Cuvîntul Nou, august 1985 (Anul 18, nr. 4202-4227)
1985-08-01 / nr. 4202
ANUL XVIII, Nr. 4202 întărirea continuă a organizaţiilor de partid (Urmare din pag. 1) ne şi vigoare ştiinţifică secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Totuşi în zona întorsurii Buzăului - în special în mediul rural — lucrurile se desfăşoară destul de greu. — Tocmai asta dorim să aflăm, tovarăşe Popica: de ce nu sunt respectate indicaţiile cu privire la întărirea organizaţiilor de partid ? — Să începem cu cauzele subiective: în multe organizaţii de bază, dîndu-se prioritate unor sarcini economice, sociale sau culturale de moment se uită tocmai esenţialul, că toate aceste sarcini pot fi îndeplinite numai prin întărirea numerică şi calitativă a organizaţiilor de partid. Prezentă la discuţii, tovarăşa Maria Niţu, secretaral Comitetului comertal de partid Sita Buzăului, intervine : — Să fim sinceri: a fost vorba pur şi simplu de neglijență, în primul rînd din partea noastră, a comitetului comunal de partid. Dovada, iată: în luna iulie am primit 4 noi membri de partid, adică o treime din numărul total al primirilor de la începutul anului. Revenind la ce spunea tovarășul Popica, trebuie să amintim că noi, cei din Sita am fost confruntaţi nu numai cu rigorile iernii aspre, ci şi cu două inundaţii, care ne-au dat mult de furcă, şi cu problemele curente ale campaniilor agricole care nu ne lasă o clipă de răgaz. — Cum acţionează biroul comitetului comunal de partid ? — Nici vorbă de aşa ceva. Dovada că — de exemplu — în luna iulie au fost primite patru tinere ţărănci, bine pregătite, atît de tovarăşa Aurelia Floroianu, preşedinta Comitetului comunal al femeilor, cit şi de tovarăşul Iulian Constantin Tudor, secretarul Comitetului comunal al U.T.C. De altfel, trebuie să subliniez că nu avem nici o organizaţie de bază sătească în care să nu se fi făcut primiri în partid. La Barcani discutăm cu secretarul comitetului comunal de partid, Gheorghe Baciu. — Şi la noi s-au primit noi membri de partid în toate organizaţiile de partid, mai puţin cea de la şcoală. Totuşi, trebuie să subliniez insuficienta preocupare a comitetului de partid, fluctuaţia de cadre, lipsa de preocupare a membrilor biroului comitetului comunal de partid care răspund de bunul mers al organizaţiilor. Şi mai este ceva: imensa majoritate a oamenilor noştri, a celor mai buni dintre ei, lucrează în industrie şi activează la organizaţiile de partid de la I.P.T., U.F. E.T., Cooperativa „Arta populară". Totuşi cifrele pe care ni le-am propus sînt just apreciate şi pînă la finele anului ele vor fi realizate. Idee la care subscrie şi tovarăşul Gheorghe Popica. Toate sarcinile vor fi îndeplinite, dovedind în continuare exigenţă faţă de respectarea prevederilor statutare şi a instrucţiunilor organelor superioare cu privire la calităţile celor ce solicită primirea în rîndurile partidului şi a hotărîrilor Plenarei C.C. al P.C.R. din martie cu privire la structura, compoziţia şi efectivul organizaţiilor de partid. Avem în faţă în permanenţă exemplul de activitate neobosită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu ,şi nu avem precupeţi nici un efort pentru ca toate indicaţiile şi orientările sale să fie îndeplinite de fiecare dintre noi. Să fie intensificat ritmul transportului şi depozitării finului! în majoritatea unităţilor se desfăşoară din plin — pe lingă recoltarea griului — recoltarea fîneţelor naturale şi depozitarea furajelor fibroase. Pînă în prezent rezultatele obţinute mai ales la depozitarea finului nu se ridică însă la nivelul posibilităţilor. S-au recoltat 23.100 ha fineţe, ceea ce reprezintă 88 la sută din plan, dar sunt diferenţe mari între realizările consiliilor unice, agroindustriale. Dacă de exemplu, în C.U.A.S.C. Bodoc, prin buna organizare a muncii, această lucrare s-a încheiat, rezultate sub nivelul mediei se înregistrează în C.U.A.S.C. Boroşneu Mare (76 la sută) şi Ozun (78 la sută). Paralel cu recoltarea primei coase de pe fîneţele naturale, trebuie recoltată coasa a ll-a la trifoliene, care ocupă o suprafaţă de 2.154 ha în I.A.S. şi 3.770 ha în cooperativele agricole de producţie. Pînă în prezent a fost cosită 60 la sută din suprafaţa menţionată la I.A.S. şi 56 la sută în cooperativele agricole de producţie. Trebuie urgentată atît recoltarea fîneţelor naturale, cît şi a trifolienelor folosind din plin cositoarele mecanice, iar acolo unde terenul nu permite mecanizarea lucrării, trebuie formate echipe de cosaşi, organizîndu-se munca în aşa fel incit în această săptămînă acţiunea să fie încheiată în toate unităţile. Dacă recoltarea se desfăşoară, totuşi, în general, în ritm susţinut, transportarea şi depozitarea finului decurg într-un ritm cu totul nesatisfăcător. în perioada 20—30 iulie, cu toate că vremea a fost deosebit de frumoasă, zilnic s-au depozitat în medie în cooperativele agricole de producţie numai 1.072 tone, iar în întreprinderile agricole de stat doar 144 tone de fin. Pe consilii unice, situaţia se prezintă astfel : Baraolt — 252 tone, Bodoc — 147 tone, Boroşneu Mare - 178 tone, Ozun — 112 tone, Cernat - 240 tone, Sînzieni — 143 tone. Avînd în vedere faptul că cooperativele agricole dispun de peste 1.000 de atelaje, ritmul zilnic, folosind numai aceste atelaje, trebuia să fie de cel puţin 2.000 tone fin transportate. Din necesarul de fin, pînă la această oră, s-a asigurat 56 la sută în cooperativele agricole de producţie şi 42 la sută în întreprinderile agricole de stat. Rezultate bune a obţinut în depozitarea fînurilor, C.U.A.S.C. Baraolt, în care s-a depozitat 82 la sută din necesar, în schimb în consiliile Boroşneu Mare şi Ozun s-a depozitat numai 36 la sută şi respectiv, 38 la sută din necesarul de fîn prevăzut. De menţionat că pînă în prezent s-au depozitat abia 1.000 kg de fîn de pe fiecare hectar de fineţe artificiale şi fineţe naturale. Unele unităţi folosind din plin timpul bun şi mijloacele ce le stau la dispoziţie au asigurat deja peste 75 la sută din necesar. Printre acestea se numără C.A.P. Aita Mare, Băţanii Mari, Belin, Brăduţ, Căpeni, în schimb în unităţil ca C.A.P. Reci, Tamaşfalău, Zăbala, Ozun, Dalnic, Moacşa, Vîrghiş nu s-a asigurat nici 30 la sută din necesarul de fîn prevăzut. Sarcina principală este terminarea cît mai grabnică a recoltării perenelor şi transportarea şi depozitarea fînului, folosind în acest scop îndeosebi atelajele. Asigurarea furajelor necesare este prevăzută prin lege, care trebuie respectată întocmai de conducerile unităţilor agricole, ce au datoria să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea pentru perioada de stabulaţie a cel puţin 1.000 kg fîn pentru fiecare taurină şi 300 kg, pentru fiecare ovină. ing. URBANOVICI ERNEST (Urmare din pag 1) sunt corespunzător reglate, in funcţie de starea lanului, iar zilnic se verifică etanşeitatea acestora. Necesitatea de a încheia neîntîrziat recoltatul griului, impune ca unele lanuri să fie recoltate şi la o umiditate mai mare, peste cea prevăzută în condiţiile de livrare. în acest caz, aşa cum se procedează la C.A.P. * Chichiş, Hăghig, ca şi în alte unităţi, se impune ca griul să fie uscat, prin lopătare, fie în magazii, fie pe platformele special amenajate. în mod obligatoriu, în maximum 48 de ore de la recoltare, întreaga cantitate de grîu trebuie livrată la bazele de preluare. Se depun eforturi susţinute şi pentru eliberarea terenurilor de paie. Important este ca în cel mai scurt timp să se însămînţeze în toate unităţile culturile succesive prevăzute. Terenuri există, cele de pe care s-a recoltat orzul, reuşita acestei acţiuni depinzînd de operativitatea cu care se va lucra. La C.A.P. Chilieni, Chichiş, la ferma Aita Mare a I.A.S. Ozun, o parte din culturile succesive au fost deja însămînţate. Cu cît mai devreme, cu atît mai bine, încheierea secerişului fără nici o pierdere Foto: B. GERGELY i « Pe motorina cui ? Autocamionul 21—CV—1281, aparţinînd C.A.P. din Arad, circula pe ruta Araci — Sfîntu Gheorghe, fără remorcă, transportînd doi pasageri. Nici cei de la C.A.P. Mărtineni nu se lasă mai prejos. Astfel, pe ruta Bodoc - Mărtineni, autocamionul 21-CV-547 circula fără remorcă și fără încărcătură. Două autocamioane ale C.A.P. Bodoc - 21—CV-1526 și 21—CV-131, la transportul griului, nu foloseau decît o remorcă. Un tractor - 41-CV-238 —, aparţinînd S.MA Sinzieni, făcea un transport in „beneficiul" unei echipe de . . . fotbal ! Iată doar cîteva dintre neregulile constatate de către organele de specialitate ale I.T.A. în ce priveşte utilizarea mijloacelor de transport ale unităţilor agricole. Ne aflăm în plină campanie agricolă de seceriş cînd fiecare gram de motorină înseamnă mult, cînd orice mijloc de transport trebuie folosit la transportul produselor agricole. După cum lesne se poate observa, în unele unităţi, nu se acordă grija necesară utilizării judicioase a mijloacelor de transport cu toate că, în repetate rînduri conducătorilor unităţilor agricole li s-au prelucrat reglementările privind circulaţia mijloacelor de transport. Respectarea rutelor stabilite, utilizarea remorcilor, încărcarea mijloacelor de transport la capacitatea maximă, efectuarea numai a transporturilor autorizate, transportul cerealelor şi al altor produse agricole să se facă numai pe baza documentelor însoţitoare — iată doar cîteva dintre regulile ce trebuie respectate la transportul produselor agricole. D. TOMA Măsuri pentru realizarea planului (Urmare din pag 1) la mobilizarea tuturor rezervelor de economisire a materiilor prime şi energiei, folosirea deplină a capacităţilor de producţie astfel incit întregul potenţial productiv existent în fiecare întreprindere să dea maximum de roade, încărcătura fiecărei zile din cele rămase pină la finele anului este bine determinată, iar calendarul muncii cuprinde date de referinţă ce vin în întîmpinarea eforturilor de realizare a planului în mod exemplar la toţi indicatorii şi de pregătire a producţiei anului viitor cu scadenţe exact determinate. Adunările generale trebuie să asigure prin noile măsuri de completare a programelor existente, măsuri în concordanţă cu sarcinile şi indicaţiile date de secretarul general al partidului la Plenara comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, realizarea planului, a bugetului de venituri şi cheltuieli şi a angajamentelor pe acest an, astfel încît conexiunea cu primul an al cincinalului viitor să aibă o bază trainică de pornire, o platformă solidă pentru a se asigura din primele zile obiectivele stabilite de Congresul al XII-lea al partidului. Actuala rundă a adunărilor generale trebuie să reprezinte adîncirea democraţiei muncitoreşti şi de aceea sunt necesare contribuţia şi participarea mai activă a fiecărui om al muncii la dezbaterea sarcinilor planului şi a măsurilor pentru realizarea planului pe 1985 şi pregătirea anului 1986. Pentru aceasta este necesară temeinica pregătire a adunărilor prin soluţionarea tuturor problemelor ce se ridică, astfel ca dezbaterile din adunări să fie concentrate asupra contribuţiei maxime pe care o poate aduce fiecare participant la realizarea planului în condiţii de maximă eficienţă; în acelaşi timp fiecare participant trebuie să înţeleagă la adevărata valoare obligaţiile ce-i revin din tripla calitate de proprietar, producător şi beneficiar al produselor muncii sale, de a asigura prin tot ceea ce înfăptuieşte întărirea autoconducerii şi autogestiunii în condiţiile aplicării principiilor noului mecanism economico-financiar. Datorită timpului prielnic, lucrînd cu toate forţele existente, ieri s-a extins aria recoltării griului. Tot ieri a ajuns producţia de griu in magazii de pe 1 268 ha din cooperativele agricole de producţie şi de pe 73 ha din întreprinderile de stat. De la începutul campaniei griul a fost recoltat de pe 2594 ha, ceea ce reprezintă 17 la sută din suprafaţa cultivată. Ieri, cele mai mari suprafeţe au fost recoltate în consiliile unice agroindustriale Boroşneu Mare — 359 ha, Baraolt — 294 ha şi Bodoc - 253 ha. în ceea ce priveşte recoltarea, la loc de frunte se află consiliul Bodoc — 36 la sută, urmat de Boroşneu Mare — 27 la sută şi Ozun - 22 la sută. Dacă recoltarea se desfăşoară într-un ritm susţinut, nu putem confirma acest lucru despre achitarea sarcinilor contractuale. Pînă în prezent, doar 4 la sută din cantitatea contractată a fost predată la bazele de recepţie. Şi în prezent se înmagazinează cantităţi însemnate de griu în unităţi, în multe locuri în magazii necorespunzătoare. în viitor, transportul cerealelor la bazele de recepţie trebuie pus de acord cu capacitatea de recoltare, transportîndu-se produsul de la combine direct la bazele de preluare. Lucrarea cea mai importantă este recoltarea, însă nu trebuie pierdut din vedere, ca această lucrare să se facă în flux. Trebuie puse în funcţiune toate piesele de balotat paie, ca această lucrare să se desfăşoare paralel cu recoltatul. Pînă în prezent s-a balotat doar 59 la sută din suprafaţa recoltată, diferenţa între suprafaţa recoltată şi balotată fiind deja de 2 168 hectare. Trebuie pus un accent deosebit la însămînţarea culturilor duble, care va contribui cu mult la echilibrarea bazei furajere. La acest capitol, rezultate mai bune au obţinut unităţile din consiliul Ozyn, în schimb în consiliile Bodoc şi Boroşneu Mare, rezultatele sunt nesatisfăcătoare, cu toate că recoltatul orzului s-a terminat de mult. Şi în continuare, trebuie pus un accent deosebit pe recoltarea fără pierderi, controlîndu-se permanent desfășurarea lucrărilor de recoltat. CUV'I JC 20,00 V' litatea Invitaţie în certe ale lor); 21,05 telor; 21,2 Planeta in jurnal. SFÎNTUL Lovitură funezesc, în 16; 18; 20. film români 10; 15;30; SECUIESC ' film romei 10; 16; 11 VICTORIA : R.D.G., în ' 19. SEMS Noile reg circulaţiei făcute de c printre ace din autoverea baston de către u care ipsote dială de a semnal, la folosirea pi lor special noră şi lur de vehicule prească im carosabile de bordură la trecerea în aceste să opreasc ducătorii c gînd prin de autoveh bicicliştii. în urm' ceastă ten. executat ci, culație, ,,su sat aștepte auto dovec acest capiti în acest conducătoa MARIA car autoturismu NAR GYUL 31-CV—278, autoturismu SÁNDOR I cuiul 31—C urmă, pe I tei abateri, te în perm mai puţin dreptului d mii 3 ani, tru conduc băuturilor c Recorri, tuturor cor cule să se lelor de of situaţii inuiţiunea pea şi suspend conduce auto. Aceste cate şi întru toţi Ci cule ... Al