Cuvîntul Nou, decembrie 1987 (Anul 20, nr. 4925-4951)

1987-12-01 / nr. 4925

ANUL XX NR. 4925 MARȚI 1 DECEMBRIE 1987 4 PAGINI-50­8ANI LA INVITAŢIA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU VIZITA OFICIALĂ A TOVARĂŞULUI HAFEZ AL-ASSAD, secretar general al Partidului Baas Arab Socialist din Siria, preşedintele Republicii Arabe Siriene La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, luni, a so­sit în ţara noastră, intr-o vizi­tă oficială, secretarul general al Partidului Baas Arab Socia­list din Siria, preşedintele Re­publicii Arabe Siriene, Ilafez Al-Assad. Ceremonia sosirii înaltului oaspete sirian s-a desfăşurat pe aeroportul Otopeni. Pe frontispiciul aerogării se aflau portretele preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al- Assad încadrate de drapelele de stat ale României şi Siriei. La ora 13 aeronava cu care a călătorit şeful statului sirian a aterizat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a întâmpinat cu căldură pe­ pre­şedintele Hafez Al-Assad, pe ceilalţi oaspeţi. Cei doi conducători de partid şi de stat şi-au strîns mîinile cu prietenie, s-au îmbrăţişat. Gardă militară aliniată pe aeroport a prezentat onorul. Au fost intonate im­nurile de stat ale Republicii Arabe Siriene şi Republicii Socialiste Româ­nia, în timp ce, în semn de salut, au fost trase 21 de sal­ve de artilerie. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad au trecut în revistă garda de onoare. Oaspetele sirian a salutat persoanele oficiale r­amâne pre­zente la c­eremoniiul sosirii (Continuare in pag. a 4-a) La Palatul Consiliului de Stat au început, luni, convor­birile oficiale dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi secreta­rul general al Partidului Baas Arab Socialist din Siria, pre­şedintele Republicii Arabe Si­riene, Hafez Al-Assad. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a salutat cu deosebită căldură noua vizită în România a pre­şedintelui Hafez Al-Assad, sub­liniind că aceasta constituie o expresie a relaţiilor de prie­tenie şi colaborare dintre Par­tidul Comunist Român şi Par­tidul Baas Arab Socialist din Siria, dintre ţările şi popoare­le noastre, exprimînd convin­gerea că vizita şi convorbirile de la Bucureşti vor contribui la amplificarea şi extinderea in continuare a acestor relaţii. Preşedintele Hafez Al-A­ssad a mulţumit pentru invita­ta de a vizita din nou România, pen­tru atmosfera de prietenie şi ospitalitate prietenească cu c­a­re a fost înconjurat de la so­sirea în ţara noastră, manifes­­tîndu-şi, la rîndul său, încre­derea că actualul dialog la ni­vel înalt româno-s­p­an va des­chide noi perspective dezvol­tării pe mai departe a colabo­rării economice, comerciale şi tehnice dintre ţările noastre, precum şi conlucrării în sfera vieţii internaţionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad au relevat cu satisfacţie evoluţia pozitivă­­a raporturilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Sina pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi în alte domenii de interes comun. S-a apreciat că potenţialul eco­nom­c în creştere al celor două ţări oferă largi posibilităţi pen­tru întărirea colaborării româ­­no-siriene, pentru extinderea cooperării în producţie, pentru sporirea volumului şi diversi­ficarea schimburilor comercia­le. Cei doi conducători de partid şi de stat au hotărît ca mem­brii delegaţiilor să examineze, în timpul vizitei, posibilităile de extindere în continuare a cooperării reciproc avantajoasa dintre România şi Siria, căile şi modalităţile practice de dez­voltare a conlucrării lor în di­ferite domenii de interes co­mun. Convorbirile se desfăşoară­ în­­tr-o atmosferă de caldă prie­tenie şi înţelegere reciprocă. Convorbiri oficiale Decembrie este in fieca­re an o lună care ne bucu­ră şi ne cinsteşte cugetul prin două mari evenimen­te din viata poporului nos­­tru: 1 Decembrie 1918 — ziua dinţii a naţiei româ­ne, ziua Marii Uniri, ziua in care Ardealul a revenit, de drept şi de fapt, patri­ei mumă — şi____________ 30 Decembrie 1947 — ziua in care Româ­nia a devenitTableta de dului la 14 de­cembrie 198­7 — iată o în­şiruire crono­logic-sentimen­Republică, :i . . . , , , \ f is I) / ' ’talii a trei e­t­ care s-a in-j I I-jI 1 j Evenimente is­­cununat prin­ torice din via ir-o măreaţă ţa popor­ut­­lui român, cărora le dato­ram fiinţa noastră naţio­nală, înfăţişarea de azi a patriei, prefic­urînd viito­rul luminos al Romaniei socialiste La 100 de ani de la eve­nimentul de la 1 Decem­brie 1918 simţim cu toată fi­inţa că marea unire a in­semnat actul fundamental de voinţă al naţiei romă­ne, că nimeni, niciodată nu va putea nesocoti drepta­tea istorică şi voinţa unui întreg popor, victorie jertfa de singe a moşilor şi strămoşilor noş­tri, dorinţa de dreptate, l­­bertate şi independenţă a mult încercatului neam ro­mânesc. Acestor d­ouă cruciale evenimente din istoria po­porului român, luna de­cembrie a anului 1987 le adaugă un al treilea: Con­ferinţa Naţională a parti­dului, eveniment care u­­neşte energiile­­ creatoare ale întregii naţiuni spre împlinirea unui ţel comun: propăşirea şi înflorirea pa­triei, bunăstarea şi ferici­rea tuturor fiilor şi fiice­lor acestui păm­int româ­nesc, in mîinile şi voinţa cărora destinul României socialiste capătă luciri­­e nestemată. Unirea de la 1 Decem­brie 1018 — Proclamarea Republicii la 30 decembrie 1947 — Conferinţa N­aţio­____________nală a parti­ d­ iriei- Dumitru MANOLACHESCU . în înd»»u|»i»iarea Con­ferin­ț­ei Naţionale a partidului Activitate intensă, bine organizată şi condusă pentru realizarea sarcinilor de producjie! Calendarul marchează astăzi intrarea în ultima lună a anu­lui. Zilele care ne mai despart de ora bilanţului final sunt, nu încape nici o îndoială, decisi­ve pentru ceea ce producăto­rii de bunuri materiale şi-au propus să înfăptuiască, pentru volumul şi valoarea realizărilor cu care industria covăsneană îşi va face trece­rea în cel de-al treilea an al cincinalului 1988 — 1990. Este, deci, timpul ca organele şi or­ganizaţiile de partid din întreprinderi, consi­liile oamenilor muncii, întregul personal muncitor să-şi pună problema, acum, cit nu e prea tîrziu, cu ce acumulări înche­ie anul 1987, pentru că, de re­zultatele obţinute în acest in­terval dep­ode startul in 1983, start care înseamnă amplifica­rea strădaniilor pentru înfăp­tuirea obiectivelor stabilite de Congresul al XlII-lea al par­tidului. Vorbind de ceea ce s-a fă­cut pînă acum, trebuie să spu­nem că cele mai multe dintre unităţile industriei judeţului Covasna au izbutit să marche­ze,­in cele unsprezece luni ca­re au trecut de la începutul anului, plusuri la majoritatea indicatorilor ce le caracteri­zează activitatea pe care o des­făşoară. Şanse mari de a în­cheia anul cu bine au îndeo­sebi întreprinderea Minieră Căpeni-Baraolt, întreprinderea de Morărit şi Panificaţie, în­treprinderea de Nutreţuri Con­centrate şi în­treprinderea de Ţigarete din Sfîntu Gheor­­ghe, care şi-au creat un avans consistent în realizarea sarcini­lor de producţie. Plusurile în­scrise la activul acestor unităţi, al lor şi, desg­ur, al altora, nu sunt întâmplătoare, ele datoria­­du-se muncii fără preget a ce­lor ce vin in contact cu pro­ducţia, preocupărilor lor pen­tru promovarea noutăţilor teh­nice, tehnologice şi sortimenta­le, pentru diminuarea consu­murilor de materii prime, ma­teriale, energie şi combustibili, pentru creşterea productivității (Continuare în pag. a 3-a) în ultima luna a anului -------PAGINA A 3-A----— Principiile noului mecanism economico-financiar — aplicate riguros în fiecare unitate economică * LICHIDAREA STOCURILOR, CREŞTEREA E­­FICIENŢEI ECONOMICE 1 Decembrie 1918 — pagina glorioasa a istoriei noastre nationale întotdeauna poporul român cu care fusese presărat drumul veacuri ca a ştiut să cinstească marile c­de data aceasta adevărul axio­matic conform căruia o idee dreaptă, măreaţă, legitimă is­toriceşte, odată intrată în con­­stăpînă pe­venimente care au marcat îm­plinirea aspiraţiilor sale de dezvoltare g ~ă, liberă şi de­ sine-stăt£ A~n-, care i-au potenţat conşi­inţa­­de sine şi i-au îngăduitj. să-şi accelereze­­ urcuşul pe treptele înalte ale ştiinţa oamenilor civilizaţiei uma­ne. Marea Uni­re de la l De­cembrie 1918 se aşază pe drept printre aceste momente de î­­naltă vibraţie patriotică, a că­ror semnificaţie reverberează profund în ini­ma şi cuge­tul nostru. U­­nirea Tran­­silvaniei cu România a avut, sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „o importanţă isto­rică hotăritoare pentru desti­nde întregului nostru popor“, în urmă cu 89 de ani, prin hotărîrile Marii Adunări Na­ţionale de la Alba Iulia, ho­­tărîri care exprimau voinţa u­­nanimă a poporului român, se împlinea un vis secular — unitatea naţională. Operă legi­timă şi justificată de veacuri de dîrză şi neîncetată lucrare, de marile jertfe şi sacrificii de o forţă vie întrea­spre înfăptuirea acestui vis de ga noastră existenţă, au im­­aur. S-a adeverit cu putere şi purpurat permanent steagurile, glia strămoşească, au înzecit forţele poporului, făcîndu-le să scrie în marea carte de isto­rie naţională pagini de epopee, înfăptuirile lui Mircea Voievod, ale lui ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş şi Iancu de Hunedo­ara au­­pus la te­melia unităţii noastre piatră de granit, îm­plinit pentru scurt timp, la 1600, sub scep­trul lui Mihai Viteazul, visul Daciei străbu­ne va deveni „Crearea statului naţional unitar a con­stituit o strălucită victorie istorică a luptei e­­roice, îndelungate a maselor populare pentru făurirea naţiunii române, a marcat împlinirea visului secular al tuturor românilor de a trăi uniţi în graniţele aceleiaşi ţări, intr-un stat l­­liber şi independent“. NICOLAE CEAUŞESCU ___ ________________ permanenţă in inimile şi cugetele lor, nu poa­ toate marile momente ale isto­­te fi înăbuşită şi nici zădărnî­ viei noastre. Realizată parţial cită de vreo forţă potrivnică, în 1859, prin unirea Moldovei La poporul român, obligat să Şi Munteniei, consolidată prin trăiască secole de-a rîndul des- dobîndirea­_ independenţei de părţii de graniţe arbitrare, stat la 1877, unitatea naţiona­­ldcca continuităţii şi unităţii că a românilor se va desăvîr­şi de iţeam şi de limbă­ a existat la 1 Decembrie 1918, în acea v , . ’ „ , , „ s-au strîns la Alba Iui­a, pe dintru tnjepul. Sub semnul a­­c.mpUi lui Horea, peste 100.000 ccstor Hialtatoare năzuinţe s-au (jc. oamr,nj_ veniţi să fie păr desfăşurat toate actele de vo­inţa ale poporului român, silit să-şi înfăptuiască visul său de aur în etape logice şi­­logic în­lănţuite. Eie au luminat prin loan NEGI I IC I (Continuare in pag1)

Next