Cuvîntul Nou, februarie 1991 (Anul 2, nr. 298-317)
1991-02-01 / nr. 298
. Patru cetăţeni români au fost consideraţi indezirabili in Ungaria pentru că au facilitat intrarea pe teritoriul acestei ţâri a unor cetăţeni străini, suspectaţi de a provoca acte teroriste. Dl. Petre Roman, primul ministru al Guvernului, va participa la reuniunea Forumului Economic Mondial de la Davos, unde şi-au anunţat prezenţa şefi de stat şi de guverne, oameni de afaceri etc. O noutate pentru oamenii de afaceri români , de la dl. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, aflăm că peste cîteva săptămîni se va deschide la Bucureşti, Piaţa valutară. Aceasta va fi prima mişcare prin care se va face convertibilitatea leului, piaţa valutară fiind preferată devalorizării monedei naţionale.D In şedinţa de ieri a Senatului, mai mulţi senatori au propus instituirea unei comisii care să analizeze situaţia Ministerului învăţămîntului, considerată nesatisfăcătoare prin prisma răspunsurilor date de d-l Coriolan Babeţi la întrebările şi interpelările senatorilor. în şedinţa de ieri a Guvernului a fost invitat să prezinte modul în care se desfăşoară activitatea prefectul judeţului Ialomiţa. Printre problemele discutate s-a aflat şi aceea a pensiilor foştilor ţărani cooperatori, pensii care vor fi reglementate printr-o lege a Ministerului muncii şi protecţiei sociale. RĂZBOIUL DIN GOLF 0 Au început, în Arabia Saudită, luptele terestre între forţele aliate şi armata irakiană. Un prim bilanţ: peste 100 morţi de partea Irakului, 13 soldaţi americani ucişi şi unul dispărut 0 O nouă maree neagră a fost provocată de Irak, prin deversarea petrolului brut din cel mai mare terminal irakian, in apele Golfului. Alte şapte nave de război irakiene au fost scufundate în Golf de elicoptere britanice. La Praga au fost luate noi măsuri de protecţie a ambasadelor S.U.A., Franţei, Marii Britanii şi Israelului împotriva teroriştilor arabi şi palestinieni-" Parlamentari" japonezi din opoziţie au huiduit şi au aruncat cu diferite, obiecte în premierul Kai Fu, când acesta a intenţionat să pună în dezbaterea Parlamentului, ajutorul de 9 miliarde dolari pe care guvernul japonez a hotărit să-l ofere forţelor multinaţionale din Golf. 0 Consiliul de Securitate a fost convocat într-o şedinţă pentru examinarea situaţiei din Golf, la cererea ţărilor arabe, precum şi pentru a lua poziţie în legătură cu atacurile irakiene împotriva Israelului, atacuri neprovocate, lansate împotriva populaţiei paşnice. 0 Artileria grea israeliană a bombardat, din nou bazele palestiniene din Saida. 0 Trei palestinieni înarmaţi au fost ucişi cu focuri de armă de miliţienii Libanului de Sud. 0 Trei atentate cu explozibil au fost comise la Lima, înregistrîndu-se importante pagube materiale. Atentatele aparţin unei grupări de extremă stingă, favorabilă Irakului şi preşedintelui Saddam Hussein Printre obiectivele vizate de explozii s-a aflat şi statuia preşedintelui american, John Kennedy. Un bunker din apropierea capitalei irakiene are un perimetru comparabil cu cel al Bagdadului— a destăinuit unul din specialiștii care au proiectat această construcție fortificată. Bunkerul poate rezista oricărui atac exterior, indiferent de armele care s-ar folosi. Un raport pentru EUROPA Intenţia a cel puţin 3 membri ai Comisiei parlamentare de anchetă a evenimentelor din martie de la Tîrgu Mureş este clară : domnii Voican Voiculescu, N.S. Dumitru (un „cal troian" în Front, e uşor de observat) şi Verestoy A. au zis, în disperare de cauză - eu nu-i acuz de rea intenţie, de pactizare cu „duşmanul” U.D.M.R. cum se încearcă a se propune că nimic nu poate fi mai rău decit să nu le placă domnilor din Consiliul Europei raportul făcut de ei. Şi-atunci, nimic mai simplu: „haideţi, fraţilor, să le dăm ălora să citească ce vor ci să citească, nu ce ştie o ţară întreagă şi mai ales un judeţ întreg că s-a întîmplat. In faţa acestei priorităţi naţionale, care este acceptarea noastră în Europa (cupa cu venin e mare şi încă n-am înghiţit ultima picătură...) alte principii, cum ar fi adevărul, cinstea, onestitatea, cedează. Cind domnii din buricul Europei vor citi raportul, le va place ce scrie acolo şi ne vor strînge mîinile cu căldură capitalistă, toate se vor uita, vom începe o viaţă nouă. Numai că iată, românii transilvăneni refuză să înţeleagă această logică şi merg la Bucureşti după dreptate, cum Horia mergea, pe timpuri, după dreptate la Viena. între timp, însă, s-au schimbat locul, timpul şi oamenii. Suficient, veţi spune, ca să se facă dreptate ! Şi totuşi.. Va fi foarte greu să se facă dreptate. Orice s-ar fi scris în acest raport ar fi nemulţumit una din părţi. Problema e : de ce trebuie să fie românii vinovaţi ? Părerea mea e clar, pentru oricine vede fără părtinire, că în martie la Tîrgu Mureş n-au fost doar românii vinovaţi ! Corariu nu de români a fost lovit cu sălbăticie... Sigur, presa maghiară şi emisiunea maghiară la TVR insistă asupra provocărilor româneşti, dar nu suflă un cuvinţel de provocările maghiare, începînd cu comemorarea revoluţiei maghiare de la 1848, profanarea unor statui sfinte ale românilor şi sfîrşind cu aroganţa şi graba - „Acum ori niciodată” - cu care au vrut să separe învăţămîntul maghiar de cel român, grabă care a pus nenumărate probleme de ordin administrativ la acea oră şi, mai mult, a jignit pe românii care pină atunci stăteau la aceeaşi masă cu prietenii lor maghiari, la un pahar, fără a-şi pune niciodată astfel de probleme — pentru că n-aveau de ce să şi le pună ! Dreptatea e greu de găsit. Mă îndoiesc că raportul Mînzatu, de care se face atîta caz, ar fi reuşit să pună de acord cele două părţi. Pentru că, iertat să fiu de cei care, cu ocazia asta, or să mă facă şi mai abitir udemerist şi român vopsit, eu cred că scopul e unul singur: să trăim în pace şi bună înţelegere, români şi maghiari. Aşa se vede de aici, din Covasna ! Cedarea comisiei N.S. Dumitru în faţa „priorităţii europene", a nemulţumit şi revoltat românii din judeţele Mureş, Cluj, Prahova şi altele, dar a fost pe placul minorităţii maghiare, care a apreciat raportul Dumitru ca veridic. Sigur, între „Vatra Românească" și U.D.M.R. există tensiuni mai vechi, rănile sunt departe de a se fi cicatrizat, ele fiind Dumitru MANOLACHESCU (Continuare în pag. a 2-a) Pămintul - ude vârâţilor săi stăpinii (I) — Domnule inginer BAGOLY Tiberiu, în calitatea dumneavoastră de director al Direcţiei generale pentru agricultură, cunoaşteţi fără îndoială frămîntările de la sate, în această perioadă premergătoare promulgării Legii fondului funciar. Pentru că ziarul nostru a prezentat destul de detaliat proiectul legii, iar modificările ce i s-au adus în Parlament sunt în general cunoscute, vă propun un dialog legat de modul concret în care va fi aplicată legea, deci de modul în care se va face împroprietărirea, ţăranii şi mulţi alţi locuitori ai judeţului punîndu-ne inclusiv nouă, gazetarilor, numeroase întrebări privind această problemă. Deci, ce se cunoaşte la această oră ? — Ministerul agriculturii şi alimentaţiei a elaborat un Regulament privind organizarea şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, emiterea titlurilor de proprietate şi punerea în posesie a proprietarilor. Chiar dacă acest regulerment nu a depăşit încă faza de proiect, cred că forma sa finală nu va conţine modificări importante, aşa că mi se pare oportună aducerea la cunoştinţa celor interesaţi a principalelor sale prevederi. — Să începem atunci cu modul de constituire şi componenţa comisiilor respective. — Deci, pentru stabilirea drepturilor de proprietate a membrilor cooperatori in viaţă, a moştenitorilor celor decedaţi, precum şi altor persoane prevăzute de lege, emiterea titlurilor de proprietate şi atribuirea terenurilor, se organizează comisii comunale, orăşeneşti, municipale şi judeţene. Ele vor fi alcătuite din primarul, secretarul şi agentul agricol sau un alt funcţionar al primăriei, 10—15 cetăţeni din raza fiecărei cooperative agricole de producţie existentă în comună, oraş sau municipiu, desemnaţi de adunarea locuitorilor dintre cei mai buni gospodari din toate categoriile îndreptăţite să primească terenuri agricole în proprietate. În cazul în care cooperativa agricolă de producţie cuprinde mai multe sate, desemnarea celor 10—15 cetăţeni se face proporţional cu ponderea numerică a locuitorilor din fiecare sat. Dacă într-o comună sunt mai multe cooperative agricole, atunci se organizează subcomisii pentru fiecare unitate. Din comisie vor mai face parte inginerul şef, contabilul şef şi 1-2 şefi de fermă din cooperativa agricolă de producţie al cărui teren face obiectul reconstiturii şi stabilirii dreptului de proprietate, un jurist din sistemul de organizare al agriculturii sau din aparatul propriu al Prefecturii şi primăriilor, ori din unităţile subordonate acestora, şeful ocolului silvic sau un reprezen- Aurel GOLCIU (Continuare in pag. a 2-a) nVIITOL NOU SERIE NOUA Cotidian social-politic al judeţului Covasna, Anul II Nr. 298 Vineri 1 februarie 1991 4 pagini — 2 lei Cum se va face împroprietărirea Oameni pe care impozitarea pe salarii îi interesează mai puţin. Şi totuşi, în pag. a 3'-a: ÎNTĂRIREA PRIVIND IMPOZITUL PE SALARII. In ziarul de miine vom reveni cu două exemple de calculare a impozitului. S-or fi uitat cei de la Alianţa Civică la TV, aseară ? Or fi văzut ei că se poate întîmpla şi o demonstraţie de protest paşnică ? Or fi văzut ei că, atunci cînd în rîndurile membrilor „Vetrei Româneşti” s-au infiltrat jigodii bucureştene, transilvănenii au ascultat de glasul d-lui senator Radu Ceontea şi au părăsit, în ordine şi linişte, Capitala, lăsînd în Bucureşti delegaţi care să-i reprezinte în discuţiile cu preşedintele Iliescu şi conducerea Televiziunii ? Eu cred că ei au văzut toate astea, dar n-au priceput nimic. Ei n-au un R. Ceontea şi, mai ales, n-au transilvăneni ! Ei îi au în schimb — să şi-i păstreze, nu-i doreşte nimeni ! — pe Marian Munteanu, pe Ticu Dumitrescu, pe Ştefan Radoff. Români adevăraţi, mitici adevăraţi, patrioţi adevăraţi. Gata, oricînd, la orice. Cum, de altfel, s-a şi văzut, s-a şi auzit... (D.U. MITRU) • • Haoleu, iar ţiganii! Zarvă mare, scandal, lume adunată ca la urs alaltăieri în faţa Teatrului şi în apropiere de Prefectură, adică în staţia în care taximetriştii particulari îşi aşteaptă clienţii. Nişte ţigani se revoltaseră pe un taximetrist, fiindcă refuzase să-l ia in maşină. A doua zi, adică ieri, m-am dus să stau de vorbă cu colegii de breaslă ai celui molestat, să aflu ce şi cum ? Am intrat nu în prima maşină — fiindcă aceea plecă degrabă — ci intr-a doua, unde am stat de vorbă cu domnul Boros Sándor. Cum a fost, l-am întrebat ? „Erau trei ţigani, doi bărbaţi şi o femeie, toţi beţi. Unul dintre ei era o cunoştinţă mai veche de-a noastră: de trei ori a plecat fără să plătească, o dată mergînd ,pină la gară, altă dată la tîrg la Ozun şi a treia oară la Baraolt. De-aia a fost refuzat, nu fiindcăera ţigan şi nici măcar fiindcă băuse. Furios, a deschis portiera şi a început să dea cu picioarele în şofer. S-a adunat lumea, a venit Poliţia, tot „tacîmul“ — Dumneavoastră aţi avut probleme cu ţiganii ? — Cum era să scap de „bucuria“ asta ? Am dus nişte ţigani la Braşov. Laur- Ioan DRAGAN (Continuare In pag. a 2-a)