Cuvîntul Nou, mai 1990 (Anul 1, nr. 101-125)

1990-05-03 / nr. 101

33 * /fay s/7­­ UVlNTUL NOU Anul I Nr. 101 Joi 3 mai 1990 4 pagini — 1 leu vlJ^1 J /*»fy * ”/ * - Căci cu judecata cu care judecaţi veţi fi judecaţi şi cu măsura cu care măsuraţi ve măsuraţi“ •••••«« SERIE NOUA Cotidian social-politic al judeţului Covasna să vorbim despre ... Plata Universităţii ... cu calm şi luciditate, fără patimă sau de pe po­ziţii de partid. Ceea ce se intîmplă acum, îrn acest loc de pelerinaj în zilele de după Revoluţie, nu poa­­te lăsa pe nimeni indife­rent Nu mai este vorba despre o adunare sponta­nă care să „ardă“ ca un foc de paie odată cu lă­sarea întunericului, ci de un grup de nemulţumiţi care au o idee clară ce-i determină să ocupe piaţa in ciuda protestelor venite de pretutindeni. Tocmai de aceea nu mai înţelegem pasivitatea de care dau dovadă feseniştii, adică principalii încrimi­naţi, chiar dacă domnul Iliescu a declarat că nu-i ve „deranja“ pe manifes­tanţi. Ei, şi nu guvernul, cum s-a exprimat, marţi seara la televiziune Ga­briel Liiceanu, trebuie să dea răspunsurile aşteptate la o parte din întrebări. Nu o fac insă, din raţiuni care ne scapă şi care nu­mai favorabile nu­le Gabriel FLORESCU (Continuare în pag. a 3-a) Vreţi să aveţi bani? începeţi cu un împrumut! In ce măsură beneficia­ză producătorii agricoli din judeţul nostru de pre­vederile articolelor 10 şi 12 ale Decretului-lege nr. 43/ 1990, articole care se re­feră la acordarea de cre­­dite ? Iată întrebarea pe care i-am pus-o la înce­putul discuţiei purtate re­cent, domnului Tănasie Deteşan, inspector credita­re la Banca pentru agri­cultură şi industrie ali­mentară, filiala Covasna.­­ Pînă la data de 24 aprilie, creditele aprobate au totalizat 1,1 milioane lei. O sumă după cum se vede însemnată, care, de­sigur, va creşte de la o zi la alta, pentru că nu­meroşi agricultori sunt in­teresaţi în contractarea de credite, importantă moda­litate prin care statul spri­jină dezvoltarea produc­ţiei agricole în gospodări­ile ţărăneşti. — Cam din ce părţi ale judeţului sunt solicitanţii ? — Deocamdată, majori­tatea provin din aşa-zisele zone necooperativizate: cea a Buzaielor, Dobîrlâului... Aşadar, ţărani cu gospo­dărie individuală. Ne aş­teptăm însă ca şi coope­ratorii să apeleze la noi în­­tr-un număr mult mai ma­re decit pînă acum — în ce scopuri aţi constatat că doresc produ­cătorii să folosească credi­tele acordate ? — In principal, pentru cumpărarea de animale. Aurel GOLCIU (Continuare in pag. a 2-a) PLAi fiogMA ? R/VvÂ-W mai £ reemuATĂ Printre şoferii iadului (II) — Am rămas deci la scena de la C.A.P. Sna­­gov ... — La C.A.P. Snagov, Dincă a vrut să-l aresteze pe primar, pe preşedinte­le C.A.P. şi pe un şef de fermă. înainte de a face insă acest lucru a dispus şi au fost aduse cu maşi­nile familiile acestora in curtea C.A.P. şi în faţa lor le-a pus cătuşele, zi­­cînd: „Vedeţi, ăştia sînt hoţi şi din cauza lor moa­re poporul de foame !“ Vă daţi seama ce spaimă au tras cu toţii, ce dramă de familie a fost acolo. — Despre Mănescu ce ştiţi ? — Ştiu că lui Mănescu i se ducea zilnic de la spi­talul Elias, unde lucram, o apă tratată special la temperatură constantă de 30 grade Celsius, cu care se trata, mai precis făcea Doru MOLDOVAN iCoolian­are­t.i pag a 3_ai Aproape totul despre „Casa Republicii“ (III) In numerele ziarului nos­tru din 19 şi 27 aprilie a.c. am prezentat unele date de ansamblu ,despre această gi­gantică construcţie, la care au trudit efectiv în jur de 200.000 de oameni în cei şa­se ani cîţi au trecut de la în­ceperea lucrărilor, prezentînd cîteva din „obiectivele“ din ... interior, ce trebuie neapărat vizitate (atît cit va mai fi permis accesul publicului). Continuăm astăzi ..periplul“, poposind in „Sala Provincii­lor“, o somptuoasă încăpere decorată cu foiță de aur. Ho­lul de acces este un adevă­­­­rat... bulevard, luminat de ... 1­12 candelabre, cel din mijloc­­ fiind şi cel mai impozant a­vînd 240 de becuri ! Nici aici nu s-a făcut economie de aur, foiţa care acoperă tava­nul avînd 12 carate. Ajun­gem în „Sala Unirii", care devenea la o adică şi sală de... banchet, avînd o supra­faţă considerabilă: 2 000 de metri pătraţi şi o înălţime de 18 metri ! Nu s-a făcut nici aici economie de aur şi de cristal, existînd opt candela­bre şi 12 aplice mari, la ca­re se adaugă Încă ... 24 can­delabre mici. Acolo, să fie ... Deh, nu se mai punea pro­blema economiei de curent,V­ lloria C. DELIU Yalta şi cruc­ificarea României (XIX) Am amintit in episodul precedent despre raportul pe care Anthony Eden l-a pregătit pentru cabinetul englez la cererea lui Chur­chill privind situaţia din răsăritul Europei. Nicolae Baciu se întreabă insă de ce Eden se purta cu mă­nuşi, cu toată lumea şi do­rea să scoată castanele din foc cu mina altora ? Răs­punsul îl găseşte în înţe­legerea secretă pe care o realizase cu ruşii, aşa cum rezultă din trei documente ce au fost date­­publicităţii în deceniul opt Primul, pagina 73 din vo­lumul­­VI al lui Winston If.­­ Churchill, „World War Two": „La 18 mai (1944) ambasa­dorul sovietic la Londra s-a prezentat la Foreign Office ca să discute o sugestie de ordin general făcută de Mr. Eden, anume ca afacerile ro­mânești să revină in mod temporar și pe considerente de război — în mod exclu­siv Uniunii Sovietice, lăsîn­­du-ne nouă Grecia. Rusia e gata să accepte această pro­punere, dar vrea să știe da­că ne-am consultat cu ame­ricanii“. Deci, înainte de 18 mai, Anthony Eden propusese ru­(Continuare în pag a 2-a) \\ Semne... văzute de Gabrian lungi­ Partidul Democrat al Muncii Iniţial băieţii s-au glndit ^ La un boem, cu munca-n \ grai adică, ţ Dar greierele-dictator a fost ţ stîrpit I Şi-au trebuit s-adopte o... ţ furnică I i I.Moi, românii,­­ne-am născut I creştini“ I — Partea a doua a inter­­­­viului cu Episcopul Vicar I al Arhiepiscopiei Sibiului — I — Ce ne puteţi spune, I in aceeaşi ordine de idei, I despre Biserica din Den­­­sus ? I — Biserica din Den­sus I este una din cele mai­­ grăitoare mărturii despre­­ vechimea ortodoxiei ro­­ mânești pe aceste melea­­­­guri. Faptul că ea a fost o durată din blocurile de I piatră ale unui castru ro. I man mărturisește totoda­­­­tă despre continuitatea po­porului român no aceste­­ meleaguri transilvane. ' — Cu ocazia vizitei fă-I cute recent de Papa loan ( Paul al Il-lea în Cehoslo- I­vacia. Sfinţia sa a spus că ? Turnul Babei, ca şi jugul * comunist al popoarelor din­­ răsăritul Europei, s-au­­ prăbuşit. Care este opinia­­ dumneavoastră în acest I sens ? i — împărtăşesc întru to-­­ tul această idee a Sfîntu­­­­lui Părinte, căci tot ce nu I e clădit pe credinţa în­­ Dumnezeu şi, mai cu sea­­­­mă, tot ce se erijează îm­­l­potriva lui Dumnezeu —­­ cum a făcut ateismul co­­­­munist — nu are sorţi de­­ izbîndă. De fapt, cum de­­ altfel s-a spus, comunis- I Doru MOLDOVAN I (Continuare in pag a 3-a)

Next