Cuvîntul Nou, decembrie 1987 (Anul 20, nr. 4925-4951)
1987-12-01 / nr. 4925
ANUL XX NR. 4925 MARȚI 1 DECEMBRIE 1987 4 PAGINI-508ANI LA INVITAŢIA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU VIZITA OFICIALĂ A TOVARĂŞULUI HAFEZ AL-ASSAD, secretar general al Partidului Baas Arab Socialist din Siria, preşedintele Republicii Arabe Siriene La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, luni, a sosit în ţara noastră, intr-o vizită oficială, secretarul general al Partidului Baas Arab Socialist din Siria, preşedintele Republicii Arabe Siriene, Ilafez Al-Assad. Ceremonia sosirii înaltului oaspete sirian s-a desfăşurat pe aeroportul Otopeni. Pe frontispiciul aerogării se aflau portretele preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al- Assad încadrate de drapelele de stat ale României şi Siriei. La ora 13 aeronava cu care a călătorit şeful statului sirian a aterizat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a întâmpinat cu căldură pe preşedintele Hafez Al-Assad, pe ceilalţi oaspeţi. Cei doi conducători de partid şi de stat şi-au strîns mîinile cu prietenie, s-au îmbrăţişat. Gardă militară aliniată pe aeroport a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Arabe Siriene şi Republicii Socialiste România, în timp ce, în semn de salut, au fost trase 21 de salve de artilerie. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad au trecut în revistă garda de onoare. Oaspetele sirian a salutat persoanele oficiale ramâne prezente la ceremoniiul sosirii (Continuare in pag. a 4-a) La Palatul Consiliului de Stat au început, luni, convorbirile oficiale dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi secretarul general al Partidului Baas Arab Socialist din Siria, preşedintele Republicii Arabe Siriene, Hafez Al-Assad. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a salutat cu deosebită căldură noua vizită în România a preşedintelui Hafez Al-Assad, subliniind că aceasta constituie o expresie a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Baas Arab Socialist din Siria, dintre ţările şi popoarele noastre, exprimînd convingerea că vizita şi convorbirile de la Bucureşti vor contribui la amplificarea şi extinderea in continuare a acestor relaţii. Preşedintele Hafez Al-Assad a mulţumit pentru invitata de a vizita din nou România, pentru atmosfera de prietenie şi ospitalitate prietenească cu care a fost înconjurat de la sosirea în ţara noastră, manifestîndu-şi, la rîndul său, încrederea că actualul dialog la nivel înalt româno-span va deschide noi perspective dezvoltării pe mai departe a colaborării economice, comerciale şi tehnice dintre ţările noastre, precum şi conlucrării în sfera vieţii internaţionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad au relevat cu satisfacţie evoluţia pozitivăa raporturilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Sina pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi în alte domenii de interes comun. S-a apreciat că potenţialul economc în creştere al celor două ţări oferă largi posibilităţi pentru întărirea colaborării româno-siriene, pentru extinderea cooperării în producţie, pentru sporirea volumului şi diversificarea schimburilor comerciale. Cei doi conducători de partid şi de stat au hotărît ca membrii delegaţiilor să examineze, în timpul vizitei, posibilităile de extindere în continuare a cooperării reciproc avantajoasa dintre România şi Siria, căile şi modalităţile practice de dezvoltare a conlucrării lor în diferite domenii de interes comun. Convorbirile se desfăşoară într-o atmosferă de caldă prietenie şi înţelegere reciprocă. Convorbiri oficiale Decembrie este in fiecare an o lună care ne bucură şi ne cinsteşte cugetul prin două mari evenimente din viata poporului nostru: 1 Decembrie 1918 — ziua dinţii a naţiei române, ziua Marii Uniri, ziua in care Ardealul a revenit, de drept şi de fapt, patriei mumă — şi____________ 30 Decembrie 1947 — ziua in care România a devenitTableta de dului la 14 decembrie 1987 — iată o înşiruire cronologic-sentimenRepublică, :i . . . , , , \ f is I) / ' ’talii a trei et care s-a in-j I I-jI 1 j Evenimente iscununat prin torice din via ir-o măreaţă ţa poporutlui român, cărora le datoram fiinţa noastră naţională, înfăţişarea de azi a patriei, preficurînd viitorul luminos al Romaniei socialiste La 100 de ani de la evenimentul de la 1 Decembrie 1918 simţim cu toată fiinţa că marea unire a insemnat actul fundamental de voinţă al naţiei romăne, că nimeni, niciodată nu va putea nesocoti dreptatea istorică şi voinţa unui întreg popor, victorie jertfa de singe a moşilor şi strămoşilor noştri, dorinţa de dreptate, lbertate şi independenţă a mult încercatului neam românesc. Acestor două cruciale evenimente din istoria poporului român, luna decembrie a anului 1987 le adaugă un al treilea: Conferinţa Naţională a partidului, eveniment care uneşte energiile creatoare ale întregii naţiuni spre împlinirea unui ţel comun: propăşirea şi înflorirea patriei, bunăstarea şi fericirea tuturor fiilor şi fiicelor acestui pămint românesc, in mîinile şi voinţa cărora destinul României socialiste capătă lucirie nestemată. Unirea de la 1 Decembrie 1018 — Proclamarea Republicii la 30 decembrie 1947 — Conferinţa Naţio____________nală a parti d iriei- Dumitru MANOLACHESCU . în înd»»u|»i»iarea Conferinței Naţionale a partidului Activitate intensă, bine organizată şi condusă pentru realizarea sarcinilor de producjie! Calendarul marchează astăzi intrarea în ultima lună a anului. Zilele care ne mai despart de ora bilanţului final sunt, nu încape nici o îndoială, decisive pentru ceea ce producătorii de bunuri materiale şi-au propus să înfăptuiască, pentru volumul şi valoarea realizărilor cu care industria covăsneană îşi va face trecerea în cel de-al treilea an al cincinalului 1988 — 1990. Este, deci, timpul ca organele şi organizaţiile de partid din întreprinderi, consiliile oamenilor muncii, întregul personal muncitor să-şi pună problema, acum, cit nu e prea tîrziu, cu ce acumulări încheie anul 1987, pentru că, de rezultatele obţinute în acest interval depode startul in 1983, start care înseamnă amplificarea strădaniilor pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al XlII-lea al partidului. Vorbind de ceea ce s-a făcut pînă acum, trebuie să spunem că cele mai multe dintre unităţile industriei judeţului Covasna au izbutit să marcheze,in cele unsprezece luni care au trecut de la începutul anului, plusuri la majoritatea indicatorilor ce le caracterizează activitatea pe care o desfăşoară. Şanse mari de a încheia anul cu bine au îndeosebi întreprinderea Minieră Căpeni-Baraolt, întreprinderea de Morărit şi Panificaţie, întreprinderea de Nutreţuri Concentrate şi întreprinderea de Ţigarete din Sfîntu Gheorghe, care şi-au creat un avans consistent în realizarea sarcinilor de producţie. Plusurile înscrise la activul acestor unităţi, al lor şi, desgur, al altora, nu sunt întâmplătoare, ele datoriadu-se muncii fără preget a celor ce vin in contact cu producţia, preocupărilor lor pentru promovarea noutăţilor tehnice, tehnologice şi sortimentale, pentru diminuarea consumurilor de materii prime, materiale, energie şi combustibili, pentru creşterea productivității (Continuare în pag. a 3-a) în ultima luna a anului -------PAGINA A 3-A----— Principiile noului mecanism economico-financiar — aplicate riguros în fiecare unitate economică * LICHIDAREA STOCURILOR, CREŞTEREA EFICIENŢEI ECONOMICE 1 Decembrie 1918 — pagina glorioasa a istoriei noastre nationale întotdeauna poporul român cu care fusese presărat drumul veacuri ca a ştiut să cinstească marile cde data aceasta adevărul axiomatic conform căruia o idee dreaptă, măreaţă, legitimă istoriceşte, odată intrată în constăpînă pevenimente care au marcat împlinirea aspiraţiilor sale de dezvoltare g ~ă, liberă şi de sine-stăt£ A~n-, care i-au potenţat conşiinţade sine şi i-au îngăduitj. să-şi accelereze urcuşul pe treptele înalte ale ştiinţa oamenilor civilizaţiei umane. Marea Unire de la l Decembrie 1918 se aşază pe drept printre aceste momente de înaltă vibraţie patriotică, a căror semnificaţie reverberează profund în inima şi cugetul nostru. Unirea Transilvaniei cu România a avut, sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „o importanţă istorică hotăritoare pentru destinde întregului nostru popor“, în urmă cu 89 de ani, prin hotărîrile Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, hotărîri care exprimau voinţa unanimă a poporului român, se împlinea un vis secular — unitatea naţională. Operă legitimă şi justificată de veacuri de dîrză şi neîncetată lucrare, de marile jertfe şi sacrificii de o forţă vie întreaspre înfăptuirea acestui vis de ga noastră existenţă, au imaur. S-a adeverit cu putere şi purpurat permanent steagurile, glia strămoşească, au înzecit forţele poporului, făcîndu-le să scrie în marea carte de istorie naţională pagini de epopee, înfăptuirile lui Mircea Voievod, ale lui ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş şi Iancu de Hunedoara aupus la temelia unităţii noastre piatră de granit, împlinit pentru scurt timp, la 1600, sub sceptrul lui Mihai Viteazul, visul Daciei străbune va deveni „Crearea statului naţional unitar a constituit o strălucită victorie istorică a luptei eroice, îndelungate a maselor populare pentru făurirea naţiunii române, a marcat împlinirea visului secular al tuturor românilor de a trăi uniţi în graniţele aceleiaşi ţări, intr-un stat lliber şi independent“. NICOLAE CEAUŞESCU ___ ________________ permanenţă in inimile şi cugetele lor, nu poa toate marile momente ale istote fi înăbuşită şi nici zădărnî viei noastre. Realizată parţial cită de vreo forţă potrivnică, în 1859, prin unirea Moldovei La poporul român, obligat să Şi Munteniei, consolidată prin trăiască secole de-a rîndul des- dobîndirea_ independenţei de părţii de graniţe arbitrare, stat la 1877, unitatea naţionaldcca continuităţii şi unităţii că a românilor se va desăvîrşi de iţeam şi de limbă a existat la 1 Decembrie 1918, în acea v , . ’ „ , , „ s-au strîns la Alba Iuia, pe dintru tnjepul. Sub semnul ac.mpUi lui Horea, peste 100.000 ccstor Hialtatoare năzuinţe s-au (jc. oamr,nj_ veniţi să fie păr desfăşurat toate actele de voinţa ale poporului român, silit să-şi înfăptuiască visul său de aur în etape logice şilogic înlănţuite. Eie au luminat prin loan NEGI I IC I (Continuare in pag1)