Cuvîntul Nou, martie 1987 (Anul 20, nr. 4691-4716)
1987-03-02 / nr. 4691
PAG. 2 TEATRU MARŢI, 3 martie — Teatrul din Sfintu Gheorghe, secţia maghiară, prezintă, la sediu, ora 19, spectacolul cu piesa „D’ale umorului“, de Dali Sándor. Formaţia de teatru a Casei de Cultură a Sindicatelor din oraşul reşedinţă de judeţ prezintă la sediu, ora 19, spectacolul cu piesa „Capcana“, de Robert Thomas. JOI, 5 martie — Aflat în turneu în judeţul nostru, Teatrul „Bacovia“ din Bacău, prezintă, pe scena Casei de Cultură din Tîrgu Secuiesc, orele 16 şi 19, spectacole cu comedia „Separaţi sau împreună ?“, de Valentin Avernikov. VINERI, 6 martie — Casa de Cultură a Sindicatelor din Sfîntu Gheorghe găzduieşte, la orele 17 şi 19,30, spectacolul cu piesa „Separaţi sau împreună?“, de Valentin Avernikov. SÎMBATA, 7 martie — Teatrul din Sfîntu Gheorghe, secţia maghiară, prezintă la sediu, ora 19, spectacolul cu piesa „D’ale umorului", de Dali Sándor. Un colectiv al Teatrului din Sfîntu Gheorghe, secţia maghiară, prezintă, pe scena Căminului Cultural din Brăduţ, ora 20, spectacolul cu piesa „Neluţu“, de Bekeffy István. DUMINICA, 8 martie — Teatrul din Sfîntu Gheorghe, secţia maghiară, prezintă la sediu, ora 19, spectacolul cu piesa „D’ale umorului", de Dali Sándor. La Căminul Cultural din Tălişoara, ora 20, are loc spectacolul cu piesa „Neluţu“, de Bekeffy István, prezentat de un colectiv al Teatrului din Sfîntu Gheorghe, secţia maghiară. TEATRU DE PĂPUŞI MARŢI, 3 martie — Teatrul de Păpuşi din Braşov prezin t________,___________,__________ AGENDA ap tă, la Casa de Cultură din Tîrgu Secuiesc, trei spectacole (orele 9,30, 11 şi 12,30), cu basmul „Cenuşăreasa“. EXPOZIŢIE La Clubul Tineretului din oraşul Tîrgu Secuiesc este deschisă în continuare, expoziţia retrospectivă Incze István. In ziua de 6 martie, ora 17, la Casa Municipală de Cultură din Sfîntu Gheorghe are loc vernisajul unei expoziţii de artă plastică, în cadrul căreia expun Szentpáli Ruth Eszter (sculptură în lemn) şi Lukács Sándor (grafică şi pictură). TELEVIZIUNE 20,00 Telejurnal; 20,15 Orizont tehnico-ştiinţific (p.c.). Documentar; 20,30 Tezaur folcloric (c.) — cîntec din cîntecele munţilor; 20,45 Secvenţe marocane; 21,00 Roman foileton — Rebecca — ultimul episod; 21,50 Telejurnal. *BE Lfl LOTO ADUNATEI Comandă — O bere, ceva? — Nu. O oranjadă și un pai, că sínt cu maşina — Am notat. Dumneavoastră ? — O oranjadă și 50 de paie. — 50 de paie ? — Da, că sínt cu calul. I. RUSU, constructor ••• Antarctica are pe calota ei de gheaţă porţiuni de uscat numite oaze antarctice ? In cuprinsul acestor teritorii de cîteva sute de km nu există zăpadă, iar în timpul verii apar lacuri. Aici se întîlnesc muşchi, licheni şi alge inferioare, iar dintre speciile de plante cu flori, o graminee descoperită şi descrisă de Emil Racoviţă în urma participării sale la expediţia antarctică (1897—1899) cu vasul „Belgica“. ... prin corpul uman trece, în cîţiva ani, o cantitate de energie electrică ce ar putea lumina un oraş de mărimea Bucureştiului ? ... cei mai mici oameni din lume trăiesc în pădurile tropicale Ituri din jungla africană ? Pigmeii triburilor din aceste locuri nu depăşesc în cursul vieţii înălţimea de 1,20 m. ... vitamina a fost descoperită pentru prima dată de medicul polonez Funk în anul 1911 ? Descoperitorul afirma că vitamina este „acel aliment complimentar sau suplimentar care ia parte la secretul vieţii“. * * La o oră de istorie, copiii din clasa a V-a a Şcolii Generale nr. 1 din Sfîntu Gheorghe, răspundeau cu emoţie firească la întrebarea: „Ce este patria ? ..." „Locul în care m-am născut, stratul de flori din curtea casei, castanii de pe bulevard, străzile pe care trec, blocurile noi şi frumoase“. Sau: „Patria este un colţ de lume, cu zenitul atît de albastru cum sînt ochii mei sau marea, nesecatele izvoare, pădurile seculare, fabricile şi uzinele, ogoarele roditoare“ ... „Patria sînt eu şi părinţii mei, şi drumul de acasă spre şcoală, şi toţi bunicii noştri, cei cu inima cît orizontul“ ... Descifrez cuvintele calde ale copiilor şi, printr-o asociaţie de idei, gîndurile mele se îndreaptă spre toate realizările ce evidenţiază cu putere justeţea politicii generale a partidului nostru, care aplicînd în mod creator adevărurile şi legităţile obiective la realităţile şi condiţiile concrete din România, îşi îndeplineşte cu cinste misiunea istorică de a conduce naţiunea română pe calea socialismului şi comunismului, a independenţei, bunăstării şi fericirii. Şi pot să spun că citind şi recitind răspunsurile date de copii, la ora lor de istorie, încerc o emoţie cosmică în apele lăuntrice ale sufletului şi simt pulsaţiile ţării la timpul trecut, prezent şi viitor... Şi mă mai gîndesc la ceva ce nu s-ar fi cuvenit să se întîmple, la cît de recurs „ IMORALĂ! puţin reprezintă pentru unii Pămîntul Patriei, amintirile copilăriei. M-am gîndit la doi tineri: Gheorghe Codreanu şi Iosif Attila Marinescu, din Sfîntu Gheorghe, care, uitînd de familie, ambii avînd cîte doi copii minori, s-au hotărît să părăsească în mod fraudulos ţara. Şi au reuşit. Cînd şi-au dat seama că sînt pe pămînt străin, că nu cunosc limba statului respectiv, că nu dispun de mijloace materiale au încercat un puternic sentiment de disperare şi de ruşine, dar a fost prea tîrziu, întrucît organele de ordine îi reţinuseră şi-i condamnaseră la 20 de zile închisoare, după legile statului respectiv, înapoindu-i ulterior autorităţilor grănicereşti din România Fără a mai aminti de peripeţi ...loc pentru concluzii le prin care au trecut pînă să ajungă să calce pe pămînt străin, Iosif Attila Marinescu şi Gheorghe Codreanu au constatat cu regret că făptuiseră un act nesăbuit, că dovediseră prin comportarea lor aventurieră, lipsă de judecată, chiar dacă şi-au recunoscut în instanţă fapta comisă. Azi, cei doi tineri sunt deja condamnaţi: I.A Marinescu, la un an închisoare şi Gh. Codreanu la un an şi 6 luni. Dar să ne oprim puţin la caracterizările colectivelor de muncă în care ei au lucrat, I.M.P. şi, respectiv, I.M.A.S.A Sfîntu Gheorghe. Constat că s-a acţionat insuficient pentru cunoaşterea mai profundă a oamenilor, pentru îndrumarea unor tineri, pentru atragerea lor în acţiuni educative. Că din acest punct de vedere organizaţiile de tineret din unităţile din care făceau parte Iosif Attila Marinescu şi Gheorghe Codreanu, nu prea şi-au îndeplinit atribuţiile şi în acest fel este de la sine înţeles că nici nu prea i-au ajutat să remedieze nişte conflicte care se iviseră între cei doi şi maiştrii de schimb, care le coordonau activitatea. Alte comentarii ar fi acum de prisos. Doar dacă organizaţiile de tineret, colectivele de muncă în cauză vor trage în consecinţă concluziilenecesare. In ce-i priveşte pe I.A.M. şi Gh. B., credem că in timpul executăriipedepsei cu închisoarea vor avea posibilitatea să reflecteze ... Aurelia LOJÍNSCHI CUVÎNTUL NOU FILMELE SAPTĂMlNII (2—4 martie) Două premiere sunt programate pe ecranele celor două cinematografe din municipiul Sfîntu Gheorghe: la cinematograful „Arta“ rulează „Oliver Twist“, ecranizare după romanul omonim al lui Ch. Dickens, producţie a studiourilor engleze, iar la cinematograful „Lux“ — filmul „In vizită la Van Gogh“, producţie a studiourilor Defa din R.D.G., care va rula în paralel cu filmul japonez „Pasărea de foc spaţială". In rest, afişul cinematografic cuprinde o serie de reluări programate după cum urmează: Tîrgu Secuiesc, cinematograful „8 Mai“ — „Lupii mărilor", film american; Covasna, cinematograful „Victoria“ — „Căsătorie legală", film sovietic; Intorsura Buzăului, Casa de Cultură — „Spartacus", producţie a studiourilor americane; Baraolt, Casa de Cultură — „Promisiuni“, film românesc. ANUL XX, NR. 4691 O politică ştiinţifică, umanistă, profund revoluţionară, activitate consecventă, principială privind asigurarea egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor patriei (Urmare din pag. 1) nele concepţii şi practici aflate în contradicţie cu adevărul istoriei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat faptul că sunt, peste hotare, cercuri reacţionare care au uitat lecţiile aspre ale istoriei, care par a nu fi învăţat nimic din trecut. Or, istoria trebuie să servească nu accentuării stărilor de lucruri negative, ci apropierii şi înfrăţirii între popoare. Punînd în lumină modul concret, practic în care a fost soluţionată problema naţională în ţara noastră, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a precizat: „Pentru asigurarea în practică a tuturor drepturilor se impunea însă, ca o necesitate obiectivă, lichidarea stării de înapoiere moştenite, dezvoltarea puternică a forţelor de producţie, a unei puternice baze tehnico-materiale". Aşadar, tocmai pe seama unor realizări în domeniul dezvoltării forţelor de producţie în mod echilibrat pe întreg teritoriul ţării, în domeniul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii s-au putut asigura dreptul la muncă, condiţii de retribuţie egală la muncă egală, fără deosebire de naţionalitate, sex şi vîrstă. Tineretul-în primele rînduri ale luptei P.C.R. (Urmare din pag. 1) montelor şi cheltuielilor militare. Inspirată dintr-o politică clarvăzătoare, consecvent ştiinţifică, dintr-un perimetru de investiţie amplă şi încredere efectivă în tineretul patriei, elaborate cu contribuţia recunoscută a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, U.T.C. şi U.A.S.C.R. desfăşoară o amplă activitate internaţională, aducînd în cadrul mişcării contemporane de tineret şi studenţi, întreaga bogăţie de idei, concepte, propuneri şi iniţiative prin care România socialistă, Partidul Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-au distins în ultimele decenii în eforturile consacrate soluţionării marilor probleme ale epocii. CONCURSUL NOSTRU Răspunsul corect la întrebarea nr. 4: Pablo Picasso, pictor, sculptor şi gravor spaniol se numără printre fondatorii mişcării cupiste din arta plastică. Director, o vreme, al Muzeului Prado, cunoaşte drama războiului civil din ţara sa. Din perioada aceasta datează, de altfel, şi două tablouri în care îşi manifestă oroarea împotriva iraţionalului şi a violenţei. Aceste lucrări sunt „Guernica“ şi „Femeia care plînge“. ÎNTREBAREA NR. 6: Prozator şi gazetar comunist, colaborează la publicaţii de orientare democratică, precum „Adevărul“, „Dimineaţa", „Facla", „Cuvîntul liber“. Este autorul primelor scrieri mai consistente din literatura noastră în care apar muncitori revoluţionari. In 1932, prozatorul înfiinţează două reviste. Despre cine este vorba, ce reviste a editat şi amintiţi două titluri din prozele sale. N.R. Reamintim participanţilor că răspunsurile vor fi expediate pe adresa redacţiei pînă la data de 12 martie a.c., însoţite de talonul de participare. Plicul va avea menţiunea „Pentru Concursul nostru". TALON Numele DE PARTICIPARE NR. 6 : Prenumele __ Vîrsta _ Ocupația \ ----------\ Adresa ^ -----------