Cuvîntul Nou, iulie 1986 (Anul 19, nr. 4484-4510)

1986-07-01 / nr. 4484

ANUL XIX, NR. 4484. ÎN ORGANIZAŢIA DE BAZĂ DE LA I.A.S. OZUN în centrul atenţiei, primirile în partid încep cu o concluzie pe ca­re mi-au dezvăluit-o discuţii­le purtate recent cu tovarăşul Daczo Wilhelm, locţiitor al se­cretarului de partid, dar şi cu alţi membri ai organizaţiei de ■bază de la I.A.S. Ozun. Nimic nu este prea greu pentru cei care sunt obişnuiţi să mun­cească, să pună umărul pen­tru realizarea sarcinilor. Şi, oricînd, se găseşte foc pentru mai bine. Din cei 95 de oameni ai muncii de la această între­prindere agricolă,­­47 sunt membri de partid. Cei mai mulţi dintre ei, oameni cu experienţă îndelungată la muncă, tractorişti cu 20—30 de ani vechime în ferma nr. 1 sau membri ai personalului T.E.S.A. al I.A.S. „Am considerat mereu, ne spune tovarăşul Daczo Wil­helm, că la toate locurile de muncă trebuie să avem şi membri de partid care să con­stituie un model pentru cei­lalţi, care să-i mobilizeze, să contribuie la îmbunătăţirea activităţii, la sporirea randa­mentului în muncă. In spiri­tul acestei idei ne-am orien­tat activitatea de întărire a rîndurilor organizaţiei, reuşind să primim în fiecare an cîte 5—6 noi membri. Şi în aceas­tă lună vom primi încă doi membri de partid, urmînd să mai primim încă doi în luna august". Nu se are in­ vedere doar întărirea numerică, biroul or­ganizaţiei de bază acordînd o atenţie deosebită şi calităţii celor care urmează să fie pri­miţi în partid. Aşa incit se dă prioritate muncitorilor califi­caţi, tinerilor din diferite sec­toare de activitate care au o bună pregătire politică şi pro­fesională, celor care dovedesc prin fapte că merită încrede­rea­­ colectivului de muncă. Membrii biroului organiza­ţiei de partid sunt conştienţi că este necesară o preocupar­e foarte serioasă, că cei ce ur­mează a fi primiţi în partid trebuie pregătiţi temeinic. „Nu facem primiri în partid doar de dragul de a avea un procentaj bun sau mai bun decit alţii şi ştim că nu ori­cine poate fi primit în rîndu­­rile organizaţiei noastre". Că aceste vorbe au acope­rire în fapte o demonstrează şi rezultatele bune şi foarte bune obţinute la ferma ar. 1, rezultate care se datoresc în VIAŢA DE PARTID bună parte şi faptului că membrii de partid au fost şi sunt mereu în fruntea tuturor acţiunilor. Sunt studiate în permanen­ţă posibilităţile de primire a noi membri în rîndurile par­tidului. Cei ce îndeplinesc condiţiile şi solicită primirea, sunt invitaţi la unele adunări generale ale organizaţiei de bază, primesc diferite sarcini a căror îndeplinire este urmă­rită de membrii de partid mai vechi, cu mai multă experien­ţă. Felul în care se compor­tă, modul în care îşi îndepli­nesc sarcinile atîrnă greu în balanţă. Intre mai noii primiţi in partid se numără şi munci­torul zootehnist Darocz Ioan, Kelemen Ignácz de la com­plexul de vaci şi tînărul ab­solvent al Academiei de ştiin­ţe economice, Kaszoni Iosif. De pregătirea lor şi a multor altora încă s-au ocupat şi teh­nicianul agricol Pénzes An­drás, mecanicul de întreţine­re Vasile Rizea, mecanicul a­­gricol Nicolae Banciu sau mecanicul de­ atelier Szabó Gergely. Kelemen Ignácz a putut ra­porta despre îndeplinirea sar­cinii primite în legătură cu perfecţionarea funcţionării ra­­dleţilor şi a altor tehnologii din zootehnie, precum şi a confecţionării unor panouri necesare pentru îmbunătăţirea propagandei vizuale. La fel şi Hidi Sándor şi Gál Béla care au reuşit să pred­ea la I.J.R V. M.R. cantitatea de fier vechi prevăzu­tă în plan pe primul semestru al anului. „Trebuie să ne ocupăm per­manent de oameni, mai spu­ne tovarăşul Dacza Vilhelm. Şi nu doar de cei ce urmea­ză să fie primiţi, ci şi de cei mai vechi în organizaţie. E­­xistă o evidenţă a sarcinilor încredinţate şi pot să vă spun că fiecare membru al organi­zaţiei are o sarcină pe linie de partid, de a cărei îndepli­nire trebuie să raporteze. Fo­losim tot mai eficient şi dis­cuţiile individuale. Ii ascultăm pe oameni, folosim propuneri­le şi iniţiativele lor, le răs­pundem solicitărilor. E o obli­gaţie a noastră, a membrilor biroului, a conducerii şi cău­tăm să o îndeplinim cu cea mai mare conştiinciozitate". Suntem­ convinşi că acest mod de a înţelege importan­ţa unor sarcini, felul în care acţionează organizaţia de par­tid sînt o garanţie pentru creşterea şi în viitor a rolu­lui său conducător, o garan­ție a succeselor acestui harnic colectiv de muncă. DAN MANOLĂCHESCU Mi s-a spus că Ferma mix­tă nr. 5 a I.A.S. Ozun este o fermă de elită şi aceasta spu­să mi-a trezit curiozitatea. Aşa încât a trebuit să mă duc acolo, să văd cu ochii mei, să mă conving. Şi după modesta mea pricepere într-ale zoo­tehniei spun acum că este, într-adevăr, o fermă de elită. Dintre vacile din rasa Băl­­ţuţa austriacă, 76 sunt mame de tauri pentru reproducţie. Tăuraşi de reproducţie care au o mare valoare genetică, unul dintre aceştia fiind vân­dut în anul trecut la „SEM­­TEST“ Mureş, contra sumei de 40.000 lei. Grajdurile sunt foarte bine întreţinute, curate, proaspăt văruite, cu toate instalaţiile în stare de funcţionare, în care aerul e respirabil, fără miro­surile greu suportabile pe ca­re le-am întilnit în alte ase­menea adăposturi pentru vite. Şeful fermei, inginerul In­­cze Alexandru ne spune ■"Că intr-un buletin primit de la Bucure­şti, ferma de la Bare­­olt se află înscrisă pe al 37-lea loc între cele peste 150 de ferme de elită din ţa­ră datorită lactaţiei şi valorii productive a vacilor. Şi tot el ne spune că nu e uşor să a­­jungă la asemenea rezultate, că pe lîngă o concepţie nouă, pe lingă tehnologiile noi de creştere a animalelor e nevo­ie şi de muncă multă, de muncă făcută cu tragere de inimă, cu dragoste de anima­le. El, şeful fermei locuieşte aici, împreună cu familia, în această incintă, ca şi ceilalţi 55 de mecanizatori şi îngriji­tori de animale cu care lu­crează de cîţiva ani buni cu rezultate ce i-a aşezat pe lo­curi de frunte. Soţia, Incze Maria este medic pediatru in Baraolt, la­ leagănul de copii, ceea ce înseamnă că „urgen­ţele“ sunt asigurate atunci cînd se află acasă. Şcoala e aproape, aprovizionarea e bu­nă, cîştigurile îngrijitorilor os­­­­cilează între 2.500 şi 3.500 de lei pe lună. La centrala ter­mică s-a introdus gazul me­tan care este aşteptat nu pes­te mult timp şi în bucătăriile din apartamentele fermei. Mai sunt multe de spus şi cred că mai trebuie spuse destule pentru a avea o ima­gine cit de cît completă a ui­nei ferme de elită. Păşunea e parcelată şi cînd zilele sunt prea călduroase, va­cile sunt scoase şi noaptea la păşunat. Viţeii, după 7, 8 sau 10 zile sunt scoşi din materni­tate, sunt crescuţi apoi în bo­xe individuale, aflate la dis­tanţă unele de altele. Siste­mul s-a dovedit foarte avan­tajos, cheltuielile pentru a­­menajarea boxelor fiind amor'­­tizate în scurt timp. Nu se pune problema fura-J­­elor. Coasa intîi s-a termi-\ nat de mult, a doua e pe ter-i minate, iar recolta de sfeclă? furajeră este foarte bună. ' Verificăm o altă spusă: va-^ cile își știu locurile în grajd.­­ Cînd vin de la păşune fieca-r re se duce direct la locul ei,­­ fără greşeală, s Şi s-ar mai putea vc despre puieţii de meri pla.. taţi în urmă cu 2—3 ani în curtea fermei, curte cu un­­ pămînt pietros căruia cu greu­­ i-ai fi putut găsi o folosinţă,­­ şi despre ordinea şi discipli- 1 na care se fac simţite la tot ţ pasul, despre vacile care de­­­ ţin adevărate recorduri la­­ producţia de lapte şi despre­­ frumuseţea muncii de zooteh-­­ nist, intr-o unitate cum este ţ ferma nr. 5 mixtă, Baraolt. ţ D. BISTRIŢE­A­NU 1 O fermă de elită la Baraolt IIII.Ur fi, ] vorbi ’ sir ■ri plan­i Aspect cotidian din secţia de tratament termic de la I.M.A­. S.A. Sfîntu Gheorghe Foto: KOVÁCS L. Măsuri concrete, temeinice pentru buna desfăşurare a secerişului » * (Urmare din pag 1) sau vor mai fi luate pentru buna desfăşurare a secerişu­lui ? — Pentru ca specialiştii să poată urmări în condiţii opti­me calitatea recoltării, s-a sta­bilit ca lanurile să fie îm­părţite în parcele, iar pe o parcelă să lucreze una după alta numai două combine. Au fost stabilite apoi, criteriile pentru dimensionarea norme­lor zilnice de lucru pe o com­bină, precum şi cele de pre­miere a mecanizatorilor care depăşesc aceste norme, ţinîn­­du-se seama atît de suprafa­ţa recoltată, cît şi de calitatea lucrărilor. — Ce se va întreprinde, pentru buna gospodărire a carburanţilor şi pentru înlă­turarea operativă a eventua­lelor defecţiuni accidentale la combine şi prese ? — Pentru buna gospodă­rire a carburanţilor urmărim, in­ primul rînd, evitarea dru­murilor în gol ale combine­lor, în care scop acestea vor rămîne în timpul nopţii în ta­berele de cîmp ce se vor or­ganiza. Alimentarea se va fa­ce tot în cîmp, de la cisterne, pe care au fost m­ontate in­stalaţii de alimentare automa­te. Defecţiunile accidentale vor fi înlăturate la locul pro­ducerii lor, pentru fiecare for­maţie de combine fiind asigu­rat un atelier mobil dotat cu ceea ce este necesar, inclusiv ,cu curele şi piese pentru în­locuirea celor la care ştim că uzura este mai mare. La fie­care formaţie de combine lu­crările de întreţinere şi repa­raţii vor fi executate de cite un mecanic de întreţinere şi doi-trei mecanizatori care nu lucrează la seceriş sau alţi lu­crători din cadrul atelierelor de reparaţii. Prin aplicarea fermă a tu­turor acestor măsuri, prin promovarea unui climat de ordine şi disciplină în întrea­ga activitate, vom asigura u­­tilizarea din plin a fiecărei zile, a fiecărei ore bune de lucru, strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei de ce­reale­­păioase. Sfîntu O FLOAR NARI — serii, orei PARTIDU PORUL - culori, doi metraj, or CĂLARE'­ TIC — fii lori, orele gu Secuies TNTERVW- în culori­, Covasna,\ NILE CUI nesc, în c 19. __________ CETĂŢEN Tran comun O scriso Iuga, din Barcani, n nereguli îi mun din cîtva timp guranţa că la orele şi ori nu vine ne rămîne sintem­ pus tîrziem la neplăceri, şi în ziua momentul lui, şoferul nă la unţ de navetist plecăm sp de muncă, foarte ... ca altfel — şi dea un fel neva o roat are la el. I să pleci di de rezervă re îl semn: igienă sub maşinile cu traseu. Gă' maşinile ci cabluri, gă căţi de len­­cruri. Praf­­meni cu şi mătura nu nimeni. La jumătate d înghesuim, chează să ! După cum cazuri.S­taţi să vezi blemă. Vă nascută ace cruri facto­re de la „ port local ■ zăului“. Ceea ce s­tăm, însă, nalat dum neajunsuri tăţii din îi Oricum, da­gerăm noi na din Inti E.J.T.L. Ce mai îndeap transportul spre Lădău DUMITRU MICA Pierdut mele BOR e­liberată de Gheorghe.­­ Vînd Da rulaţi. Si nr. 34, după ora 1 Schimb Gheorghe, chet, gaz. bl. 11, sc. apartamen Bucureşti.

Next