Cuvîntul Nou, martie 1986 (Anul 19, nr. 4381-4406)

1986-03-01 / nr. 4381

ANUL X­X, Nr. 4831 O NOUA PREMIERĂ LA TEATRUL MAGHIAR DE STAT DIN SFÂNTU GHEORGHE „Cerul înstelat deasupra noastră“ Ieri seară, pe scena Teatrului Maghiar de Stat din Sfîn­­tu Gheorghe, a avut loc premiera piesei în două părţi „Ce­rul înstelat deasupra noastră“, de Ecaterina Oproiu, lucra­re de referinţă a dramaturgiei româneşti contemporane, o­­peră de intensă forţă interioară şi mare profunzime, sinte­ză, excelent redată artistic, a înălţătoarei problematici ri­dicate de complexitatea eternei relaţii Bărbat — Femeie, cu toate ser­inătăţile şi avatarurile ei. Frămîntările,­ furtu­nile, lupta pentru supravieţuire demnă a unui cuplu inso­lit (El — reprezentant economic al ţării în străinătate, teh­nocrat prin excelenţă. Ea — actriţă de mare sensibilitate care, obiectiv, nu are posibilitatea de a-şi materializa che­marea), chinuitorul dor de ţară, de cei lăsaţi, temporar, a­­colo, continuităţile şi discontinuităţile unui sentiment ma­trimonial în fond puternic, uneori însă în pragul prăpastiei, alteori ridicat pe culmi însorite, toate acestea sunt atent di­secate de autoare cu bisturiul unei perfecte cunoaşteri a reacţiilor celor implicaţi, atît unul faţă de celălalt, cît şi, împreună, faţă de mediul nu întotdeauna atît de străluci­tor şi prielnic pe cît pare. Şi totuşi, a trăi mereu numai în virtutea unor precepte morale, numai „avînd în noi legea morală", oricît de pre­care sau ademenitoare ar fi contextele care ne mobilează traiul — iată mesajul nobil pe care îl propovăduieşte cu claritate piesa Ecaterinei Oproiu. Esenţializată doar la două personaje, cu o „acţiune“ pe care o receptăm numai din naraţie, lucrarea are meritul de a păstra, în permanen­ţă viu, interesul spectatorilor. După o zodie oarecum nefastă în care s-a desfăşurat prima jumătate a acestei stagiuni la Sfîntu Gheorghe (ne­fastă din punct de vedere al prezentării unor lucrări dra­matice de substanţă), iată că avem posibilitatea de a vedea un spectacol care — sîntem convinşi — va însemna o pia­tră de hotar,în evoluţia colectivului artistic al instituţiei spre adevărata artă dramatică.­­Excelenta opţiune repertorială este materializată de ac­torii Rozsnyăi Julia şi Győry András, magistral îndrumaţi scenic de regizorul braşovean Mircea Marin, într-un spec­tacol sobru, modern gîndit, incitant, ale cărui decoruri, func­ţionale şi sugestive, sunt semnate de Mircea Rîbinschi, Ke­lemen Toroczkai Judit fiind creatoarea costumelor interpre­tei. Avem credinţa că premiera de ieri seară va fi urmată de o serie lungă de spectacole, la care vă invităm să par­ticipaţi, stimaţi cititori Vom reveni cu o cronică a spectacolului. O.R. QuvenU cultupaie TEATRUL GIULEŞTI LA SFÎNTU GHEORGHE Teatrul Giuleşti din Bucu­reşti prezintă la invitaţia Tea­trului Maghiar de Stat din municipiul Sfîntu Gheorghe, la sediul acestuia, luni, 3 martie, orele 17 şi 19,30 spec­tacole cu comedia „Bărbierul din Sevilla“, de Beaumarchais. Traducerea aparţine lui Va­lentin Lipatti. In rolurile principale: Se­bastian Papaiani, Geo Costi­­niu, Ileana Cernat, Radu Pa­­namarenco, Jorj Voicu, Ion Ghiţoiu. Regia artistică şi scenogra­fia­ Dinu Cernescu. După „Cîntec de dragoste pentru Transilvania“, volumul de versuri ,,Noaptea nopţilor" este o altă carte fundamenta­lă a unui poet care s-a impus în lirica noastră contempora­nă. Ion Horea are rarul privi­legiu de a fi găsit sunetul de­finitoriu şi profund al poeziei sale, o poezie de sorginte transilvană, îmbrăţişînd prin întreaga sa arie tot pămîntul românesc şi momentele dra­matice ale istoriei naţionale. Este o încrîncenare titanică în versul anume tăiat în dur bazalt, într-o anume „zicere arhaică“ ce ridică formele lingvistice dialectale la rangul de entităţi poetice cu profun­de rezonanţe în cugetul citito­rului mai tînăr, orientîndu-l precum un flux magnetic ne­cruţător spre matca simţirii .şi Formaţia de dansuri popu­lare a Căminului Cultural din Fioroaia Mare JfDecada culturii întorsurene“ Astăzi, 1 martie, la întorsu­ri Buzăului are loc deschide­rea tradiţionalei manifestări e­­ducative „Decada culturii în­torsurene", manifestare înscri­să în cadrul Festivalului Na­ţional ,,Cîntarea României“. Ediţia din acest an, a treia, este dedicată aniversării a 65 de ani de la crearea Partidu­lui Comunist Român. După cum ne spunea tova­răşul Emilian Baniţă, secretar adjunct cu probleme de pro­pagandă al Comitetului Orăşe­nesc de Partid Intorsura Bu­zăului, în perioada l—10 mar­tie, aşezămintele culturale din Fioroaia Mare, Brădet şi din localitatea organizatoare vor fi gazdele a numeroase ac­ţiuni cultural-educative şi ar­tistice menite să contribuie la educarea oamenilor , muncii din această parte a judeţului, la îmbogăţirea orizontului lor de cunoaştere. In prima zi a decadei, con­semnăm, între altele, expune­rea „Caracterul creator al po­liticii promovate de P.C.R., de secretarul său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, în e­­dificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi îna­intării României spre comu­nism", ce se va ţine la punc­tul de documentare politico­­ideologică al Comitetului oră­şenesc de partid, urmată de un program cultural-artistic dedicat fruntaşilor în produc­ţie de la U.F.E.T., ce va fi găzduit de Casa de cultură; expunerea „Folosirea eficien­tă a fondului funciar din zo­na necooperativizată pentru creşterea efectivului de ani­male — sarcină prioritară a etapei actuale“, ce va fi ţinu­tă la Căminul Cultural din Fioroaia Mare, urmată de dez­baterea gen întrebări şi răs­punsuri pe tema „Modalităţi de creştere a efectivului de animale şi a producţiei pe c­ap de animal". Acţiunea se va în­cheia cu o seară cultural-dis­­tractivă. (I.N.) ION HOREA Noaptea nopţilor rostirii „zăcămintelor de aur poetic“ ale limbii naţionale. Dincolo de „timp şi mode“, Ion Horea scrie o mare poe­zie în tradiţia marilor poeţi transilvăneni, viforul poeme­lor sale amintind de un Go­­ga, iar profunzimea înţelep­ciunii de un Blaga mult mai puţin „poetizat". Ne vom per­mite a încheia citînd citeva strofe din superbul poem „VIS CU DOMNUL ŞINCAI“: „Să dormi, cu dealurile su­re/ în suflet ca-ntr-o răstig­nire, / şi drumul tău să mai îndure / atîta colb şi omeni­re / să nu te temi nici de tîr­­ziul / şi nici de vorbele ne­drepte/ să-i fii lui Domnul Şincai fiul / ca un profet ur­cat pe trepte / „E mort !“ să­ auzi judecătorii / strigînd în limba lor ciudată / şi tu, din timpuri şi istorii/ să strigi cu ţara: „„Niciodată !“/ Şi să te chinuie imperii / şi să cobori din munţi cu toţii / şi de cetăţi să nu te sperii / şi să înduri tăierea roţii ...“ Prin Ion Horea poezia din România îşi defineşte una din­tre marile sale exponenţe din toate timpurile. IOAN IACOB Artă şi pasiune Nu s-ar putea spune că în peisajul mişcării artistice de amatori din judeţ formaţiile de dansuri populare constitu­ie un gen slab reprezentat. Dimpotrivă. Nu o dată am a­­tras atenţia — făcînd bilan­ţul ediţiilor trecute ale Festi­valului Naţional „Cîntarea României" — că asemenea formaţii sunt prea mult pre­zente, cel puţin prin compa­raţie cu altele, slab sau chiar deloc reprezentate în concurs. Problema este alta: sunt prea multe formaţii de dansuri în măsura în care prea pu­ţine dintre ele au valoare iată însă, că în ultimii (a­­proape doi) ani, în acest pei­saj a apărut o formaţie de ex­cepţie: Studioul de dansuri populare al Casei de Cultură a Sindicatelor din Sfîntu Gheorghe. Ea infirmă „regula mediocrităţii, a participării de dragul simplei prezenţe sceni­ce. De dragul cantităţii, cu orice preţ ... Ce element deosebit aduce, de fapt, această formaţie ?_ Fol­clorul vechi, autentic, în pri­mul rînd. Tinerii aceştia (ca fapt statistic — vîrsta medie a fetelor este de 20 de ani, cea a băieţilor de 21 de ani şi... jumătate) merg prin sate, culeg cîntece şi dansuri vechi, unele pe cale de dispariţie, cunosc calendarul unor sărbă­tori populare, mergînd la faţa locului, învăţînd pe loc, une­ori zile întregi, dansuri şi cîn­­tece pe care altminteri s-ar aşterne praful uitării. Gestul lor este fără doar şi poate U­­nul patriotic în cel mai adine înţeles al cuvîntului. Este cu certitudine şi unul cultural, constituindu-se ca un emoţio­nant act spiritual. Numai aşa se şi explică, de altfel, extra­ordinara audienţă la public a acestei formaţii­ Vinerea tre­cută, sala mare a Casei de Cultură a Sindicatelor s-a do­vedit greu încăpătoare pentru numerosul public (mai ales tî­năr), venit să aplaude reuşi­tele acestor dansatori de ridi­cată valoare, artistică şi uma­nă. Şi aşa s-a întîmplat nu numai aici, nu numai dintr-o (posibilă, teoretic) complezen­ţă locală, ci şi la Cluj-Napo­­ca, Tîrgu Mureş sau Braşov, oraşe în care publicul are im­portante termene de compa­raţie in materie de formaţii competitive. Ce îi deosebeşte însă, poate cel mai mult, pe membrii a­­cestei formaţii de cei ale al­tora, trecătoare, este deosebi­­ta lor pasiune pentru ceea ce fac. în prima parte a stagiu­nii 1980—1986 au avut loc, în total, 53 de repetiţii, plus 20 de spectacole ! Grăitor pentru pasiunea acestor tineri artişti de excepţie. Totodată, o invi­taţie pentru cei care, încă, nu au avut prilejul să-i vadă ! IOAN DRAGAN In Urmă cu cîteva zile scriam despre spectacolul (reu­şit) prezentat de formaţiile artistice ale întreprinderii de Piese pentru Tractoare din Intorsura Buzăului la Casa de cultură din localitate. Iată că şirul acestor spectacole, în­scrise în faza de masă a actualei ediţii a Festivalului Na­ţional „Cîntarea României, este continuat de artiştii ama­tori de la U.F E.T., fapt ce vine să întărească afirmaţia fă­cută la vremea respectivă că la Intorsura Buzăului există o viaţă spirituală intensă, că aici oamenii iubesc arta, precum munca. Pe scena Casei de cultură vor evolua astăzi, 1 mar­tie, începînd cu ora 19, brigada artistică, grupul vocal băr­bătesc, grupul de recitatori, precum şi taraful, formaţie nou înfiinţată. Cu acest prilej, va fi vernisată o mică expoziţie de pictură, cuprinzînd lucrări realizate de artiştii plastici amatori de la U.F.E.T. SIMBATA, 13:00 Telex, de săptămînă De pe Olt şi de lodii populare i nescu. Gala de Ochi de copii, dia săptămînii diţie ! Un vis ! cuvintelor. Dec Interpretează - pan. Mari inte lirice. Azi, în titlului. Report muzical. Marik baletului. Tele muzical : Miha­iu ; 14:40 Ferii ca evenimente! derea program lejurnal; 19,20 dia (parţip'­­p­rietăţi ...­­*_ Ii­lor); 20,40 Fih meci noobişnu Telejurnal. DUMINIC, 11,30 Telex. copiilor. Tel ghiozdan (colo adîncuri (epis Din cununa d nese (color); I minical (părţi Contemporanii şi faptă la în­­vară; 15,00 In. mului; 19,00 ' Ţara mea Ceaușescu. Me­nirii noastre: rei; 19,35 Cir (color); 20,15­­ Cînd apari­ Telejurnal; ~2S) programului. SÎM­BAI/ Sfîntu Ghec COBRA SE film japonez, culori, orele 9 LUX : SPECT­RAJ — film lgri, orele 10 19,30; Tîrgu S SINGUR DE românesc, în 16, 19 ; Covas PROMISIUNI nesc, în 18. di­minic: Sfîntu Ghi COBRA SE film japonez, culori, orele ! LUX: SPECT­RAJ — film lori, orele 15,: FILME PENT le 10, 11; Tîi MAI: SINGUr film românesc le 10, 16, 19; TORI A: PROÎ românesc, în 15, 18. # Teatrul din Sfîntu Gi în această se! scena Căminu Tamașfalău,­­ tine cu umor tacol va fi o martie, ora­­­trului (valahi Tineret — 2).

Next