Cuvîntul Nou, aprilie 1987 (Anul 20, nr. 4717-4742)
1987-04-27 / nr. 4739
. Infruntînd capriciile vremii Luna aprilie, „Lună a curăţeniei“, a fost pentru locuitorii oraşului Intorsura Buzăului un veritabil examen pe care l-au trecut cu mai mult succes decit în alţi ani, aşa cum o demonstrează şi aspectul exterior al clădirilor, curţilor, parcurilor şi zonelor verzi, al păşunilor şi fîneţelor de pe costişele din preajmă, chiar dacă primăvara aceasta s-a dovedit deosebit de capricioasă. Mai puţin se pot lăuda cu aspectul străzilor, rigolelor care nu în totalitate prezintă un aspect îngrijit. Despre aceasta, tovarăşa Ioana Pete, vicepreşedinte al Consiliului popular orăşenesc, a ţinut să ne precizeze că pe măsură ce se va procura materialul necesar, îndeosebi bitum, se va trece de urgenţă la repararea străzilor şi trotuarelor care necesită lucrări de întreţinere. Profitînd de prezenţa sa la sediul consiliului popular, am rugat-o să ne spună cîteva cuvinte despre realizările din această primăvară în acţiunea de înfrumuseţare a oraşului de la poalele Ciucaşului. Interlocutoarea precizează de la bun început că fără sprijinul deputaţilor, al comitetelor de cetăţeni, al comisiilor de femei şi al şcolilor, lucrările de înfrumuseţare s-ar fi desfăşurat mai anevoios. Dar aşa stînd lucrurile, s-au amenajat ,5.000 mp de spaţii verzi, s-au curăţat 1000 ml de şanţuri şi rigole, s-au împrejmuit diferite imobile. Şi chiar dacă zilele nu au fost toate favorabile unor acţiuni gospodăreşti, în această primăvară s-au plantat 10.000 bucăţi pomi, arbori şi arbuşti, 2.000 de pansere, urmînd ca, în continuare, să se planteze peste 25.000 de diferite specii de flori. Prin grija colectivelor de muncă din întreprinderileşi instituţiile oraşului, au fost, de asemenea, refăcute şi re- Aurelia LOJINSCHI (Continuare în pag. a 2-a) mm GOSPODĂRESC td acţiune Proletar! din toate forile, Onii vă ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean In spiritul sarcinilor subliniate la oţel în a Comitetului Politic Executiv al I.I. al P.C.R. Preocupări susţinute pentru îndeplinirea integrală a MAI planului pe acest an Realizarea întregii producţii incluse în plan, onorarea la timp şi în condiţii de calitate superioară a comenzilor lansate de partenerii de contract din ţară şi de peste hotare se înscriu, în această perioadă premergătoare Zilei de 1 Mai, ca priorităţi absolute pe agenda de lucru a Secţiei de Scaune din Intorsura Buzăului. Pentru ca produsele solicitate de beneficiari să poată fi livrate în cadrul strict al termenelor stabilite se face, îmi dau seama, o generoasă investiţie de efort. Ritmul rapid pe care oamenii de aici îl imprimă producţiei este dictat, mi se spune, nu atît de sarcinile lunii aprilie, a căror înfăptuire nu ridică probleme deosebite, cit de restanţele din primul trimestru. Inginera Camelia Popica, şefa secţiei. ,.Ne-aţi întrebat de ce avem restanţe. înainte de a vă răspunde, fac precizarea că, valoric, rămînerea în urmă înscrisă la capitolul producţie fizică nu însumează decit vreo 200 de mii de lei, ceea ce înseamnă că poate fi uşor lichidată. Şi acum răspunsul. Producţia de scaune realizată este mai mică, decit cea indicată în fila de plan datorită problemelor pe care le avem cu cheresteaua. Zic că avem probleme, întrucît lemnul de aici, din zonă, e cam noduros. Dintr-un asemenea lemn nu se poate scoate, este evident, o cherestea prea grozavă, iar ce e mai bun, vă daţi seama, nu ajunge la noi, întrucît unitatea furnizoare, U.F.E.T. Intorsura Buzăului, are plan de export. Din cauză că primim cheresteaua pe care o primim, se pierde destul de mult timp cu selectarea ei, cu recondiţionarea rebuturilor care, inevitabil, ies dintr-un asemenea material. Restanţele cu care am intrat în luna aprilie au însă şi o altă explicaţie. E vorba de faptul că în cursul trimestrului, intîi am introdus în fabricaţie cîteva produse noi (comandate de firme din străinătate), a căror perioadă de asimilare a fost foarte scurtă. Fireşte, pînă ce oamenii s-au obişnuit cu ele, s-a pierdut timp şi, desigur, producţie“. Probleme sunt şi, probabil, vor mai fi. Asta nu-i împiedică insă pe cei de la Secţia de scaune să susţină o permanentă ofensivă pe fronturile producţiei, să se bată pentru a cîştiga timp, pentru a se achita cu bine de sarcinile care le revin. Ceea ce se urmăreşte, în primul rînd, este menţinerea în sfera de interes a pieţelor externe de desfacere, unde sunt trimise scaune de diferite tipuri, taburete şi plianţi. Se pune, de aceea, accent pe calitate, pentru creşterea căreia a fost întocmit un minuţios plan de bătaie. In urma analizei deficienţelor constatate pe fluxul de fabricaţie al secţiei, s-au luat măsuri pentru înlăturarea defectelor pe care le are uneori cheresteaua , nodurile şi fisurile care apar după operaţia de hăiţuire sunt acoperite cu material plastic —, pentru mai buna cunoaştere a documentaţiei de execuţie, a tehnologiilor de fabricaţie şi de control al calităţii, a condiţiilor prevăzute în normele tehnice. Pentru ca producţia ce se realizează in cadrul unităţii să se deruleze conform graficelor întocmite, se insistă mai cu seamă în privinţa întăririi potenţialului tehnic existent. Din cite am înţeles, în această lună vor fi puse în funcţiune nişte piese pentru furniruit. Urmează, apoi, ca într-un viitor apropiat să fie procurate cîteva piese pneumatice (pentru sectorul montaj îndeosebi), întrucît cele manuale, utilizate în prezent, nu mai fac faţă cerinţelor. Nicolae STOIAN Un instantaneu din activitatea cotidiană de la I.P.T. Intorsura Buzăului PZALÎTATE MULTURA Actualitate si perspectivă In municipiul Sfîntu Gheorghe s-a desfăşurat marţi, 21 aprilie, a doua rundă de întreceri (cuprinzînd formaţii din oraşul şi zona Sfîntu Gheorghe) din cadrul fazei judeţene a Festivalului Naţional „Cîntarea României“. Şi aici, după ore bune de vizionare (opt, cu o foarte scurtă pauză, doar) ara notat nu atît evoluţia în sine a formaţiilor, cu fenomene le pe care ea le degajă, încercând, cu alte cuvinte, o cernere a „nisipului“ pentru a păstra, in final, un grăunte de idee. • Obiceiul popular „La şezătoare“, prezentat de o Ioan DRÁGÁN (Continuare în pag. a 2-a) JULICTEGA JUDEŢEANĂ - LOVASA _ SF. GHEORGHE -8 ■»»- • —-*Jr» OQ ANUL XX, NR. 4739 LUNI, 27 APRILIE, 1987 Soarele răsare 6h 17m apune 20h 12m Luna răsare 5h 6m apune 17h 26m Au trecut 117 zile Au rămas 248 zile 4 PAGINI 50 BANI ------f ) \ -----------------------rafii in față_________ SITUAȚIA INSAMINTARILOR DE PRIMĂVARA DATA DE 26 APRILIE 1987 C.U.A.S.O. : I Baraolt Bodoc Boroșneu Mare Ozun Cernat 'Sînzieni din care CV e •deb W — \ total % 1 porumb % plante de nutreț % 96 83 75 96 81 86 828 46 89 67 68 85 25 36 920 94 Media pe C.O.A.S.C. 89 52 I.A.S. 100 61 89 • Ieri s-au insămî.ițat 3.274 hectare • S-a terminat semănatul inului pentru fibră și al sfeclei de zahăr • Plantatul cartofilor, avînd in vedere realizările de ieri, se poate termina în cursul zilei de astăzi S . C.A.P. din Aita Mare, Căpeni, Vîrghiş, Valea Crişului, Arad, Estelnic, I.A.S. Catalina şi Ozun şi S.C.P.C. Tirgu Secuiesc au reuşit să insămînţeze în întregime suprafaţa planificate . Cicoarea a fost semănată pe 73 la sută din suprafaţa planificatei. Au terminat această lucrare unităţile din C.U.A.S.C. Baraolt şi Bodoc . In continuare trebuie să se lucreze cu toate forţele ca în 2—3 zile toate culturile să fie însămînţate In condiţii din cele mai bune. LA1 LUCRĂRILE AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ - REALIZATE EXEMPLAR în pagina a 3-a VÜäB HI 111 If II !KfKiffLEHBj %iMmnmii si sui i miâiiii# 2. Independenta - un ideal împlinit O patrie independentă şi liberă însemna pentru generaţia Unirii de la 1859 şi pentru cea care a obţinut independenţa in anul 1877, o patrie cuprinzând totalitatea pământului românesc de o parte şi de alta a Carpaţilor, ideal ce s-a împlinit pentru totdeauna prin istoricul act de la Alba-Iulia, din 1 Decembrie 1918. File din aceeaşi glorioasă istorie păstrează crezul exprimat la 9 Mai 1877 : „Dacă voim să fim naţiune liberă şi independentă, să arătăm că sîntem hotăriţi să ne ocupăm de noi, de naţiunea noastră, de dezvoltarea ei, de dezvoltarea bunei stări morale şi materiale“. In faţa pericolelor de înrobire şi ciopîrţire a ţării, partidul neînfricat al comuniştilor chema la acţiuni hotărîte pentru păstrarea fiinţei noastre naţionale. Nu vom cruţa nimic pentru a strînge laolaltă muncitorimea şi a porni în fruntea ei la unirea tuturor forţelor dor nice să apere pacea şi independenţa României. La victoria asupra fascismului România şi-a adus contribuţia sa preţioasă, ce încunună tradiţia de luptă pentru libertate a românilor. ... Neîncetat dă la iveală pămîntul românesc unelte şi vase, ateliere şi cuptoare, locuinţe şi vetre sacre ale celor ce au locuit de milenii pământurile scăldate de Dunăre şi Marea Neagră, apărate de Carpaţi. Păstori, agricultori, apărători ai fruntariilor, strămoşii noştri nu s-au strămutat nicăieri. „Pentru că migratorii nu puneau mina pe plug, aşa cum scria Amianos Margedinus, şi nu aveau răgazul necesar întemeierii. Puţine sunt vestigiile lăsate de aceştia, iar mormintele lor, rare, se află la marginea aşezărilor româneşti din mileniul 1“. Pe vatra acestor așezări descoperite și în Dobrogea Continuare în pag. a 2-a)