­rou difuzare filme din cadrul întreprinderii Judeţene Cine­matografice, pe prim plan se situează prezentarea de filme româneşti inspirate din trecu­tul de luptă al poporului nos­­tru pentru libertate, dreptate şi independenţă naţională, din prezentul socialist­­ al , ţării. Paralel cu filmele artistice vor fi prezentate zeci de scurt­­metraje cu bogată tematică (materialist-ştiinţifică, de e­­ducare politico-ideologică şi patriotică a oamenilor muncii, agrozootehnice). Sunt prevăzu­te, de asemenea, cicluri de expuneri, urmate de rulări de filme. Astfel, expunerea „Ac­tivitatea revoluţionară a to­varăşului Nicolae Ceauşescu pusă in slujba poporului, edi­ficării României socialiste", va fi urmată de prezentarea filmului „O viaţă închinată fericirii poporului“; filmele „Burebista“, „Ştefan cel Ma­re“, „Trandafirul galben“, vor fi precedate de expunerile „Lupta de veacuri a poporu­lui român p­entru independen­ţă şi unitate naţională“ şi „O­­pera clasicilor români — izvor de inspiraţie pentru filmul românesc“. Cu sprijinul bri­găzilor ştiinţifice judeţene vor fi organizate „Zilele educaţiei materialist-ştiinţifice şi moral­­cetăţeneşti“, în cadrul cărora vor fi prezentate expuneri, conferinţe privind cunoaşterea şi respectarea legilor, prezen­tări de filme artistice şi do­cumentare. Prin întreaga sa desfăşurare, F­estivalul filmului la sate constituie un nou şi eficient prilej de îmbogăţire a vieţii spirituale a satului nostru so­cialist, de lărgire a orizontu­lui ştiinţific şi cultural al maselor de oameni ai muncii, de educare socialistă a acesto­ra. JOAN NEGUIACI CUVÎNTUL SI­MBA 13,30 T de săptăi iembrie - telor poli programa (p.c.); 19,3 unităţii, 5 curi; 66 c statului n; 19.35 Uni­ti ri (c). i­dicat ani' 1918; 20,1 20.35 Teal teazul, de Premieră parte; 21, (c); 22,20 22,30 Inel UIMIM 10.00 A 10.30 De : Viaţa sau­ 11.30 Lun moteca de eoava de 12.30 Din românesc 13.05 Alb ţial color­ ziunii fugi documente sub­ popu desene an ecran pen si oraşul 19,00 Tele lor); 19,20 (color). St cat Unirii în colabor cultură şi al judeţul la televizi artistic — dion“. Pro­ducţie»r» : ve. 2L££ românesc jurnal (pe închiderea Sfîntu LUPI­ Ma glez, în ct 18, 20 ; Li R.D.G., îi­ orele 10, cuiesc : 8 ARE MUJ indian, în orele 10, VII - ViRL DEK­rNCV cez, în cu SÎMBĂT. • Azi, de expoziţ lina­re la BUL“ din puse prep.­me, peşte, de vită şi produse d Cu adîn încetarea a fost Bir Vasiu). In azi, ora­ş Sibiu. Bir. MIC Vând ca strada Tr, formaţii,­­ şov.

Next