Cuvîntul Nou, martie 1987 (Anul 20, nr. 4691-4716)

1987-03-02 / nr. 4691

PAG. 2 TEATRU MARŢI, 3 martie — Teatrul din Sfintu Gheorghe, secţia maghiară, prezintă, la sediu, ora 19, spectacolul cu piesa „D’ale umorului“, de Dali Sán­dor. Formaţia de teatru a Casei de Cultură a Sindicatelor din oraşul reşedinţă de judeţ pre­zintă la sediu, ora 19, specta­colul cu piesa „Capcana“, de Robert Thomas. JOI, 5 martie — Aflat în tur­neu în judeţul nostru, Teatrul „Bacovia“ din Bacău, prezintă, pe scena Casei de Cultură din Tîrgu Secuiesc, orele 16 şi 19, spectacole cu comedia „Separaţi sau împreună ?“, de Valentin Avernikov. VINERI, 6 martie — Casa de Cultură a Sindicatelor din Sfîn­­tu Gheorghe găzduieşte, la o­­rele 17 şi 19,30, spectacolul cu piesa „Separaţi sau împreună?“, de Valentin Avernikov. SÎMBATA, 7 martie — Tea­trul din Sfîntu Gheorghe, sec­ţia maghiară, prezintă la sediu, ora 19, spectacolul cu piesa „D’ale umorului", de Dali Sán­dor. Un colectiv al Teatrului din Sfîntu Gheorghe, secţia ma­ghiară, prezintă, pe scena Că­minului Cultural din Brăduţ, ora 20, spectacolul cu piesa „Neluţu“, de Bekeffy István. DUMINICA, 8 martie — Tea­trul din Sfîntu Gheorghe, sec­ţia maghiară, prezintă la se­diu, ora 19, spectacolul cu pie­sa „D’ale umorului", de Dali Sándor. La Căminul Cultural din Tă­­lişoara, ora 20, are loc specta­colul cu piesa „Neluţu“, de Be­keffy István, prezentat de un colectiv al Teatrului din Sfîntu Gheorghe, secţia maghiară. TEATRU DE PĂPUŞI MARŢI, 3 martie — Teatrul de Păpuşi din Braşov prezin­­ t________,___________,__________ AGENDA ap­ tă, la Casa de Cultură din Tîr­gu Secuiesc, trei spectacole (o­­rele 9,30, 11 şi 12,30), cu bas­mul „Cenuşăreasa“. EXPOZIŢIE La Clubul Tineretului din o­­raşul Tîrgu Secuiesc este des­chisă în continuare, expoziţia retrospectivă Incze István. In ziua de 6 martie, ora 17, la Casa Municipală de Cultură din Sfîntu Gheorghe are loc vernisajul unei expoziţii de ar­tă plastică, în cadrul căreia expun Szentpáli Ruth Eszter (sculptură în lemn) şi Lukács Sándor (grafică şi pictură). TELEVIZIUNE 20,00 Telejurnal; 20,15 Ori­zont tehnico-ştiinţific (p.c.). Do­cumentar; 20,30 Tezaur folcloric (c.) — cîntec din cîntecele mun­ţilor; 20,45 Secvenţe maroca­ne; 21,00 Roman foileton — Rebecca — ultimul episod; 21,50 Telejurnal. *BE Lfl LOTO ADUNATEI Comandă — O bere, ceva? — Nu. O oranjadă și un pai, că sínt cu maşina — Am notat. Dumnea­voastră ? — O oranjadă și 50 de paie. — 50 de paie ? — Da, că sínt cu calul. I. RUSU, constructor ••• Antarctica are pe calota ei de gheaţă porţiuni de uscat nu­mite oaze antarctice ? In cu­prinsul acestor teritorii de cîte­­va sute de km nu există zăpa­dă, iar în timpul verii apar la­curi. Aici se întîlnesc muşchi, licheni şi alge inferioare, iar dintre speciile de plante cu flori, o graminee descoperită şi descrisă de Emil Racoviţă în urma participării sale la expe­diţia antarctică (1897—1899) cu vasul „Belgica“. ... prin corpul uman trece, în cîţiva ani, o cantitate de ener­gie electrică ce ar putea lumi­na un oraş de mărimea Bucu­­reştiului ? ... cei mai mici oameni din lu­me trăiesc în pădurile tropica­le Ituri din jungla africană ? Pigmeii triburilor din aceste locuri nu depăşesc în cursul­ vieţii înălţimea de 1,20 m. ... vitamina a fost descoperită pentru prima dată de medicul polonez Funk în anul 1911 ? Descoperitorul afirma că vita­mina este „acel aliment com­­plimentar sau suplimentar care ia parte la secretul vieţii“. * * La o oră de istorie, copiii din clasa a V-a a Şcolii Generale nr. 1 din Sfîntu Gheorghe, răs­pundeau cu emoţie firească la întrebarea: „Ce este patria ? ..." „Locul în care m-am născut, stratul de flori din curtea ca­sei, castanii de pe bulevard, străzile pe care trec, blocurile noi şi frumoase“. Sau: „Patria este un colţ de lume, cu zeni­tul atît de albastru cum sînt ochii mei sau marea, nesecatele izvoare, pădurile seculare, fa­bricile şi uzinele, ogoarele ro­ditoare“ ... „Patria sînt eu şi părinţii mei, şi drumul de a­­casă spre şcoală, şi toţi bunicii noştri, cei cu inima cît orizon­tul“ ... Descifrez cuvintele cal­de ale copiilor şi, printr-o aso­ciaţie de idei, gîndurile mele se îndreaptă spre toate realiză­rile ce evidenţiază cu putere justeţea politicii generale a par­tidului nostru, care aplicînd în mod creator adevărurile şi le­gităţile obiective la realităţile şi condiţiile concrete din Româ­nia, îşi îndeplineşte cu cinste misiunea istorică de a conduce naţiunea română pe calea so­cialismului şi comunismului, a independenţei, bunăstării şi fe­ricirii. Şi pot să spun că citind şi recitind răspunsurile date de copii, la ora lor de istorie, în­cerc o emoţie cosmică în apele lăuntrice ale sufletului şi simt pulsaţiile ţării la timpul trecut, prezent şi viitor... Şi mă mai gîndesc la ceva ce nu s-ar fi cuvenit să se întîmple, la cît de­ ­ recurs „­­ I­­­MORALĂ! puţin reprezintă pentru unii Pămîntul Patriei, amintirile co­pilăriei. M-am gîndit la doi ti­neri: Gheorghe Codreanu şi Io­sif Attila Marinescu, din Sfîn­tu Gheorghe, care, uitînd de fa­milie, ambii avînd cîte doi co­pii minori, s-au hotărît să pă­răsească în mod fraudulos ţa­ra. Şi au reuşit. Cînd şi-au dat seama că sînt pe pămînt străin, că nu cunosc limba statului res­pectiv, că nu dispun de mij­loace materiale au încercat un puternic sentiment de dispera­re şi de ruşine, dar a fost prea tîrziu, întrucît organele de or­dine îi reţinuseră şi-i condam­naseră la 20 de zile închisoare, după legile statului respectiv, înapoindu-i ulterior autorităţi­lor grănicereşti din România Fără a mai aminti de peripeţi­ ...loc pentru concluzii­ ­le prin care au trecut pînă să ajungă să calce pe pămînt stră­in, Iosif Attila Marinescu şi Gheorghe Codreanu au consta­tat cu regret că făptuiseră un act nesăbuit, că dovediseră prin comportarea lor aventurieră, lipsă de judecată, chiar dacă şi-au recunoscut în instanţă fapta comisă. Azi, cei doi ti­neri sunt deja condamnaţi: I.A Marinescu, la un an închisoare şi Gh. Codreanu la un an şi 6 luni. Dar să ne oprim puţin la caracterizările colectivelor de muncă în care ei au lucrat, I.M.P. şi, respectiv, I.M.A.S.A Sfîntu Gheorghe. Constat că s-a acţionat insuficient pentru cu­noaşterea mai profundă a oa­menilor, pentru îndrumarea u­­nor tineri, pentru atragerea lor în acţiuni educative. Că din a­­cest punct de vedere organiza­ţiile de tineret din unităţile din care făceau parte Iosif Attila Marinescu şi Gheorghe Codrea­nu, nu prea şi-au îndeplinit a­­tribuţiile şi în acest fel este de la sine înţeles că nici nu prea i-au ajutat să remedieze nişte conflicte care se iviseră între cei doi şi maiştrii de schimb, care le coordonau activitatea. Alte comentarii ar fi acum de prisos. Doar dacă organizaţiile de tineret, colectivele de mun­că în cauză vor trage în con­secinţă concluziile­­necesare. In ce-i priveşte pe I.A.M. şi Gh. B., credem că in timpul exe­cutării­­pedepsei cu închisoarea vor avea posibilitatea să re­flecteze ... Aurelia LOJÍNSCHI CUVÎNTUL NOU FILMELE SAPTĂMlNII (2—4 martie) Două premiere sunt progra­mate pe ecranele celor două cinematografe din municipiul Sfîntu Gheorghe: la cinemato­graful „Arta“ rulează „Oliver Twist“, ecranizare după roma­nul omonim al lui Ch. Dickens, producţie a studiourilor en­gleze, iar la cinematograful „Lux“ — filmul „In vizită la Van Gogh“, producţie a stu­diourilor Defa din R.D.G., care va rula în paralel cu filmul ja­ponez „Pasărea de foc spaţia­lă". In rest, afişul cinematografic cuprinde o serie de reluări pro­gramate după cum urmează: Tîrgu Secuiesc, cinematograful „8 Mai“ — „Lupii mărilor", film american; Covasna, cine­matograful „Victoria“ — „Că­sătorie legală", film sovietic; Intorsura Buzăului, Casa de Cultură — „Spartacus", pro­ducţie a studiourilor america­ne; Baraolt, Casa de Cultură — „Promisiuni“, film românesc. ANUL XX, NR. 4691 O politică ştiinţifică, umanistă, profund revoluţionară, activitate consecventă, principială privind asigurarea egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor patriei (Urmare din pag. 1) nele concepţii şi practici aflate în contradicţie cu adevărul is­toriei, tovarăşul N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu a subliniat faptul că sunt, peste hotare, cercuri reac­ţionare care au uitat lecţiile as­pre ale istoriei, care par a nu fi învăţat nimic din trecut. Or, istoria trebuie să servească nu accentuării stărilor de lucruri negative, ci apropierii şi înfră­ţirii între popoare. Punînd în lumină modul con­cret, practic în care a fost so­luţionată problema naţională în ţara noastră, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a precizat: „Pentru asigurarea în practică a tuturor drepturilor se impunea însă, ca o necesitate obiectivă, lichida­rea stării de înapoiere moşte­nite, dezvoltarea puternică a forţelor de producţie, a unei puternice baze teh­nico-materia­­le". Aşadar, tocmai pe seama u­­nor realizări în domeniul dez­voltării forţelor de producţie în mod echilibrat pe întreg terito­riul ţării, în domeniul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii s-au putut asigura dreptul la mun­că, condiţii de retribuţie ega­lă la muncă egală, fără deose­bire de naţionalitate, sex şi vîrstă. Tineretul-în primele rînduri ale luptei P.C.R. (Urmare din pag. 1) montelor şi cheltuielilor milita­re. Inspirată dintr-o politică clar­văzătoare, consecvent ştiinţifi­că, dintr-un perimetru de in­vestiţie amplă şi încredere e­­fectivă în tineretul patriei, ela­borate cu contribuţia recunos­cută­­ a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, U.T.C. şi U.A.S.C.R. desfăşoară o amplă activitate internaţională, aducînd în ca­drul mişcării contemporane de tineret şi studenţi, întreaga bogăţie de idei, concepte, pro­puneri şi iniţiative prin care România socialistă, Partidul Co­munist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-au distins în ulti­mele decenii în eforturile con­sacrate soluţionării marilor pro­bleme ale epocii. CONCURSUL NOSTRU Răspunsul corect la între­barea nr. 4: Pablo Picasso, pictor, sculptor şi gravor spaniol se numără printre fondatorii mişcării cupiste din arta plastică. Director, o vreme, al Muzeului Prado, cunoaşte drama războiului ci­vil din ţara sa. Din perioa­da aceasta datează, de alt­fel, şi două tablouri în care îşi manifestă oroarea împo­triva iraţionalului şi a vio­lenţei. Aceste lucrări sunt „Guernica“ şi „Femeia care plînge“. ÎNTREBAREA NR. 6: Pro­zator şi gazetar comunist, colaborează la publicaţii de orientare democratică, pre­cum „Adevărul“, „Diminea­ţa", „Facla", „Cuvîntul li­ber“. Este autorul primelor scrieri mai consistente din literatura noastră în care a­­par muncitori revoluţionari. In 1932, prozatorul înfiinţea­ză două reviste. Despre cine este vorba, ce reviste a e­­ditat şi amintiţi două ti­tluri din prozele sale. N.R. Reamintim partici­panţilor că răspunsurile vor fi expediate pe adresa re­dacţiei pînă la data de 12 martie a.c., însoţite de ta­lonul de participare. Plicul va avea menţiunea „Pentru Concursul nostru". TALON Numele DE PARTICIPARE­­ NR. 6 : Prenumele __ Vîrsta _ Ocupația \ ----------­\ Adresa ^ -----------

Next