Cuvîntul Nou, martie 1986 (Anul 19, nr. 4381-4406)
1986-03-01 / nr. 4381
ANUL XX, Nr. 4831 O NOUA PREMIERĂ LA TEATRUL MAGHIAR DE STAT DIN SFÂNTU GHEORGHE „Cerul înstelat deasupra noastră“ Ieri seară, pe scena Teatrului Maghiar de Stat din Sfîntu Gheorghe, a avut loc premiera piesei în două părţi „Cerul înstelat deasupra noastră“, de Ecaterina Oproiu, lucrare de referinţă a dramaturgiei româneşti contemporane, operă de intensă forţă interioară şi mare profunzime, sinteză, excelent redată artistic, a înălţătoarei problematici ridicate de complexitatea eternei relaţii Bărbat — Femeie, cu toate serinătăţile şi avatarurile ei. Frămîntările, furtunile, lupta pentru supravieţuire demnă a unui cuplu insolit (El — reprezentant economic al ţării în străinătate, tehnocrat prin excelenţă. Ea — actriţă de mare sensibilitate care, obiectiv, nu are posibilitatea de a-şi materializa chemarea), chinuitorul dor de ţară, de cei lăsaţi, temporar, acolo, continuităţile şi discontinuităţile unui sentiment matrimonial în fond puternic, uneori însă în pragul prăpastiei, alteori ridicat pe culmi însorite, toate acestea sunt atent disecate de autoare cu bisturiul unei perfecte cunoaşteri a reacţiilor celor implicaţi, atît unul faţă de celălalt, cît şi, împreună, faţă de mediul nu întotdeauna atît de strălucitor şi prielnic pe cît pare. Şi totuşi, a trăi mereu numai în virtutea unor precepte morale, numai „avînd în noi legea morală", oricît de precare sau ademenitoare ar fi contextele care ne mobilează traiul — iată mesajul nobil pe care îl propovăduieşte cu claritate piesa Ecaterinei Oproiu. Esenţializată doar la două personaje, cu o „acţiune“ pe care o receptăm numai din naraţie, lucrarea are meritul de a păstra, în permanenţă viu, interesul spectatorilor. După o zodie oarecum nefastă în care s-a desfăşurat prima jumătate a acestei stagiuni la Sfîntu Gheorghe (nefastă din punct de vedere al prezentării unor lucrări dramatice de substanţă), iată că avem posibilitatea de a vedea un spectacol care — sîntem convinşi — va însemna o piatră de hotar,în evoluţia colectivului artistic al instituţiei spre adevărata artă dramatică.Excelenta opţiune repertorială este materializată de actorii Rozsnyăi Julia şi Győry András, magistral îndrumaţi scenic de regizorul braşovean Mircea Marin, într-un spectacol sobru, modern gîndit, incitant, ale cărui decoruri, funcţionale şi sugestive, sunt semnate de Mircea Rîbinschi, Kelemen Toroczkai Judit fiind creatoarea costumelor interpretei. Avem credinţa că premiera de ieri seară va fi urmată de o serie lungă de spectacole, la care vă invităm să participaţi, stimaţi cititori Vom reveni cu o cronică a spectacolului. O.R. QuvenU cultupaie TEATRUL GIULEŞTI LA SFÎNTU GHEORGHE Teatrul Giuleşti din Bucureşti prezintă la invitaţia Teatrului Maghiar de Stat din municipiul Sfîntu Gheorghe, la sediul acestuia, luni, 3 martie, orele 17 şi 19,30 spectacole cu comedia „Bărbierul din Sevilla“, de Beaumarchais. Traducerea aparţine lui Valentin Lipatti. In rolurile principale: Sebastian Papaiani, Geo Costiniu, Ileana Cernat, Radu Panamarenco, Jorj Voicu, Ion Ghiţoiu. Regia artistică şi scenografia Dinu Cernescu. După „Cîntec de dragoste pentru Transilvania“, volumul de versuri ,,Noaptea nopţilor" este o altă carte fundamentală a unui poet care s-a impus în lirica noastră contemporană. Ion Horea are rarul privilegiu de a fi găsit sunetul definitoriu şi profund al poeziei sale, o poezie de sorginte transilvană, îmbrăţişînd prin întreaga sa arie tot pămîntul românesc şi momentele dramatice ale istoriei naţionale. Este o încrîncenare titanică în versul anume tăiat în dur bazalt, într-o anume „zicere arhaică“ ce ridică formele lingvistice dialectale la rangul de entităţi poetice cu profunde rezonanţe în cugetul cititorului mai tînăr, orientîndu-l precum un flux magnetic necruţător spre matca simţirii .şi Formaţia de dansuri populare a Căminului Cultural din Fioroaia Mare JfDecada culturii întorsurene“ Astăzi, 1 martie, la întorsuri Buzăului are loc deschiderea tradiţionalei manifestări educative „Decada culturii întorsurene", manifestare înscrisă în cadrul Festivalului Naţional ,,Cîntarea României“. Ediţia din acest an, a treia, este dedicată aniversării a 65 de ani de la crearea Partidului Comunist Român. După cum ne spunea tovarăşul Emilian Baniţă, secretar adjunct cu probleme de propagandă al Comitetului Orăşenesc de Partid Intorsura Buzăului, în perioada l—10 martie, aşezămintele culturale din Fioroaia Mare, Brădet şi din localitatea organizatoare vor fi gazdele a numeroase acţiuni cultural-educative şi artistice menite să contribuie la educarea oamenilor , muncii din această parte a judeţului, la îmbogăţirea orizontului lor de cunoaştere. In prima zi a decadei, consemnăm, între altele, expunerea „Caracterul creator al politicii promovate de P.C.R., de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării României spre comunism", ce se va ţine la punctul de documentare politicoideologică al Comitetului orăşenesc de partid, urmată de un program cultural-artistic dedicat fruntaşilor în producţie de la U.F.E.T., ce va fi găzduit de Casa de cultură; expunerea „Folosirea eficientă a fondului funciar din zona necooperativizată pentru creşterea efectivului de animale — sarcină prioritară a etapei actuale“, ce va fi ţinută la Căminul Cultural din Fioroaia Mare, urmată de dezbaterea gen întrebări şi răspunsuri pe tema „Modalităţi de creştere a efectivului de animale şi a producţiei pe cap de animal". Acţiunea se va încheia cu o seară cultural-distractivă. (I.N.) ION HOREA Noaptea nopţilor rostirii „zăcămintelor de aur poetic“ ale limbii naţionale. Dincolo de „timp şi mode“, Ion Horea scrie o mare poezie în tradiţia marilor poeţi transilvăneni, viforul poemelor sale amintind de un Goga, iar profunzimea înţelepciunii de un Blaga mult mai puţin „poetizat". Ne vom permite a încheia citînd citeva strofe din superbul poem „VIS CU DOMNUL ŞINCAI“: „Să dormi, cu dealurile sure/ în suflet ca-ntr-o răstignire, / şi drumul tău să mai îndure / atîta colb şi omenire / să nu te temi nici de tîrziul / şi nici de vorbele nedrepte/ să-i fii lui Domnul Şincai fiul / ca un profet urcat pe trepte / „E mort !“ să auzi judecătorii / strigînd în limba lor ciudată / şi tu, din timpuri şi istorii/ să strigi cu ţara: „„Niciodată !“/ Şi să te chinuie imperii / şi să cobori din munţi cu toţii / şi de cetăţi să nu te sperii / şi să înduri tăierea roţii ...“ Prin Ion Horea poezia din România îşi defineşte una dintre marile sale exponenţe din toate timpurile. IOAN IACOB Artă şi pasiune Nu s-ar putea spune că în peisajul mişcării artistice de amatori din judeţ formaţiile de dansuri populare constituie un gen slab reprezentat. Dimpotrivă. Nu o dată am atras atenţia — făcînd bilanţul ediţiilor trecute ale Festivalului Naţional „Cîntarea României" — că asemenea formaţii sunt prea mult prezente, cel puţin prin comparaţie cu altele, slab sau chiar deloc reprezentate în concurs. Problema este alta: sunt prea multe formaţii de dansuri în măsura în care prea puţine dintre ele au valoare iată însă, că în ultimii (aproape doi) ani, în acest peisaj a apărut o formaţie de excepţie: Studioul de dansuri populare al Casei de Cultură a Sindicatelor din Sfîntu Gheorghe. Ea infirmă „regula mediocrităţii, a participării de dragul simplei prezenţe scenice. De dragul cantităţii, cu orice preţ ... Ce element deosebit aduce, de fapt, această formaţie ?_ Folclorul vechi, autentic, în primul rînd. Tinerii aceştia (ca fapt statistic — vîrsta medie a fetelor este de 20 de ani, cea a băieţilor de 21 de ani şi... jumătate) merg prin sate, culeg cîntece şi dansuri vechi, unele pe cale de dispariţie, cunosc calendarul unor sărbători populare, mergînd la faţa locului, învăţînd pe loc, uneori zile întregi, dansuri şi cîntece pe care altminteri s-ar aşterne praful uitării. Gestul lor este fără doar şi poate Unul patriotic în cel mai adine înţeles al cuvîntului. Este cu certitudine şi unul cultural, constituindu-se ca un emoţionant act spiritual. Numai aşa se şi explică, de altfel, extraordinara audienţă la public a acestei formaţii Vinerea trecută, sala mare a Casei de Cultură a Sindicatelor s-a dovedit greu încăpătoare pentru numerosul public (mai ales tînăr), venit să aplaude reuşitele acestor dansatori de ridicată valoare, artistică şi umană. Şi aşa s-a întîmplat nu numai aici, nu numai dintr-o (posibilă, teoretic) complezenţă locală, ci şi la Cluj-Napoca, Tîrgu Mureş sau Braşov, oraşe în care publicul are importante termene de comparaţie in materie de formaţii competitive. Ce îi deosebeşte însă, poate cel mai mult, pe membrii acestei formaţii de cei ale altora, trecătoare, este deosebita lor pasiune pentru ceea ce fac. în prima parte a stagiunii 1980—1986 au avut loc, în total, 53 de repetiţii, plus 20 de spectacole ! Grăitor pentru pasiunea acestor tineri artişti de excepţie. Totodată, o invitaţie pentru cei care, încă, nu au avut prilejul să-i vadă ! IOAN DRAGAN In Urmă cu cîteva zile scriam despre spectacolul (reuşit) prezentat de formaţiile artistice ale întreprinderii de Piese pentru Tractoare din Intorsura Buzăului la Casa de cultură din localitate. Iată că şirul acestor spectacole, înscrise în faza de masă a actualei ediţii a Festivalului Naţional „Cîntarea României, este continuat de artiştii amatori de la U.F E.T., fapt ce vine să întărească afirmaţia făcută la vremea respectivă că la Intorsura Buzăului există o viaţă spirituală intensă, că aici oamenii iubesc arta, precum munca. Pe scena Casei de cultură vor evolua astăzi, 1 martie, începînd cu ora 19, brigada artistică, grupul vocal bărbătesc, grupul de recitatori, precum şi taraful, formaţie nou înfiinţată. Cu acest prilej, va fi vernisată o mică expoziţie de pictură, cuprinzînd lucrări realizate de artiştii plastici amatori de la U.F.E.T. SIMBATA, 13:00 Telex, de săptămînă De pe Olt şi de lodii populare i nescu. Gala de Ochi de copii, dia săptămînii diţie ! Un vis ! cuvintelor. Dec Interpretează - pan. Mari inte lirice. Azi, în titlului. Report muzical. Marik baletului. Tele muzical : Mihaiu ; 14:40 Ferii ca evenimente! derea program lejurnal; 19,20 dia (parţip'prietăţi ...*_ Iilor); 20,40 Fih meci noobişnu Telejurnal. DUMINIC, 11,30 Telex. copiilor. Tel ghiozdan (colo adîncuri (epis Din cununa d nese (color); I minical (părţi Contemporanii şi faptă la învară; 15,00 In. mului; 19,00 ' Ţara mea Ceaușescu. Menirii noastre: rei; 19,35 Cir (color); 20,15 Cînd apari Telejurnal; ~2S) programului. SÎMBAI/ Sfîntu Ghec COBRA SE film japonez, culori, orele 9 LUX : SPECTRAJ — film lgri, orele 10 19,30; Tîrgu S SINGUR DE românesc, în 16, 19 ; Covas PROMISIUNI nesc, în 18. diminic: Sfîntu Ghi COBRA SE film japonez, culori, orele ! LUX: SPECTRAJ — film lori, orele 15,: FILME PENT le 10, 11; Tîi MAI: SINGUr film românesc le 10, 16, 19; TORI A: PROÎ românesc, în 15, 18. # Teatrul din Sfîntu Gi în această se! scena Căminu Tamașfalău, tine cu umor tacol va fi o martie, oratrului (valahi Tineret — 2).