Cuvîntul Nou, august 1985 (Anul 18, nr. 4202-4227)

1985-08-01 / nr. 4202

ANUL XVIII, Nr. 4202 întărirea continuă a organizaţiilor de partid (Urmare din pag. 1) ne şi vigoare ştiinţifică secreta­rul general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu. To­tuşi în zona întorsurii Buzăului - în special în mediul rural — lucrurile se desfăşoară destul de greu. — Tocmai asta dorim să aflăm, tovarăşe Popica: de ce nu sunt respectate indicaţiile cu privire la întărirea organizaţiilor de partid ? — Să începem cu cauzele su­biective: în multe organizaţii de bază, dîndu-se prioritate unor sarcini economice, sociale sau culturale de moment se uită toc­mai esenţialul, că­ toate aceste sarcini pot fi îndeplinite numai prin întărirea numerică şi cali­tativă a organizaţiilor de partid. Prezentă la discuţii, tovarăşa Maria Niţu, secretar­­al Comite­tului comertal de partid Sita Buzăului, intervine : — Să fim sinceri: a fost vorba pur şi simplu de neglijență, în primul rînd din partea noastră, a comitetului comunal de partid. Dovada, iată: în luna iulie am primit 4 noi membri de partid, adică o treime din numărul to­tal al primirilor de la începutul anului. Revenind la ce spunea tovarășul Popica, trebuie să a­­mintim că noi, cei din Sita am fost confruntaţi nu numai cu rigorile iernii aspre, ci şi cu două inundaţii, care ne-au dat mult de furcă, şi cu problemele curente ale campaniilor agrico­le care nu ne lasă o clipă de răgaz. — Cum acţionează biroul co­mitetului comunal de partid ? — Nici vorbă de aşa ceva. Do­vada că — de exemplu — în luna iulie au fost primite patru tine­re ţărănci, bine pregătite, atît de tovarăşa Aurelia Floroianu, preşedinta Comitetului comunal al femeilor, cit şi de tovarăşul Iulian Constantin Tudor, secre­tarul Comitetului comunal al U.T.C. De altfel, trebuie să subli­niez că nu avem nici o organiza­ţie de­ bază sătească în care să nu se fi făcut primiri în partid. La Barcani discutăm cu se­cretarul comitetului comunal de partid, Gheorghe Baciu. — Şi la noi s-au primit noi membri de partid în toate or­ganizaţiile de partid, mai pu­ţin cea de la şcoală. Totuşi, tre­buie să subliniez insuficienta preocupare a comitetului de partid, fluctuaţia de cadre, lipsa de preocupare a membrilor bi­roului comitetului comunal de partid care răspund de bunul mers al organizaţiilor. Şi mai este ceva: imensa majoritate a oamenilor noştri, a celor mai buni dintre ei, lucrează în in­dustrie şi activează la organiza­ţiile de partid de la I.P.T., U.F. E.T., Cooperativa „Arta popu­lară". Totuşi cifrele pe care ni le-am propus sînt just apreciate şi pînă la finele anului ele vor fi realizate. Idee la care subscrie şi to­varăşul Gheorghe Popica. Toate sarcinile vor fi îndeplinite, do­vedind în continuare exigenţă faţă de respectarea prevederilor statutare şi a instrucţiunilor orga­nelor superioare cu privire la calităţile celor ce solicită pri­mirea în rîndurile partidului şi a hotărîrilor Plenarei C.C. al P.C.R. din martie cu privire la structura, compoziţia şi efecti­vul organizaţiilor de partid. A­­vem în faţă în permanenţă e­­xemplul de activitate neobosită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu ,şi nu a­vem precupeţi nici un e­­fort pentru ca toate indicaţiile şi orientările sale să fie înde­plinite de fiecare dintre noi. Să fie intensificat ritmul transportului şi depozitării finului! în majoritatea unităţilor se desfăşoară din plin — pe lingă recoltarea griului — recoltarea fîneţelor naturale şi depozitarea furajelor fibroase. Pînă în prezent rezultatele ob­ţinute mai ales la depozitarea finului nu se ridică însă la ni­velul posibilităţilor. S-au recol­tat 23.100 ha fineţe, ceea ce reprezintă 88 la sută din plan, dar sunt diferenţe mari între realizările consiliilor unice, agro­industriale. Dacă de exemplu, în C.U.A.S.C. Bodoc, prin buna organizare a muncii, această lucrare s-a încheiat, rezultate sub nivelul mediei se înregis­trează în C.U.A.S.C. Boroşneu Mare (76 la sută) şi Ozun (78 la sută). Paralel cu recoltarea primei coase de pe fîneţele na­turale, trebuie recoltată coasa a ll-a la trifoliene, care ocupă o suprafaţă de 2.154 ha în I.A.S. şi 3.770 ha în cooperativele a­­gricole de producţie. Pînă în prezent a fost cosită 60 la sută din suprafaţa menţionată la I.A.S. şi 56 la sută în coopera­tivele agricole de producţie. Trebuie urgentată atît recoltarea fîneţelor naturale, cît şi a trifolie­­nelor folosind din plin cositoa­rele mecanice, iar acolo unde terenul nu permite mecanizarea lucrării, trebuie formate echipe de cosaşi, organizîndu-se mun­ca în aşa fel incit în această săptămînă acţiunea­ să fie în­cheiată în toate unităţile. Dacă recoltarea se desfăşoa­ră, totuşi, în general, în ritm susţinut, transportarea şi depozi­tarea finului decurg într-un ritm cu totul nesatisfăcător. în perioada 20—30 iulie, cu toate că vremea a fost deosebit de frumoasă, zilnic s-au depozitat în medie în cooperativele agri­cole de producţie numai 1.072 tone, iar în întreprinderile agri­cole de stat doar 144 tone de fin. Pe consilii unice, situaţia se prezintă astfel : Baraolt — 252 tone, Bodoc — 147 tone, Boroş­neu Mare - 178 tone, Ozun — 112 tone, Cernat - 240 tone, Sînzieni — 143 tone. Avînd în vedere faptul că cooperativele agricole dispun de peste 1.000 de atelaje, ritmul zilnic, folo­sind numai aceste atelaje, tre­buia să fie de cel puţin 2.000 tone fin transportate. Din nece­sarul de fin, pînă la această oră, s-a asigurat 56 la sută în cooperativele agricole de pro­ducţie şi 42 la sută în întreprin­derile agricole de stat. Rezultate bune a obţinut în depozitarea fînurilor, C.U.A.S.C. Baraolt, în care s-a depozitat 82 la sută din necesar, în schimb în con­siliile Boroşneu Mare şi Ozun s-a depozitat numai 36 la sută şi respectiv, 38 la sută din nece­sarul de fîn prevăzut. De menţionat că pînă în pre­zent s-au depozitat abia 1.000 kg de fîn de pe fiecare hectar de fineţe artificiale şi fineţe na­turale. Unele unităţi folosind din plin timpul bun şi mijloa­cele ce le stau la dispoziţie au asigurat deja peste 75 la sută din necesar. Printre acestea se numără C.A.P. Aita Mare, Bă­­ţanii Mari, Belin, Brăduţ, Că­­peni, în schimb în unităţil ca C.A.P. Reci, Tamaşfalău, Zăba­la, Ozun, Dalnic, Moacşa, Vîr­­ghiş nu s-a asigurat nici 30 la sută din necesarul de fîn pre­văzut. Sarcina principală este ter­minarea cît mai grabnică a re­coltării perenelor şi transporta­rea şi depozitarea fînului, folo­sind în acest scop îndeosebi atelajele. Asigurarea furajelor necesare este prevăzută prin lege, care trebuie respectată în­tocmai de conducerile unităţi­lor agricole, ce au datoria să ia toate măsurile necesare pen­tru­ asigurarea pentru perioada de stabulaţie a cel puţin 1.000 kg fîn pentru fiecare taurină şi 300 kg, pentru fiecare ovină. ing. URBANOVICI ERNEST (Urmare din pag 1) sunt corespunzător reglate, in funcţie de starea lanului, iar zil­nic se verifică etanşeitatea aces­tora. Necesitatea de a încheia ne­­întîrziat recoltatul griului, impu­ne ca unele lanuri să fie recol­tate şi la o umiditate mai ma­re, peste cea prevăzută în con­diţiile de livrare. în acest caz, aşa cum se procedează la C.A.P. * Chichiş, Hăghig, ca­­ şi în alte unităţi, se impune ca griul să fie uscat, prin lopătare, fie în magazii, fie pe platformele spe­cial amenajate. în mod obliga­toriu, în maximum 48 de ore de la recoltare, întreaga cantitate de grîu trebuie livrată la bazele de preluare. Se depun eforturi susţinute şi pentru eliberarea terenurilor de paie. Important este ca în cel mai scurt timp să se însămînţe­­ze în toate unităţile culturile succesive prevăzute. Terenuri există, cele de pe care s-a re­coltat orzul, reuşita acestei acţi­uni depinzînd de operativitatea cu care se va lucra. La C.A.P. Chilieni, Chichiş, la ferma Aita Mare a I.A.S. Ozun, o parte din culturile succesive au fost deja­­ însămînţate. Cu cît mai devreme, cu atît mai bine, încheierea secerişului fără nici o pierdere Foto: B. GERGELY i « Pe motorina cui ? Autocamionul 21—CV—1281, a­­parţinînd C.A.P. din Arad­, cir­cula pe ruta Araci — Sfîntu Gheorghe, fără remorcă, trans­­portînd doi pasageri. Nici cei de la C.A.P. Mărtineni nu se lasă mai prejos. Astfel, pe ruta Bodoc - Mărtineni, autocamio­nul 21-CV-547 circula fără re­morcă și fără încărcătură. Două autocamioane ale C.A.P. Bodoc - 21—CV-1526 și 21—CV-131­­, la transportul griului, nu folo­seau decît o remorcă. Un trac­tor - 41-CV-238 —, aparţinînd S.MA Sinzieni, făcea un trans­port in „beneficiul" unei echipe de . . . fotbal ! Iată doar cîteva dintre ne­regulile constatate de către or­ganele de specialitate ale I.T.A. în ce priveşte utilizarea mijloa­celor de transport ale unităţi­lor agricole. Ne aflăm în plină campanie agricolă de seceriş cînd fiecare gram de motorină înseamnă mult, cînd orice mij­loc de transport trebuie folosit la transportul produselor agri­cole. După cum lesne se poate observa, în unele unităţi, nu se acordă grija necesară utilizării judicioase a mijloacelor de trans­port cu toate că, în repetate rînduri conducătorilor unităţilor agricole li s-au prelucrat regle­mentările privind circulaţia mij­loacelor de transport. Respec­tarea rutelor stabilite, utilizarea remorcilor, încărcarea mijloace­lor de transport la capacitatea maximă, efectuarea numai a transporturilor autorizate, trans­portul cerealelor şi al altor produse agricole să se facă nu­mai pe baza documentelor în­soţitoare — iată doar cîteva din­tre regulile ce trebuie respec­tate la transportul produselor agricole. D. TOMA Măsuri pentru realizarea planului (Urmare din pag 1) la mobilizarea tuturor rezervelor de economisire a materiilor pri­me şi energiei, folosirea deplină a capacităţilor de producţie ast­fel incit întregul potenţial pro­ductiv existent în fiecare între­prindere să dea maximum de roade, încărcătura fiecărei zile din cele rămase pină la finele anului este bine determinată, iar calendarul muncii cuprinde date de referinţă ce vin în întîmpi­­narea eforturilor de­ realizare a planului în mod exemplar la toţi indicatorii şi de pregătire a producţiei anului viitor cu scadenţe exact determinate. Adunările generale trebuie să asigure prin noile măsuri de completare a programelor exis­tente, măsuri în concordanţă cu sarcinile şi indicaţiile date de secretarul general al partidului la Plenara comună a Consiliu­lui Naţional al Oamenilor Mun­cii şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, realizarea planului, a bugetului de venituri şi cheltuieli şi a an­gajamentelor pe acest an, ast­fel încît conexiunea cu primul an al cincinalului viitor să aibă o bază trainică de pornire, o platformă solidă pentru a se asigura din primele zile obiec­tivele stabilite de Congresul al XI­I­­-l­ea al pa­rtidului. Actuala rundă a adunărilor generale trebuie să reprezinte adîncirea democraţiei muncito­reşti şi de aceea sunt necesa­re contribuţia şi participarea mai activă a fiecărui om al muncii la dezbaterea sarcinilor planului şi a măsurilor pentru realizarea planului pe 1985 şi pregătirea anului 1986. Pentru aceasta este necesară temeini­ca pregătire a adunărilor prin soluţionarea tuturor problemelor ce se ridică, astfel ca dezbaterile din adunări să fie concentrate asupra contri­buţiei maxime pe care o poate aduce fiecare participant la realizarea planului în condiţii de maximă eficienţă; în acelaşi timp fiecare participant trebuie să în­ţeleagă la adevărata valoare obligaţiile ce­-i revin din tripla calitate de proprietar, producă­­­tor şi beneficiar al produselor muncii sale, de a asigura prin tot ceea ce înfăptuieşte întări­rea autoconducerii şi autogestiu­­nii în condiţiile aplicării princi­piilor noului mecanism economi­­co-financiar. Datorită timpului prielnic, lu­­crînd cu toate forţele existente, ieri s-a extins aria recoltării griului. Tot ieri a ajuns producţia de griu in magazii de pe 1 268 ha din cooperativele agricole de producţie şi de pe 73 ha din întreprinderile de stat. De la în­ceputul campaniei griul a fost recoltat de pe 2594 ha, ceea ce reprezintă 17 la sută din su­prafaţa cultivată. Ieri, cele mai mari suprafeţe au fost recolta­te în consiliile unice agroin­dustriale Boroşneu Mare — 359 ha, Baraolt — 294 ha şi Bodoc - 253 ha. în ceea ce priveşte recoltarea,­­ la loc de frunte se află consi­liul Bodoc — 36 la­ sută, urmat de Boroşneu Mare — 27 la sută şi Ozun - 22 la sută. Dacă recoltarea se desfăşoa­ră într-un ritm susţinut, nu pu­tem confirma acest lucru despre achitarea sarcinilor contractua­le. Pînă în prezent, doar 4 la sută din cantitatea contractată a fost predată la bazele de recepţie. Şi în prezent se înma­gazinează cantităţi însemnate de griu în unităţi, în multe locuri în magazii necorespunzătoare. în viitor, transportul cerealelor la bazele de recepţie trebuie pus de acord cu capacitatea de re­coltare, transportîndu-se produsul de la combine direct la bazele de preluare. Lucrarea cea mai importantă este recoltarea, însă nu trebuie pierdut din vedere, ca această lucrare să se facă în flux. Tre­buie puse în funcţiune toate piesele de balotat paie, ca a­­ceastă lucrare să se desfăşoare paralel cu recoltatul. Pînă în pre­zent s-a balotat doar 59 la sută din suprafaţa recoltată, di­ferenţa între suprafaţa recoltată şi balotată fiind deja de 2 168 hectare. Trebuie pus un accent deo­sebit la însămînţarea culturilor duble, care va contribui cu mult la echilibrarea bazei fura­jere. La acest capitol, rezultate mai bune au obţinut unităţile din consiliul Ozyn, în schimb în consiliile Bodoc şi Boroşneu Ma­re, rezultatele sunt nesatisfăcă­toare, cu toate că recoltatul or­zului s-a terminat de mult. Şi în continuare, trebuie pus un accent deosebit pe recoltarea fără pierderi, controlîndu-se per­manent desfășurarea lucrărilor de recoltat. CUV'I JC 20,00 V' litatea In­vitaţie în certe al­e lor); 21,05 telor; 21,2 Planeta in jurnal. SFÎNTU­L Lovitură fu­­nezesc, în 16; 18; 20. film români 10; 15;30; SECUIESC ' film romei 10; 16; 11 VICTORIA : R.D.G., în ' 19. SEMS Noile reg circulaţiei făcute de c printre ace din autove­rea baston de către u care ipsote dială de a semnal, la folosirea pi lor special noră şi lur de vehicule prească im carosabile de bordură la trecerea în aceste să opreasc ducătorii c gînd prin de autoveh bicicliştii. în urm' ceastă ten. executat ci, culație, ,,su sat aștepte auto dovec acest capiti în acest conducătoa MARIA car autoturismu NAR GYUL 31-CV—278, autoturismu SÁNDOR I cuiul 31—C urmă, pe I tei abateri, te în perm mai puţin dreptului d mii 3 ani, tru conduc băuturilor c Recorri, tuturor cor cule să se lelor de of situaţii inui­ţiunea pea şi suspend conduce auto. Aceste c­­ate şi în­tru toţi Ci cule ... Al

Next