Cuvîntul Nou, octombrie 1989 (Anul 22, nr. 5493-5518)

1989-10-14 / nr. 5504

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean Anul XXII Nr. 5504 Sîmbătă 14 octombrie 1989 4 pagini, 50 bani Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în unităţi ale industriei alimentare din Capitală Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a efectuat, vineri, o vizită de lucru în unităţi ale industriei alimentare din Capitală. Incadrîndu-se în seria ana­lizelor efectuate în ultimele zile în legătură cu cele mai importante aspecte ale îmbu­nătăţirii aprovizionării Capi­talei, noul dialog de lucru al secretarului general al parti­dului cu cadrele de conduce­re din ministerul de resort şi Consiliul popular munici­pal, cu colectivele unităţilor vizitate, s-a axat pe problemele prioritare ale dezvoltării şi modernizării industriei ali­mentare, cu deosebire în sec­torul producţiei de carne şi preparatelor din carne. Sentimentele de aleasă dra­goste şi preţuire, pe care lo­cuitorii Bucureştiului, aseme­nea întregii naţiuni, le poar­tă conducătorului partidului şi statului nostru pentru gri­ja­­deosebită manifestată faţă de sporirea continuă a nive­lului de trai al tuturor cetă­ţenilor patriei, şi-au găsit o elocventă expresie în primi­rea călduroasă făcută tova­răşului Nicolae Ceauşescu în întreprinderile vizitate. O asemenea ambianţă en­tuziastă a caracterizat întîm­­pinarea secretarului general al partidului la Complexul de industrializare a cărnii Bucu­­reşti, unde mii de oameni ai muncii au aplaudat şi ova­ţionat cu însufleţire. O formaţie alcătuită din membri ai gărzilor patriotice a prezentat onorul. Tineri şi tinere au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu buchete de flori. Cei prezenţi au scandat cu putere numele partidului şi al secretarului său general, ca şi urarea, devenită expre­sie a voinţei întregului nos­tru popor, ca la Congresul al XIV-lea al partidului tova­răşul Nicolae Ceauşescu să fie reales în funcţia supremă de secretar general al parti­dului. In cursul vizitării noului abator construit in cadrul complexului, secretarului ge­neral al partidului i-au fost înfăţişate principalele carac­teristici ale capacităţilor de producţie, modul în care este organizat fluxul de prelucra­re şi procesul tehnologic, preo­cupările colectivului de oa­meni ai muncii pentru asigu­rarea unui înalt grad de me­canizare a lucrărilor. Pe par­cursul vizitei s-a subliniat că toate utilajele sunt fabricate în ţara noastră, că transpor­tul cărnii se face în întregi­me mecanizat, prin linii de conveiere. Secretarul general al parti­dului a parcurs întregul flux de prelucrare, interesîndu-se îndeaproape de aspectele le­­gate de sporirea productivită­ţii muncii, de modul cum sunt asigurate condiţiile de igienă în care se desfăşoară fiecare operaţie, de calitatea produselor ce vor fi realizate aici. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că se impune reor­ganizarea actualelor sectoare şi folosirea mai eficientă a spaţiului, instalarea unor noi maşini şi utilaje, pentru a se putea realiza aici şi o serie de preparate din carne. Pornind de la constatarea că în cadrul noului abator e­­xistă spaţii ce nu sunt între­buinţate integral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat să se amenajeze încă o linie tehnologică pentru tăierea porcilor şi prepararea cărnii. Totodată, s-a cerut să se a­­sigure sporirea capacităţii de tăiere a oilor, sector care să dispună de o linie specială, complet separată de sectoa­rele în care se prelucrează carnea de porc şi cea de vită. Adresîndu-se oamenilor mun­cii prezenţi, pe care i-a feli­citat pentru moderna între­prindere construită aici, tova­răşul Nicolae Ceauşescu le-a urat să obţină succese tot mai mari, să realizeze, in condi­ţii de igienă desăvîrşită, pro­duse de cea mai bună cali­tate, sporindu-şi astfel contri­buţia la aprovizionarea co­respunzătoare a populaţiei. în aceeaşi arie de preocu­pări s-a Înscris şi dialogul conducătorului partidului şi statului nostru cu colectivul întreprinderii de preparate şi (Continuare în pag. a 3-a) ÎN SPIRITUL SARCINILOR INDICATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA RECENTA CONSFĂTUIRE DE LUCRU PE PROBLEME ECONOMICE DE LA C.C. AL P.C.R. Participare activă, eficientă la schimburile internaţionale de valori­­ Participarea activă, eficien­tă a ţării noastre la schim­burile internaţionale de va­­lori materiale constituie şi în acest an problema centra­lă a activităţii economice. Conform prevederilor Planu­lui naţional unic de dezvol­tare economico-socială, volu­mul total al comerţului exte­rior urmează să crească cu 7,8 la sută faţă de 1988, a­­ceasta, fireşte, în condiţiile realizării unei balanţe co­merciale excedentare, scop în care se acţionează pentru am­plificarea, în continuare, a schimburilor economice şi co­operării cu ţările socialiste, lărgirea relaţiilor cu ţările în curs de dezvoltare, pentru promovarea colaborării econo­mice cu toate ţările lumii, in­diferent de orînduirea lor so­cială. In condiţiile în care coope­rarea economică şi tehnico­­ştiinţifică ocupă un loc de prim-plan în raporturile eco­nomice ale României, produ­cătorilor de bunuri materia- EXPORTUL prioritate absolută le le revine, desigur, sarcina dezvoltării considerabile a exportului. La acest capitol, economia judeţului Covasna a progresat vizibil, ritmurile de creştere pe care ea le-a atins in ultimul timp fiind superi­oare mediei pe ţară. Trebuie să spunem însă că rezultate­le obţinute în cele nouă luni care au trecut de la începu­tul anului sunt inferioare pre­vederilor planului, aceasta datorită faptului că unele dintre unităţile exportatoare — întreprinderea pentru pre­lucrarea maselor plastice, în­treprinderea textilă „Oltul“ din Sfîntu Gheorghe, între­prinderea de izolatori elec­trici de joasă tensiune din Tîrgu Secuiesc etc. — nu au reuşit să se achite intru to­tul de obligaţiile ce le revin. La recenta Consfătuire pe probleme economice de la C.C. al P.C.R., secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, arăta că exportului, producţiei cu a­­ceastă destinaţie şi livrărilor de mărfuri, trebuie să li se acorde importanţă maximă. N. VILCEANU (Continuare in pag. a 3-a) I IISIIITECA JUOtTcfiNA - f.OVaSwTj Consfătuire de lucru Ieri a avut loc o consfă­tuire de lucru la Comitetul judeţean Covasna al P.C.R. consacrată examinării moda­lităţilor de acţiune pentru în­făptuirea întocmai a indica­ţiilor formulate recent de secretarul general al partidu­lui, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul nicolae ceauşescu, pri­vind îmbunătăţirea şi diver­sificarea aprovizionării popu­laţiei. La consfătuire au luat par­te cadre cu munci de răspun­dere din întreprinderile co­merciale, de industrie ali­mentară şi de valorificare a produselor, uniunile judeţene ale cooperativelor de consum şi meşteşugăreşti, ale unor­­organisme cu atribuţiuni de control, Oficiul judeţean de turism, Direcţia comercială a Consiliului popular judeţean, Consiliul pentru industrie alimentară, secretari ai co­mitetelor orăşeneşti de partid, alţi activişti de partid şi de stat. In cadrul consfătuirii, au fost dezbătute Programul de autoconducere, autoaprovizio­­nare şi prestări servicii pentru populaţie pentru trimestrul al IV-lea a.c., precum şi ra­poarte şi informări privind: realizarea prevederilor de în­­silozări pentru toamnă şi iar­nă, pentru fondul pieţei şi u­­nităţi­le de consumuri colec­tive; acţiunile de îndrumare şi control desfăşurate în tri­mestrul III a.c. în unităţile comerciale de Inspectoratul comercial de stat; respectarea condiţiilor igienico-sanitare în unităţile comerciale; controa­lele efectuate de I.G.S. pri­vind calitatea produselor rea­lizate de întreprinderile de industrie alimentară; activita­tea echipelor de control al oamenilor muncii în trimes­trul al III-lea a.c.; dezvolta­rea producţiei de preparate culinare pe primele nouă luni din acest an; aprovizionarea populaţiei cu produse horti­cole. Documentele prezentate au fost axate pe măsurile ce se cer întreprinse în ultima parte a anului pentru înfăp­tuirea sarcinilor din domenii­le respective. în încheierea consfătuirii a luat cuvîntul tovarăşul Rab Ştefan, prim-secretar al Co­mitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului exe­­cutiv al Consiliului popular judeţean, care s-a referit pe larg, în lumina indicaţiilor formulate de secretarul ge­neral al partidului, cu prile­jul recentelor sale vizite de lucru în Capitală şi în une­le judeţe, la sarcinile con­crete ce revin diferitelor în­treprinderi, instituţii şi orga­­nisme judeţene în sporirea cantităţilor de produse de larg consum, alimentare şi industriale, oferite populaţiei, în asigurarea unui comerţ modern şi civilizat, în îmbu­nătăţirea substanţială a apro­vizionării, la nivelul stabilit prin programul judeţean de autoconducere. CONFERINŢELE DE DĂRI DE SEAMĂ ŞI ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE DE PARTID „Vom gospodări mai judicios avufia întreprinderii" în cadrul conferinţei pen­tru dări de seamă şi alegeri, comuniştii de la I.M.A.S.A. Sfîntu Gheorghe — unitate reprezentativă a industriei co­­văsnene — au făcut o anali­ză temeinică a întregii acti­vităţi desfăşurate de la pre­cedentele alegeri şi pînă în prezent, adoptînd măsuri de importanţă majoră pentru ac­tivitatea viitoare, pentru rea­lizarea sarcinilor care le stau în faţă. După cum se subliniază în darea de seamă prezentată, organele şi organizaţiile de partid au acţionat în perma­nenţă pentru mobilizarea co­muniştilor la realizarea sar­cinilor de producţie, pentru găsirea celor mai bune soluţii de depăşire a unor situaţii mai dificile apărute. „Cu toa­te acestea nu am reuşit să menţinem indicatorul produc­ţie marfă la nivelul pe care l-am atins la un moment dat. Desigur, această scădere s-a datorat şi unor greutăţi cau­­zate, spre exemplu, de lipsa de comenzi la sortimentul ma­şini de prelucrat metale prin aşchiere, precum şi a renunţă­rii la presele hidraulice. A­­cestea nu sunt însă adevăra­tele cauze care fac să nu ne situăm cu realizările la nive­lul potenţialului de care dis­punem. Dacă ar fi existat mai multă preocupare pentru găsirea de beneficiari, dacă soluţionam mai operativ pro­blemele apărute, producţia ar fi crescut simţitor. De aceea, în acest moment de bilanţ tre­buie să abordăm cu răspun­dere modul în care organiza­ţia de partid, comitetul şi bi­roul său vor acţiona pentru eliminarea cauzelor care au generat în unele perioade şi la unele colective serioase ră­­mîneri în urmă“. Vădind maturitate politică, voinţă fermă de a acționa mai eficient in următoarea Doru MOLDOVAN (Continuare în pag. a 3-a) Piedicile din drumul sfeclei de zahăr­­ înlăturate grabnic! Recoltatul sfeclei de zahăr concentrează in aceste zile cea mai mare parte a forţelor u­­mane din agricultura judeţu­lui. Intr-o serie de unităţi, printre care C.A.P. Baraolt, Aita Seacă, Băţanii Mari, Bi­­borţeni, Valea Crişului, Ilieni, lucrarea s-a încheiat. De alt­fel, în consiliile unice agro­industriale din care fac parte aceste cooperative agricole de producţie, e vorba de C.U.A S.C. Baraolt, Bodoc şi Ozun, sfecla de zahăr fusese recol­­tată pînă joi, 12 octombrie, de pe 85, 82 şi, respectiv, 78 la sută din suprafeţele culti­vate. Tot aici, însă, în uni­tăţi ca C.A.P. Belin, Brăduţ, Aita Mare, Lisnău, Ozun, dar şi în C.U.A.S.C. Boroşneu Mare, la C.A.P. Tamaşfalău şi Aninoasa sau în C.U.A.S.C. Cernat, la C.A.P. Tîrgu Se­cuiesc şi Catalina, pe cîmp se aflau la data menţionată mari cantităţi de sfeclă. Dacă o parte din conduce­rile acestor cooperative, mai cu seamă cele din C.U.A.S.C Cernat, pot motiva rămînerile în urmă înregistrate la trans­portul sfeclei de zahăr prin eforturile făcute pentru în­cheierea livrării recoltei de cartofi, altele, ca de exemplu, C.A.P. Belin, nu au această scuză. Din această unitate, aşa după cum rezultă din situa­ţia înregistrată la Centrul ju­deţean al Fabricii de zahăr Bod, în ultimele trei săptă- Aurel GOLCIU (Continuare în pag a 3-a)

Next