Cuvîntul Nou, decembrie 1985 (Anul 18, nr. 4306-4331)

1985-12-02 / nr. 4306

Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R.şi al Consiliului Popular judeţean ANUL XVIII, NR. 4306, LUNI, 2 DECEMBRIE, 1985 4 PAGINI, 50 BANI _______• I . .. ...­. ....... .................... — În lumina sarcinilor şi indicaţiilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Spirit cutezător, revoluţionar, în toate domeniile ştiinţei Să facem totul pentru ca toate cuceririle ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaş­terii umane să servească bunăstării poporului, a tuturor popoarelor, progre­sului lor economic şi social, libertăţii şi independenţei fiecărei naţiuni, cau­zei colaborării internaţionale şi păcii in lume ! Magistrala expunere prezen­tată de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de la tribuna pri­mului Congres al ştiinţei şi învăţămîntului ale cărui lu­crări s-au desfăşurat într-o importantă perioadă — conflu­enţa celor două cincinale — constituie o excepţională sin­teză a realizărilor obţinute, a sarcinilor de mare răspunde­re ce revin cercetării ştiinţifi­ce, ingineriei tehnologice şi învăţămîntului în actuala t~ Din cuvîntarea tovarăşului rostită la Congresul ştiinţei şi ţapă, deosebită, de dezvolta­re economico-socială a patri­ei. Acest document de inesti­mabilă valoare teoretică , şi practică orientează cu clari­tate direcţiile în care trebuie să se acţioneze pentru a pro­mova o gîndire profund nova­toare, cu adevărat revoluţiona­ră în toate domeniile ştiin­ţei şi tehnicii, pentru a îmbo­găţi cu noi descoperiri tezau­rul gîndirii originale româ­neşti şi universale, astfel incit noul cincinal să marcheze, în­ NICOLAE CEAUŞESCU învăţămîntului cepînd cu primul an, înscrie­rea fermă a economiei noa­stre naţionale pe coordonatele dezvoltării intensive, în strînsă concordanţă cu sarcinile sta­bilite de Congresul al XIII-lea al partidului. După cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu „cercetarea ştiinţifică trebuie să se angajeze cu toată hotărî­­rea în realizarea noului plan cincinal şi a perspectivelor pi­nă în anul 2000, pentru solu­(Continuars In pag 2­ 3) Măsuri eficiente pentru realizarea exemplară a planului pe anul 1985 încep adunările generale a­­le cooperativelor agricole de producţie, cu care prilej se analizează atît rezultatele a­­cestui an, cit şi măsurile ce se cer a fi întreprinse în ve­derea realizării­­exemplare a planului pe anul viitor. Este bine ştiut că în acest an, uni­tăţile agricole din judeţul nos­tru au obţinut rezultate bune atît la producţia vegetală, cît şi în zootehnie. Bunăoară, s-a obţinut o recoltă relativ bună de grîu — 3.014 kg la hectar. La cartofi, cultura de bază a judeţului s-a obţinut peste 27.000 kg la hectar, de­­păşindu-se sarcina de livrare la fondul de stat cu 20.000 tone. De asemenea, menţio­năm că s-a însămînţat la timp şi de calitate întreaga supra­faţă de grîu planificată. Ară­turile adînci de toamnă au fost încheiate în timp optim pe toată suprafaţa stabilită ADUNĂRILE GENERALE ÎN C.A.P. prin plan, în condiţii agroteh­nice superioare. De asemenea, efectivele de animale au cu­noscut o substanţială creştere, ca de altfel şi producţiile de lapte şi carne. Cu toate aceste realizări, trebuie menţionat că în activitatea cooperativelor agricole de producţie s-au manifestat o serie de neajun­suri, care, în mod firesc tre­buiau să facă subiectul dezbate­rilor din adunările generale ale cooperatorilor. Atît materialele întocmite, cit şi dezbaterile trebuie să aibă la bază preţioasele indi­caţii ale secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, date la re­centa Plenară a C.C. al P.C.R., stabilindu-se, totodată, măsu­rile ce trebuie întreprinse în vederea înfăptuirii exemplare a sarcinilor de plan. I­. TOM­­ (Continuare în pag. 2-3) Conducerea de către partid— garanţia propăşirii noastre înaltul nivel la care s-au desfăşurat lucrările plenarei Comitetului Municipal de Partid Sfintu Gheor­­ghe, cu activul, a evi­denţiat o dată mai mult una­nimitatea de gînd şi faptă în care comuniştii, toţi oamenii muncii din municipiul reşe­dinţă din judeţul nostru, ală­turi de întregul popor, strîns u­­niţi în jurul partidului, al se­cretarului său general, tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU, încheie un an de muncă şi un cincinal, se pregătesc să trea­că la realizarea planului pe 1986 — primul an al celui de-al 8-lea plan cincinal — care marchează intrarea României socialiste într-un stadiu supe­rior de dezvoltare economico­­socială. Principialitatea partinică, înaltul spirit critic şi autocri­tic — care au caracterizat da­rea de seamă prezentată co­mitetului municipal de partid — au influenţat în mod hotă­râtor întreaga desfăşurare a lucrărilor, determinând şi ni­velul la care s-au ridicat dez­baterile şi orientând ca un fir roşu direcţiile spre care s-au­ îndreptat luările de cuvînt cuprinzînd cele mai diver­se aspecte ale vieţii economi­ce, politice şi social-culturale ale municipiului. Pentru a ne mai opri puţin asupra dării de seamă, amplă, cuprinzînd tot ceea ce s-a rea­lizat şi mai ales — tot ceea ce ar fi trebuit să se mai rea­lizeze— trebuie să arătăm că documentul de bază supus dezbaterii a jalonat cerinţele şi priorităţile actuale şi de perspectivă, stabilind cu preci­zie direcţiile şi etapele dezvol­tării viitoare a municipiului. Din darea de seamă, ca şi din luările de cuvînt s-a desprins cu pregnanţă necesitatea afir­mării spiritului revoluţionar de muncă şi luptă, de fermi- GHEORGHE POPIŢ­A (Continuare In pag­e­ 3) Instantaneu de la I.F.E.T. Tirgu Secuiesc — secţia Coman­dări Foto: KOVÁCS L. Unităţi care au îndeplinit planul cincinal la producţia marfă industrială Preocupîndu-se îndeaproape de bunul mers al activită­ţii desfăşurate, de continua îmbunătăţire a organizării lu­crului, punînd accent pe gospodărirea judicioasă a materi­ilor prime, materialelor, energiei şi combustibililor, promo­varea şi extinderea noutăţilor tehnice, tehnologice şi sor­timentale, recuperarea şi reintroducerea în circuitul econo­mic a resurselor materiale refolosibile, pe creşterea pro­ductivităţii muncii, a nivelului tehnic şi calitativ al pro­duselor ce fac obiectul fabricaţiei, mai multe unităţi din economia covăsneanâ au anunţat, mai devreme sau în ulti­mele zile, îndeplinirea integrală a planului cincinal la in­dicatorul producţie marfă industrială. Printre acestea: în­treprinderea de Morărit şi Panificaţie, I.J.G.C.L., întreprin­derea Viei şi Vinului, întreprinderea de Amidon şi Gluco­za, Fabrica de Nutreţuri Combinate, U.J.C.M., I.F.E.T., Fi­latura de Lină şi întreprinderea de Ţigarete, care, pînă la sfârşitul anului, vor obţine în plus o producţie marfă în­sumând 568 milioane lei. S-au creat, prin urmare, condiţii de a realiza suplimentar cantităţi apreciabile de produse, care vor fi puse la dispoziţia partenerilor de contract din ţară şi de peste hotare. S. NICOLAE Cărbune peste plan Una din problemele de mare actualitate căreia colectivul de mineri din bazinul Bi­­raolt îi răspunde prin fapte cu adevărat eroi­ce este extracţia cărbunelui. Ca răspuns la indicaţiile şi sarcinile trasate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind necesitatea creşterii pro­ducţiei de energie electrică, mai ales a celei bazate pe cărbune, minerii din cadrul între­prinderii Miniere Căpeni din Baraolt au luat măsuri hotărâte atît pentru a asigura extracţia cît şi livrarea cărbunelui necesar exploatării la parametrii ridicaţi a termocen­tralelor pe care le aprovizionează cu cărbu­ne. II. condiţiile dificile ale extracţiei cărbu­nelui din­ subteran colectivul a luat măsuri stalaţiilor din dotare, întărirea asistenţei teh­­nice prin repartizarea în fiecare schimb a cadrelor de conducere, astfel ca să scoată la lumina zilei cantităţi tot mai mari de lignit. Sarcinile de plan aferente lunii noiembrie au fost realizate şi depăşite, obţinîndu-se un im­portant devans în îndeplinirea planului ast­fel, că plusul de lignit se­ ridică la mai bine de 11.000 tone. In urma măsurilor stabilite de­ Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.G.R. din luna octombrie, acţionând sub îndrumarea organe­lor şi organizaţiilor de partid, minerii din bazinul Baraolt depun eforturi stăruitoare pentru ca paralel cu extracţia din subteran a cît mai mult cărbune, să se asigure livra­rea ritmică a acestuia la beneficiari și în primul rînd, la Termocentrala de la Borzeşti. Astfel, pînă la finele lunii a fost expediată către această unitate, peste prevederile pla­nului, o cantitate de mai bine de 7.000 tone cărbune. , P. NITA

Next