Cuvîntul Nou, mai 1990 (Anul 1, nr. 101-125)
1990-05-03 / nr. 101
33 * /fay s/7 UVlNTUL NOU Anul I Nr. 101 Joi 3 mai 1990 4 pagini — 1 leu vlJ^1 J /*»fy * ”/ * - Căci cu judecata cu care judecaţi veţi fi judecaţi şi cu măsura cu care măsuraţi ve măsuraţi“ •••••«« SERIE NOUA Cotidian social-politic al judeţului Covasna să vorbim despre ... Plata Universităţii ... cu calm şi luciditate, fără patimă sau de pe poziţii de partid. Ceea ce se intîmplă acum, îrn acest loc de pelerinaj în zilele de după Revoluţie, nu poate lăsa pe nimeni indiferent Nu mai este vorba despre o adunare spontană care să „ardă“ ca un foc de paie odată cu lăsarea întunericului, ci de un grup de nemulţumiţi care au o idee clară ce-i determină să ocupe piaţa in ciuda protestelor venite de pretutindeni. Tocmai de aceea nu mai înţelegem pasivitatea de care dau dovadă feseniştii, adică principalii încriminaţi, chiar dacă domnul Iliescu a declarat că nu-i ve „deranja“ pe manifestanţi. Ei, şi nu guvernul, cum s-a exprimat, marţi seara la televiziune Gabriel Liiceanu, trebuie să dea răspunsurile aşteptate la o parte din întrebări. Nu o fac insă, din raţiuni care ne scapă şi care numai favorabile nule Gabriel FLORESCU (Continuare în pag. a 3-a) Vreţi să aveţi bani? începeţi cu un împrumut! In ce măsură beneficiază producătorii agricoli din judeţul nostru de prevederile articolelor 10 şi 12 ale Decretului-lege nr. 43/ 1990, articole care se referă la acordarea de credite ? Iată întrebarea pe care i-am pus-o la începutul discuţiei purtate recent, domnului Tănasie Deteşan, inspector creditare la Banca pentru agricultură şi industrie alimentară, filiala Covasna. Pînă la data de 24 aprilie, creditele aprobate au totalizat 1,1 milioane lei. O sumă după cum se vede însemnată, care, desigur, va creşte de la o zi la alta, pentru că numeroşi agricultori sunt interesaţi în contractarea de credite, importantă modalitate prin care statul sprijină dezvoltarea producţiei agricole în gospodăriile ţărăneşti. — Cam din ce părţi ale judeţului sunt solicitanţii ? — Deocamdată, majoritatea provin din aşa-zisele zone necooperativizate: cea a Buzaielor, Dobîrlâului... Aşadar, ţărani cu gospodărie individuală. Ne aşteptăm însă ca şi cooperatorii să apeleze la noi într-un număr mult mai mare decit pînă acum — în ce scopuri aţi constatat că doresc producătorii să folosească creditele acordate ? — In principal, pentru cumpărarea de animale. Aurel GOLCIU (Continuare in pag. a 2-a) PLAi fiogMA ? R/VvÂ-W mai £ reemuATĂ Printre şoferii iadului (II) — Am rămas deci la scena de la C.A.P. Snagov ... — La C.A.P. Snagov, Dincă a vrut să-l aresteze pe primar, pe preşedintele C.A.P. şi pe un şef de fermă. înainte de a face insă acest lucru a dispus şi au fost aduse cu maşinile familiile acestora in curtea C.A.P. şi în faţa lor le-a pus cătuşele, zicînd: „Vedeţi, ăştia sînt hoţi şi din cauza lor moare poporul de foame !“ Vă daţi seama ce spaimă au tras cu toţii, ce dramă de familie a fost acolo. — Despre Mănescu ce ştiţi ? — Ştiu că lui Mănescu i se ducea zilnic de la spitalul Elias, unde lucram, o apă tratată special la temperatură constantă de 30 grade Celsius, cu care se trata, mai precis făcea Doru MOLDOVAN iCoolianaret.i pag a 3_ai Aproape totul despre „Casa Republicii“ (III) In numerele ziarului nostru din 19 şi 27 aprilie a.c. am prezentat unele date de ansamblu ,despre această gigantică construcţie, la care au trudit efectiv în jur de 200.000 de oameni în cei şase ani cîţi au trecut de la începerea lucrărilor, prezentînd cîteva din „obiectivele“ din ... interior, ce trebuie neapărat vizitate (atît cit va mai fi permis accesul publicului). Continuăm astăzi ..periplul“, poposind in „Sala Provinciilor“, o somptuoasă încăpere decorată cu foiță de aur. Holul de acces este un adevărat... bulevard, luminat de ... 112 candelabre, cel din mijloc fiind şi cel mai impozant avînd 240 de becuri ! Nici aici nu s-a făcut economie de aur, foiţa care acoperă tavanul avînd 12 carate. Ajungem în „Sala Unirii", care devenea la o adică şi sală de... banchet, avînd o suprafaţă considerabilă: 2 000 de metri pătraţi şi o înălţime de 18 metri ! Nu s-a făcut nici aici economie de aur şi de cristal, existînd opt candelabre şi 12 aplice mari, la care se adaugă Încă ... 24 candelabre mici. Acolo, să fie ... Deh, nu se mai punea problema economiei de curent,V lloria C. DELIU Yalta şi crucificarea României (XIX) Am amintit in episodul precedent despre raportul pe care Anthony Eden l-a pregătit pentru cabinetul englez la cererea lui Churchill privind situaţia din răsăritul Europei. Nicolae Baciu se întreabă insă de ce Eden se purta cu mănuşi, cu toată lumea şi dorea să scoată castanele din foc cu mina altora ? Răspunsul îl găseşte în înţelegerea secretă pe care o realizase cu ruşii, aşa cum rezultă din trei documente ce au fost datepublicităţii în deceniul opt Primul, pagina 73 din volumulVI al lui Winston If. Churchill, „World War Two": „La 18 mai (1944) ambasadorul sovietic la Londra s-a prezentat la Foreign Office ca să discute o sugestie de ordin general făcută de Mr. Eden, anume ca afacerile românești să revină in mod temporar și pe considerente de război — în mod exclusiv Uniunii Sovietice, lăsîndu-ne nouă Grecia. Rusia e gata să accepte această propunere, dar vrea să știe dacă ne-am consultat cu americanii“. Deci, înainte de 18 mai, Anthony Eden propusese ru(Continuare în pag a 2-a) \\ Semne... văzute de Gabrian lungi Partidul Democrat al Muncii Iniţial băieţii s-au glndit ^ La un boem, cu munca-n \ grai adică, ţ Dar greierele-dictator a fost ţ stîrpit I Şi-au trebuit s-adopte o... ţ furnică I i I.Moi, românii,ne-am născut I creştini“ I — Partea a doua a interviului cu Episcopul Vicar I al Arhiepiscopiei Sibiului — I — Ce ne puteţi spune, I in aceeaşi ordine de idei, I despre Biserica din Densus ? I — Biserica din Densus I este una din cele mai grăitoare mărturii despre vechimea ortodoxiei ro mânești pe aceste meleaguri. Faptul că ea a fost o durată din blocurile de I piatră ale unui castru ro. I man mărturisește totodată despre continuitatea poporului român no aceste meleaguri transilvane. ' — Cu ocazia vizitei fă-I cute recent de Papa loan ( Paul al Il-lea în Cehoslo- Ivacia. Sfinţia sa a spus că ? Turnul Babei, ca şi jugul * comunist al popoarelor din răsăritul Europei, s-au prăbuşit. Care este opinia dumneavoastră în acest I sens ? i — împărtăşesc întru to- tul această idee a Sfîntului Părinte, căci tot ce nu I e clădit pe credinţa în Dumnezeu şi, mai cu seamă, tot ce se erijează îmlpotriva lui Dumnezeu — cum a făcut ateismul comunist — nu are sorţi de izbîndă. De fapt, cum de altfel s-a spus, comunis- I Doru MOLDOVAN I (Continuare in pag a 3-a)