Cuvîntul Nou, ianuarie 1988 (Anul 21, nr. 4952-4975)
1988-01-15 / nr. 4962
»*Ol*TX»( DIN TO ATI TARtlfi UNITlVA I Organ al ComiteUM Miero Kovasna al P.C.R .! Gustul Popular Jdeţean I anul XXI NR. 49621 VINERI 15 IANUARIE 1988 | 4 pagini, 50 bani] SUB PREŞEDINŢIA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a avut loc joi, 14 ianuarie, şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al I.C.R. In cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a examinat MODUL IN CARE S-A ACTIONAI PENTRU REALIZAREA PLANULUI PE PRIMA DECADA A LUNII IANUARIE, PRECUM ȘI MASURILE PENTRU ÎNDEPLINIREA INTEGRALA A PREVEDERILOR DE PLAN PE LUNA IN CURS SI PE ÎNTREG TRIMESTRUL I AL ANULUI 1988. Din rapoartele prezentate de primul ministru, de prim-viceprim-miniştri şi viceprim -miniştri ai guvernului, a reieşit că oamenii muncii din patria noastră au trecut cu hotărîre la înfăptuirea sarcinilor de plan pe acest an, obţinînd, într-o serie de sectoare ale economiei naţionale, rezultate bune, superioare celor din aceeaşi perioadă a anului trecut. Îndeosebi In ultimele zile, realizările înregistrate In unele domenii se situează la nivelul prevederilor de plan. Cu toate acestea, în unele ramuri, centrale şi întreprinderi nu s-a asigurat rezolvarea corespunzătoare şi la timp a tuturor problemelor legate de buna organizare şi desfăşurare a producţiei, şi, din această cauză, rezultatele obţinute sunt sub posibilităţi. Referindu-se la modul în care s-a acţionat in prima decadă a lunii ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se tragă toate concluziile din activitatea depusă, din analiza efectuată în cadrul şedinţei, şi să se ia, de îndată, cele mai ferme măsuri pentru rezolvarea practică a tuturor problemelor privind buna organizare a producţiei, înlăturarea lipsurilor, îmbunătăţirea muncii şi întărirea disciplinei şi ordinii în toate domeniile, pentru recuperarea rămînerilor în urmă şi îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe luna ianuarie, pe primul trimestru, pe întregul an. In acest sens, s-a indicat guvernului, ministerelor, centralelor şi întreprinderilor, organelor şi organizaţiilor de partid, să acţioneze cu toată răspunderea pentru ca, în perioada ce urmează, activitatea economică să se situeze pe un plan superior, la nivelul, posibilităţilor existente, asigurîndu-se astfel înfăptuirea ritmică, integrală, a planului, la toate sortimentele si la toţi indicatorii. In mod deosebit, secretarul general al partidului a subliniat necesitatea concentrării, cu prioritate, a eforturilor în direcţia realizării şi livrării la termen şi în condiţii de înaltă calitate a producţiei de export. In acest scop s-a cerut sa se asigure în toate unităţile de producţie folosirea la maximum a timpului de lucru şi a capacităţilor de producţie, să se combată cu hotărîre manifestările de indisciplină, de nesocotire a programului de lucru şi de încălcare a disciplinei de plan, a normelor legale privind buna desfăşurare a activităţii de producţie. In domeniul investiţiilor, pornindu-se de la constatarea că rezultatele din prima decadă sunt nesatisfăcătoare, s-a cerut să se asigure o temeinică organizare şi desfăşurare a activităţii de construcţii-montaj pe fiecare şantier, astfel ca noile obiective stabilite pentru incest an să fie date la timp în fuincţiune, să intre în circuitul productiv la termenele planificate. Secretarul general al partidului a apreciat că există toate condiţiile ca, printr-o organizare cit mai bună a producţiei şi a muncii, prin întărirea ordinii şi răspunderii în fiecare unitate şi sector de activitate, prin folosirea cu maximă eficienţă a timpului de lucru, prevederile planului să fie realizate integral. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut organelor şi organizaţiilor de partid, conducerilor ministerelor, centralelor şi întreprinderilor, tuturor colectivelor de oameni ai muncii să facă totul în vederea realizării sarcinilor prevăzute pentru acest an, astfel incit în 1988 să se obţină cele mai bune rezultate din actualul cincinal, asigurîndu-se înfăptuirea neabătută a obiectivelor stabilite de Congresul al XlII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Comitetul Politic Executiv a analizat si aprobat MASURILE PRIVIND CONSTITUIREA, ADMINISTRAREA SI UTILIZAREA FONDULUI VALUTAR CENTRALIZAT AL STATULUI. In vederea creşterii răspunderii in realizarea, administrarea şi utilizarea resurselor valutare prevăzute în balanţa de încasări şi plăţi externe, s-a hotărît constituirea Fondului valutar centralizat al statului. In legătură cu aplicarea fermă a principiilor autoconducerii şi autogestiunii, Comitetul Politic Executiv a hotărît ca în cursul lunii ianuarie să se definitiveze bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor centrale şi ale tuturor întreprinderilor şi, în acest cadru, să se acorde o atenţie deosebită realizării şi bunei gospodăriri a fondurilor valutare. In cadrul adunărilor generale ale oamenilor muncii, vor trebui să fie larg dezbătute bugetele de venituri şi cheltuieli ale fiecărei unităţi, urmărindu-se aplicarea fermă a principiilor autoconducerii şi autogestiunii. Comitetul Politic Executiv a examinat şi aprobat PROPUNERILE PRIVIND ÎNFIINŢAREA, ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA MINISTERULUI CONTRACTĂRII ŞI ACHIZIŢIONĂRII PRODUSELOR AGRICOLE. Ministerul nou creat are sarcina de a realiza politica partidului şi statului în domeniul contractării şi achiziţionării de produse agricole vegetale, al constituirii fondului centralizat al statului la aceste produse, al formării şi păstrării rezervei de stat de produse agroalimentare şi al producerii nutreţurilor concentrate. Acest minister este răspunzător unic pentru activitatea de contractare şi achiziţionare la fondul centralizat al statului a produselor agricole vegetale şi a unor produse animaliere din domeniul lui de activitate. De asemenea, răspunde de preluarea, depozitarea, conservarea şi valorificarea, în condiţiile de calitate prevăzute de lege, a produselor agricole vegetale destinate fondului centralizat al statului şi asigură evidenţa acestora, atît în unităţile proprii, cit şi în celelalte unităţi agricole de stat şi cooperatiste. In acelaşi timp, Ministerul Agriculturii poartă întreaga răspundere pentru realizarea integrală a producţiei agricole planificate, în toate unităţile agricole, pentru contractarea, de către acestea a produselor la fondul centralizat al statului, pentru livrarea produselor agricole contractate la timp şi în condiţiile de calitate stabilite. In continuare, Comitetul Politic Executiv a aprobat PROPUNERILE PRIVIND ORGANIZAREA CONFERINŢEI PE ŢARA A PREŞEDINŢILOR CONSILIILOR POPULARE ŞI A CONFERINŢELOR PE JUDEŢE ALE DEPUTAŢILOR CONSILIILOR POPULARE MUNICIPALE, ORĂŞENEŞTI ŞI COMUNALE. S-a stabilit calucrările Conferinţei pe ţară să aibă loc în zilele de 3—5 martie 1988. Aceasta urmează să dezbată sarcinile ce revin consiliilor populare în lumina hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului, a orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru îndeplinirea planului de dezvoltare economico-socială in profil teritorial pe anul 1988 şi pe întregul cincinal, pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea al P.C.R. Comitetul Politic Executiv ,a subliniat necesitatea ca pregătirea Conferinţei pe ţară şi a conferinţelor pe judeţe, desfăşurarea acestora să prilejuiască o largă dezbatere şi un amplu schimb de experienţă cu privire la organizarea temeinică a activităţii consiliilor populare, pentru soluţionarea tuturor problemelor de ordin economic, de sistematizare a localităţilor, edilitar-gospodăreşti, social-culturale din raza lor de activitate. Comitetul Politic Executiv a aprobat PROPUNERILE CU PRIVIRE LA PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA CEA DE-A V-A ETAPA A REUNIUNII GENERAL-EUROPENE DE LA VIENA. In deplină concordanţă cu politica externă a partidului şi statului nostru, Cu orientările, iniţiativele şi demersurile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, delegaţia ţării noastre va acţiona, potrivit mandatului încredinţat, pentru desfăşurarea intr-un spirit constructiv, a lucrărilor reuniunii, pentru găsirea de soluţii general-acceptabile la problemele în discuţie, astfel încit conferinţa de la Viena să se încheie cu rezultate cit mai bune, să contribuie la înfăptuirea dezarmării, întărirea încrederii şi securităţii in Europa, la dezvoltarea cooperării economice, tehnico-ştiinţifice şi în alte domenii. ComitetulPolitic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme curente ale activității de partid și de stat. fu ,Ritmur.( Interioare) Luceafărul Sunt 138 de ani de la naşterea poetului nostru naţional Mihai Eminescu. Luceafăr al poeziei româneşti, al simţirii noastre poetice, blândă lumină veghind frumusețea de suflet a neamului românesc, flăţia Mihai a ars in iubire ca para, peste veacuri simţirea noastră se vaîncălzi, ca şi acum, la cenuşa inimii lui, păstrînd o lacrimă pentru toate iubirile acestei lumi, ştiute şi neştiute, înţelegind că rostul vieţuirii noastre este iubirea de oa- meni, iubirea de glie, iu- birea de neam. ţ Nu putem şti şi nici ne putem închipui ce am fi fost dacă Eminescu n-ar fi fost. Știm, însă, că sul fiatul nostru este veșnic lu- minat de raza blindului Luceafăr — eternă speran- l fă, eternă amăgire■ Dumitru M.YNOLACIIESCU \ PLANUL NAŢIONAL UNIC DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A ROMÂNIEI PE ANUL 1988 Importante fonduri de investiţii Principala caracteristică a Planului naţional unic dedezvoltare economico-socială a României pe anul 1988 este aceea că ritmurile de creştere preconizate, ritmuri înalte, superioare celor din primii ani ai actualului cincinal, vor fi atinse în condiţiile concentrării preocupărilor în direcţiile care asigură realizarea unei reproducţii de tip intensiv. Prin urmare, înfăptuirea sarcinilor fixate se bazează pe potenţialul tehnico-productiv existent. Trebuie spus însă că in stabilirea obiectivelor acestui an s-aţinut cont şi de noile capacităţi de producţie ce urmează să intre în funcţiune, de îmbunătăţirile tehnice şi de modernizările preconizate. Fondurile alocate însumează 255 miliarde lei, preconizindu-se o creştere a volumului investiţiilor cu 3—3,5 la sută faţă de realizările anului trecut. Cel mai mult i s-a repartizat, desigur, industriei, pe dezvoltarea şi modernizarea căreia se pune în continuare accent. Fonduri importante sunt repartizate, de asemenea, agriculturii, silviculturii, transporturilor şi telecomunicaţiilor, construcţiilor de locuinţe şi gospodăriei comunale. (Continuare in pag. a 3-a) Dragostea de muncă, irea de ţara... patriotismului Munca, faptele, spiritul de răspundere, de ordine şi disciplină — asuprii cărora s-a stăruit în Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului — constituie pentru comuniştii Schelei de Foraj Ghelinţa, pentru toţi petroliştii din unitate, expresia vie a socialist, înaltul simţămînt al iubirii de ţară. Iată subiectul discuţiilor pe care le-am purtat într-una din zile cu oameni ai muncii de la această schelă. Mai întii ne-a vorbit comunistul Grigore Chelaru, secretarul Comitetului de partid, care a ţinut să precizeze că, deşi la ora actuală, în brigăzile de foraj sunt puţini oameni certaţi cudisciplina, aproape că nuexistă ocazie în care să nu se pună accent pe atitudinea faţă de muncă. „Important este să nu avem nici un ortac sub normă, iar prezenţa să se realizeze sută la sută. Am cam isprăvit cu cei veniţi ocazional, crezind că la sondă se «ştigă bine, cu un efort minim. I-am convins că nu prea au ce căuta printre noi cei fără tragere de inimă. De altfel, de cîtva timp am recurs la metoda selecţiei atunci cînd ni s-a solicitat să incadrăm pe cineva. Liceele de specialitate pregătesc suficiente cadre pentru munca de petrolist. Rămîne doar ca noi să-i formăm in con-, tinuare, să ne orupăm de educarea lor, să-i ajutăm să străbată mai uşordiferitele etape de muncă şi viaţă“. Maistrul de foraj Emius Ursache pare bucuros cînd este întrebat cum îşi manifestă iubirea de ţară. Dă un exemplu de adevărat patriotism, dovedit în urmă cu cîtva timp la sonda 187, cînd s-a rupt o prăjină fără să fi atins efortul maxim de rupere, îşi aduce aminte cum oamenii au luptat din răsputeri cu timpul, spre a rezolva avaria. Şi astfel, în loc ca lucrarea să dureze 3—4 săptămîni, ea s-a terminat în patru zîle. Oamenii au pus în mişcare toate resursele fizice şi toate cunoştinţele lor. Ii face acum plăcere să vorbească despre dăruirea în muncă a formaţiei şi, bineînţeles, a sa. Nu pentru că doreşte să se laude, deşi este normal să se mîndrească cu astfel de fapte, dar mai ales pentru a Opinii consemnate de Aurelia LOJINSCHI (Continuare in pag- a 3-a) oameni/ == —— idei, =: fapte PAGINA A 3-A CONDUCEREA ŞTIINŢIFICA A PRODUCŢIEI ŞI A MUNCII — examen cotidian al calităţii şi eficienţei -