Cuvîntul Nou, ianuarie 1988 (Anul 21, nr. 4952-4975)

1988-01-15 / nr. 4962

»*Ol*TX»( DIN TO ATI TARtlfi UNITl­VA I Organ al ComiteUM Miero Kovasna al P.C.R .! Gustul Popular Jdeţean I anul XXI NR. 49621 VINERI 15 IANUARIE 1988 | 4 pagini, 50 bani] SUB PREŞEDINŢIA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, a avut loc joi, 14 ianuarie, şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al I­.C.R. In cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a examinat MODUL IN CARE S-A ACTIONAI PENTRU REALIZAREA PLANULUI PE PRI­MA DECADA A LUNII IANUARIE, PRECUM ȘI MASURILE PENTRU ÎNDEPLINIREA IN­TEGRALA A PREVEDERILOR DE PLAN PE LUNA IN CURS SI PE ÎNTREG TRIMESTRUL I AL ANULUI 1988. Din rapoartele prezentate de primul ministru, de prim-viceprim-miniştri şi viceprim -mi­niştri ai guvernului, a reieşit că oamenii mun­­cii din patria noastră au trecut cu hotărîre la înfăptuirea sarcinilor de plan pe acest an, ob­­ţinînd, într-o serie de sectoare ale economiei naţionale, rezultate bune, superioare celor din aceeaşi perioadă a anului trecut. Îndeosebi In ultimele zile, realizările înregistrate In unele do­menii se situează la nivelul prevederilor de plan. Cu toate acestea, în unele ramuri, cen­trale şi întreprinderi nu s-a asigurat rezolva­rea corespunzătoare şi la timp a tuturor pro­blemelor legate de buna organizare şi desfăşu­rare a producţiei, şi, din această cauză, rezul­tatele obţinute sunt sub posibilităţi. Referindu-se la modul în care s-a acţionat in prima decadă a lunii ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se tragă toate concluziile din activitatea depusă, din analiza efectuată în cadrul şedinţei, şi să se ia, de îndată, cele mai ferme măsuri pentru rezolvarea practică a tu­turor problemelor privind buna organizare a producţiei, înlăturarea lipsurilor, îmbunătăţirea muncii şi întărirea disciplinei şi ordinii în toa­te domeniile, pentru recuperarea rămînerilor în urmă şi îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe luna ianuarie, pe primul trimestru, pe întregul an. In acest sens, s-a indicat guvernu­lui, ministerelor, centralelor şi întreprinderilor, organelor şi organizaţiilor de partid, să acţio­neze cu toată răspunderea pentru ca, în peri­oada ce urmează, activitatea economică să se situeze pe un plan superior, la nivelul, posibi­lităţilor existente, asigurîndu-se astfel înfăptui­rea ritmică, integrală, a planului, la toate sor­timentele si la toţi indicatorii. In mod deosebit, secretarul general al partidului a subliniat ne­cesitatea concentrării, cu prioritate, a efortu­rilor în direcţia realizării şi livrării la termen şi în condiţii de înaltă calitate a producţiei de export. In acest scop s-a cerut sa se asigure în toate unităţile de producţie folosirea la maxi­mum a timpului de lucru şi a capacităţilor de producţie, să se combată cu hotărîre manifes­tările de indisciplină, de nesocotire a progra­mului de lucru şi de încălcare a disciplinei de plan, a normelor legale privind buna desfăşura­re a activităţii de producţie. In domeniul investiţiilor, pornindu-se de la constatarea că rezultatele din prima decadă sunt nesatisfăcătoare, s-a cerut să se asigure o te­meinică organizare şi desfăşurare a activităţii de construcţii-montaj pe fiecare şantier, astfel ca noile obiective stabilite pentru incest an să fie date la timp în fuincţiune, să intre în circui­tul productiv la termenele planificate. Secretarul general al partidului a apreciat că există toate condiţiile ca, printr-o organizare cit mai bună a producţiei şi a muncii, prin întări­rea ordinii şi răspunderii în fiecare unitate şi sector de activitate, prin folosirea cu maximă eficienţă a timpului de lucru, prevederile pla­nului să fie realizate integral. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut organe­lor şi organizaţiilor de partid, conducerilor mi­nisterelor, centralelor şi întreprinderilor, tuturor colectivelor de oameni ai muncii să facă totul în vederea realizării sarcinilor prevăzute pentru acest an, astfel incit în 1988 să se obţină cele mai bune rezultate din actualul cincinal, asigu­­rîndu-se înfăptuirea neabătută a obiectivelor stabilite de Congresul al XlII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Comitetul Politic Executiv a analizat si apro­bat MASURILE PRIVIND CONSTITUIREA, ADMINISTRAREA SI UTILIZAREA FONDU­LUI VALUTAR CENTRALIZAT AL STATU­LUI. In vederea creşterii răspunderii in realizarea, administrarea şi utilizarea resurselor valutare prevăzute în balanţa de încasări şi plăţi exter­ne, s-a hotărît constituirea Fondului valutar centralizat al statului. In legătură cu aplicarea fermă a principiilor autoconducerii şi autogestiunii, Comitetul Poli­tic Executiv a hotărît ca în cursul lunii ianua­rie să se definitiveze bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor centrale şi ale tuturor întreprinderilor şi, în acest cadru, să se acorde o atenţie deosebită realizării şi bunei gospodă­riri a fondurilor valutare. In cadrul adunărilor generale ale oamenilor muncii, vor trebui să fie larg dezbătute bugetele de venituri şi chel­tuieli ale fiecărei unităţi, urmărindu-se aplica­rea fermă a principiilor autoconducerii şi auto­­gestiunii. Comitetul Politic Executiv a examinat şi aprobat PROPUNERILE PRIVIND ÎNFIINŢAREA, OR­GANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA MINISTE­RULUI CONTRACTĂRII ŞI ACHIZIŢIONĂRII PRODUSELOR AGRICOLE. Ministerul nou creat are sarcina de a realiza politica partidului şi statului în domeniul contractării şi achiziţio­nării de produse agricole vegetale, al consti­tuirii fondului centralizat al statului la aceste produse, al formării şi păstrării rezervei de­ stat de produse agroalimentare şi al producerii nutreţurilor concentrate. Acest minister este răspunzător unic pentru activitatea de contrac­tare şi achiziţionare la fondul centralizat al statului a produselor agricole vegetale şi a unor produse animaliere din domeniul lui de activi­tate. De asemenea, răspunde de preluarea, de­pozitarea, conservarea şi valorificarea, în con­diţiile de calitate prevăzute de lege, a produselor agricole vegetale destinate fondului centralizat al statului şi asigură evidenţa acestora, atît în unităţile proprii, cit şi în celelalte unităţi agri­cole de stat şi cooperatiste. In acelaşi timp, Ministerul Agriculturii poar­tă întreaga răspundere pentru realizarea inte­grală a­ producţiei agricole planificate, în toate unităţile agricole, pentru contractarea, de că­tre acestea a produselor la fondul centralizat al statului, pentru livrarea produselor agricole contractate la timp şi în condiţiile de calitate stabilite. In continuare, Comitetul Politic Executiv a aprobat PROPUNERILE PRIVIND ORGANIZA­REA CONFERINŢEI PE ŢARA A PREŞEDIN­ŢILOR CONSILIILOR POPULARE ŞI A CON­FERINŢELOR PE JUDEŢE ALE DEPUTAŢI­­­­LO­R CONSILIILOR POPULARE MUNICIPALE, ORĂŞENEŞTI ŞI COMUNALE. S-a stabilit ca­­lucrările Conferinţei pe ţară să aibă loc în zi­lele de 3—5 martie 1988. Aceasta urmează să dezbată sarcinile ce revin consiliilor populare în lumina hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului, a orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru îndeplinirea planului de dez­voltare economico-socială in profil teritorial pe anul 1988 şi pe întregul cincinal, pentru în­făptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea al P.C.R. Comitetul Politic Executiv ,a subliniat necesitatea ca pregătirea Conferinţei pe ţară şi a conferinţelor pe judeţe, desfăşu­rarea acestora să prilejuiască o largă dezbatere şi un amplu schimb de experienţă cu privire la organizarea temeinică a activităţii consiliilor populare, pentru soluţionarea tuturor proble­melor de ordin economic, de sistematizare a lo­calităţilor, edilitar-gospodăreşti, social-culturale din raza lor de activitate. Comitetul Politic Executiv a aprobat PRO­PUNERILE CU PRIVIRE LA PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA CEA DE-A V-A ETAPA A REUNIUNII GENERAL-EUROPENE DE LA VIENA. In deplină concordanţă cu politica externă a partidului şi statului nostru, Cu orientările, ini­ţiativele­ şi demersurile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, delegaţia ţării noastre va acţiona, potrivit mandatului încredinţat, pentru desfăşu­rarea intr-un spirit constructiv, a lucrărilor reuniunii, pentru găsirea de soluţii general-ac­­ceptabile la problemele în discuţie, astfel încit conferinţa de la Viena să se încheie cu rezulta­te cit mai bune, să contribuie la înfăptuirea dezarmării, întărirea încrederii şi securităţii in Europa, la dezvoltarea cooperării economice, tehnico-ştiinţifice şi în alte domenii. Comitetul­­Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme curente ale activității de partid și de stat. f­u ,Ritmur.( Interioare) Luceafărul Sunt 138 de ani de la naşterea poetului nostru naţional Mihai Eminescu. Luceafăr al poeziei româ­neşti, al­­ simţirii noastre poetice, blândă lumină ve­ghind frumusețea de suflet a neamului românesc, flăţia Mihai a ars in iubire ca para, peste veacuri sim­ţirea noastră se va­­încălzi,­­ ca şi acum, la cenuşa inim­i­i lui, păstrînd o lacrimă­­ pentru toate iubirile acestei­­ lumi, ştiute şi neştiute, în­­ţ­­elegind că rostul vieţuirii­­ noastre este iubirea de oa-­­ meni, iubirea de glie, iu-­­ birea de neam. ţ Nu putem şti şi nici­­ ne putem închipui ce am­­ fi fost dacă Eminescu n-ar­­ fi fost. Știm, însă, că su­­l fiatul nostru este veșnic lu-­­ minat de raza blindului­­ Luceafăr — eternă speran- l fă, eternă amăgire■­­ Dumitru M.YNOLACIIESCU \ PLANUL NAŢIONAL UNIC DE DEZVOLTA­­RE ECONOMICO-SOCIALĂ A ROMÂNIEI PE ANUL 1988 Importante fonduri de investiţii Principala caracteristică a Planului naţional unic de­­dezvoltare economico-socia­lă a României pe anul 1988 este aceea că ritmurile de creştere preconizate, ritmuri înalte, superioare celor din­­ primii ani ai actualului cin­cinal, vor fi atinse în con­diţiile concentrării preocu­părilor în direcţiile care a­­sigură realizarea unei repro­ducţii de tip intensiv. Prin urmare, înfăptuirea sarcini­lor fixate se bazează pe po­tenţialul tehnico-productiv existent. Trebuie spus însă că in stabilirea obiectivelor acestui an s-a­­ţinut cont şi de noile capacităţi de pro­ducţie ce urmează să intre în funcţiune, de îmbunătăţi­rile tehnice şi de moderni­zările preconizate. Fondurile alocate însumea­ză 255 miliarde lei, preconi­­zindu-se o creştere a volu­mului investiţiilor cu 3—3,5 la sută faţă de realizările a­­nului trecut. Cel mai mult i s-a repartizat, desigur, in­dustriei, pe dezvoltarea­ şi modernizarea căreia se pu­ne în continuare accent. Fonduri importante sunt re­partizate, de asemenea, agri­culturii, silviculturii, trans­porturilor şi telecomunicaţii­lor, construcţiilor de locuin­ţe şi gospodăriei comunale. (Continuare in pag. a 3-a) Dragostea de muncă, irea de ţara... patriotismului Munca, faptele, spiritul de răspundere, de ordine şi disciplină — asuprii cărora s-a stăruit în Raportul pre­zentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Na­ţională a partidului — con­stituie pentru comuniştii Schelei de Foraj Ghelinţa, pentru toţi pe­troliştii din uni­tate, expresia vie a socialist, înaltul simţămînt al iubirii d­e ţară. Iată subiectul discuţiilor pe care le-am purtat într-una din zile cu oameni ai mun­cii de la această schelă. Mai întii ne-a vorbit comunistul Grigore Chelaru, secretarul Comitetului de partid, care a ţinut să precizeze că, deşi la ora actuală, în brigăzile de foraj sunt puţini oameni certaţi cu­­disciplina,­­ aproa­pe că nu­­există ocazie în care să nu se pună accent pe atitudinea faţă de muncă. „Important este să nu avem nici un ortac sub normă, iar prezenţa să se realizeze sută la sută. Am cam ispră­vit cu cei­ veniţi ocazional, crezind că la sondă se «ş­­tigă bine, cu un efort mi­nim. I-am convins că nu prea au ce căuta printre noi cei fără tragere de inimă. De altfel, de cîtva timp am recurs la metoda selecţiei a­­tunci cînd ni s-a solicitat să incadrăm pe cineva. Liceele de specialitate pregătesc su­ficiente cadre pentru munca de petrolist. Rămîne doar ca noi să-i formăm in con-, tinuare, să ne o­rupăm de educarea lor, să-i ajutăm să străbată mai uşor­­diferitele etape de muncă şi viaţă“. Maistrul de fo­raj Emius Ursa­che pare bucuros cînd este întrebat cum îşi mani­festă iubirea de ţară. Dă un exemplu de adevărat patrio­tism, dovedit în urmă cu cîtva timp la sonda 187, cînd s-a rupt o prăjină fără să fi atins efortul maxim de rupere, îşi aduce aminte cum oamenii au luptat din răs­puteri cu timpul, spre a re­zolva avaria. Şi astfel, în loc ca lucrarea să dureze 3—4 săptămîni, ea s-a termi­nat în patru zîle. Oamenii au pus în mişcare toate re­sursele fizice şi toate cunoş­tinţele lor. Ii face acum plăcere să vorbească despre dăruirea în muncă a forma­ţiei şi, bineînţeles, a sa. Nu pentru că doreşte să se lau­de, deşi este normal să se mîndrească cu astfel de fap­te, dar mai ales pentru a Opinii consemnate de Aurelia LOJINSCHI (Continuare in pag- a 3-a) oameni/ == —— idei, =: fapte PAGINA A 3-A CONDUCEREA ŞTIINŢIFICA A PRODUCŢIEI ŞI A MUNCII — examen cotidian al calităţii şi eficienţei -

Next