Cuvîntul Nou, februarie 1991 (Anul 2, nr. 298-317)

1991-02-01 / nr. 298

. Patru cetăţeni români au fost consideraţi indezirabili in Ungaria pentru că au facilitat intrarea pe teritoriul acestei ţâri a unor cetăţeni străini, suspec­taţi de a provoca acte tero­riste.­­ Dl. Petre Roman, primul ministru al Guvernului, va par­ticipa la reuniunea Forumului Economic Mondial de la Davos, unde şi-au anunţat prezenţa şefi de stat şi de guverne, oa­meni de afaceri etc­. O noutate pentru oamenii de afaceri români , de la dl. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, aflăm că peste cîteva săptămîni se va deschide la Bucureşti, Piaţa valutară. Aceasta va fi prima mişca­re prin care se va face con­­vertibilit­atea leului, piaţa valutară fiind preferată de­valorizării monedei naţiona­le.D In şedinţa de ieri a Se­natului, m­ai mulţi senatori au propus instituirea unei co­misii care să analizeze situa­ţia Ministerului învăţămîn­­tului, considerată nesatisfăcă­­t­oare prin prisma răspunsu­rilor date de d-l Coriolan Babeţi la întrebările şi in­terpelările senatorilor.­­ în şedinţa de ieri a Gu­vernului a fost invitat să prezinte modul în care se desfăşoară activitatea pre­fectul judeţului Ialomiţa. Printre problemele discutate s-a aflat şi aceea a p­ensii­­lor foştilor ţărani coopera­­tori, pensii care vor fi re­glementate printr-o lege a Ministerului muncii şi pro­tecţiei sociale. RĂZBOIUL DIN GOLF 0 Au început, în Arabia Sa­­udită, luptele terestre între for­ţele aliate şi armata irakiană. Un prim bilanţ: peste 100 morţi de partea Irakului, 13 soldaţi americani ucişi şi unul dispărut­ 0 O nouă maree neagră a fost provocată de Irak, prin de­­versarea petrolului brut din cel mai mare terminal irakian, in apele Golfului.­­ Alte şapte nave de război irakiene au fost scufundate în Golf de elicoptere britanice.­­ La Praga au fost luate noi măsuri de protecţie a ambasa­delor S.U.A., Franţei, Marii Bri­tanii şi Israelului împotriva tero­riştilor arabi şi palestinieni-" Parlamentari" japonezi din opoziţie au huiduit şi au arun­cat cu diferite, obiecte în pre­mierul Kai Fu, când acesta a intenţionat să pună în dezba­terea Parlamentului, ajutorul de 9 miliarde dolari pe care guver­nul japonez a hotărit să-l ofere forţelor multinaţionale din Golf. 0 Consiliul de Securitate a fost convocat într-o şedinţă pen­tru examinarea situaţiei din Golf, la cererea ţărilor arabe, pre­cum şi pentru a lua poziţie în legătură cu atacurile irakiene împotriva Israelului, atacuri ne­provocate, lansate împotriva populaţiei paşnice. 0 Artileria grea israeliană a bombardat, din nou bazele pa­­lestiniene din Saida. 0 Trei palestinieni înarmaţi au fost ucişi cu focuri de armă de miliţienii Libanului de Sud. 0 Trei atentate cu explozibil au fost comise la Lima, înre­­gistrîndu-se importante pagube materiale. Atentatele aparţin unei grupări de extremă stingă, favorabilă Irakului şi preşedin­telui Saddam Hussein­ Printre obiectivele vizate de explozii s-a aflat şi statuia preşedintelui a­­merican, John Kennedy.­­ Un bunker din apropierea capitalei irakiene are un peri­metru comparabil cu cel al Bag­dadului— a destăinuit unul din specialiștii care au proiectat a­­ceastă construcție fortificată. Bunkerul poate rezista oricărui atac exterior, indiferent de ar­mele care s-ar folosi. Un raport pentru EUROPA Intenţia a cel puţin 3 membri­ ai Comisiei parlamentare de an­chetă a evenimentelor din martie de la Tîrgu Mureş este clară :­­ domnii Voican Voiculescu, N.S. Dumitru (un „cal troian" în Front, e uşor de observat) şi Verestoy A. au zis, în disperare de cauză - eu nu-i acuz de rea intenţie, de pactizare cu „duşmanul” U.D.M.R­. cum se încearcă a se propune­­ că nimic nu poate fi mai rău decit să nu le placă domnilor din Consiliul Europei raportul făcut de ei. Şi-atunci, nimic mai simplu: „haideţi, fra­ţilor, să le dăm ălora să citească ce vor ci să citească, nu ce ştie o ţară întreagă şi mai ales un judeţ întreg că s-a întîmplat. In faţa acestei priori­tăţi naţionale, care este accep­tarea noastră în Europa (cupa cu venin e mare şi încă n-am în­ghiţit ultima picătură...) alte principii, cum ar fi adevărul, cinstea, onestitatea, cedează. Cind domnii din buricul Eu­ropei vor citi raportul, le va place ce scrie acolo şi ne vor strînge mîinile cu căldură capitalistă, toate se vor uita, vom începe o viaţă nouă. Numai că iată, românii tran­silvăneni refuză să înţeleagă a­­ceastă logică şi merg la Bucu­reşti după dreptate, cum Horia mergea, pe timpuri, după drep­tate la Viena. între timp, însă, s-au schimbat locul, timpul şi oamenii. Suficient, veţi spune, ca să se facă dreptate ! Şi totuşi.­. Va fi foarte greu să se facă dreptate. Orice s-ar fi scris în acest raport ar fi nemulţumit una din­ părţi. Problema e : de ce trebuie să fie românii vinovaţi ? Părerea mea e clar, pentru oricine vede fără părtinire, că în martie la Tîrgu Mureş n-au fost doar ro­mânii vinovaţi ! Corariu nu de români a fost lovit cu sălbăticie... Sigur, presa maghiară şi emisiu­nea maghiară la TVR­ insistă asupra provocărilor româneşti, dar nu suflă un cuvinţel de pro­vocările maghiare, începînd cu comemorarea revoluţiei maghiare de la 1848, profanarea unor sta­tui sfinte ale românilor şi sfîr­­şind cu aroganţa şi graba - „Acum ori niciodată” - cu care au vrut să separe învăţămîntul maghiar de cel român, grabă care a pus nenumărate proble­me de ordin administrativ la acea oră şi, mai mult, a jignit pe românii care pină atunci stăteau la aceeaşi masă cu pri­etenii lor maghiari, la un pahar, fără a-şi pune niciodată astfel de probleme — pentru că n-a­veau de ce să şi le pună ! Dreptatea e greu de găsit. Mă îndoiesc că raportul Mîn­­zatu, de care se face atîta caz, ar fi reuşit să pună de acord cele două părţi. Pentru că, ier­tat să fiu de cei care, cu oca­zia asta, or să mă facă şi mai abitir udemerist şi român vop­sit, eu cred că scopul e unul singur: să trăim în pace şi bună înţelegere, români şi maghiari. Aşa se vede de aici, din Co­­vasna ! Cedarea comisiei N.S. Dumi­tru în faţa „priorităţii europene", a nemulţumit şi revoltat românii din judeţele Mureş, Cluj, Pra­hova şi altele, dar a fost pe pla­cul minorităţii maghiare, care a apreciat raportul Dumitru ca veridic. Sigur, între „Vatra Româneas­că" și U.D.M.R. există tensiuni mai vechi, rănile sunt departe de a se fi cicatrizat, ele fiind Dumitru MANOLACHESCU (Continuare în pag. a 2-a) Păm­intul - ude vârâ­ţilor săi stă­pinii (I) — Domnule inginer BA­GOLY Tiberiu, în calitatea dumneavoastră de director al Direcţiei generale pentru agricultură, cunoaşteţi fără îndoială frămîntările de la sate, în această perioadă pre­mergătoare promulgării Legii fondului funciar. Pentru că ziarul nostru a prezentat destul de detaliat proiectul legii, iar modificările ce i s-au adus în Parlament sunt în general cunoscute, vă propun un dialog legat de modul concret în care va fi aplicată legea, deci de mo­dul în care se va face îm­proprietărirea, ţăranii şi mulţi alţi locuitori ai judeţului pu­­nîndu-ne inclusiv nouă, ga­zetarilor, numeroase întrebări privind această problemă. Deci, ce se cunoaşte la a­­ceastă oră ? — Ministerul agriculturii şi alimentaţiei a elaborat un Regulament privind organi­zarea şi funcţionarea comi­siilor pentru stabilirea drep­tului de proprietate asupra terenurilor, emit­erea titluri­lor de proprietate şi punerea în posesie a proprietarilor. Chiar dacă acest regulerment nu a depăşit încă faza de proiect, cred că forma sa fi­nală nu va conţine modifi­cări importante, aşa că mi se pare oportună aducerea la cunoştinţa celor interesaţi a principalelor sale preve­deri. — Să începem atunci cu modul de constituire şi com­ponenţa comisiilor respective. — Deci, pentru stabilirea drepturilor de proprietate a membrilor cooperatori in viaţă, a moştenitorilor celor decedaţi, precum şi altor persoane prevăzute de lege, emit­erea titlurilor de pro­prietate şi atribuirea terenu­rilor, se organizează comisii comunale, orăşeneşti, muni­cipale şi judeţene. Ele vor fi alcătuite din primarul, se­cretarul şi agentul agricol sau un alt funcţionar al pri­măriei, 10—15 cetăţeni din raza fiecărei cooperative a­­gricole de producţie existen­tă în comună, oraş sau mu­nicipiu, desemnaţi de adu­narea locuitorilor dintre cei mai buni gospodari din toa­te categoriile îndreptăţite să primească terenuri agricole în proprietate. În cazul în care cooperativa agricolă de producţie cuprinde mai mul­te sate, desemnarea celor 10—15 cetăţeni se face pro­porţional cu ponderea nume­rică a locuitorilor din fieca­re sat. Dacă într-o comună sunt mai multe cooperative agricole, atunci se organizea­ză subcomisii pentru fiecare unitate. Din comisie vor mai face parte inginerul şef, contabi­lul şef şi 1-2 şefi de fermă din cooperativa agricolă de producţie al cărui teren fa­ce obiectul reconstiturii şi stabilirii dreptului de pro­prietate, un jurist din siste­mul de organizare al agri­culturii sau din aparatul pro­priu al Prefecturii şi primă­riilor, ori din unităţile sub­ordonate acestora, şeful oco­lului silvic sau un reprezen- Aurel GOLCIU (Continuare in pag. a 2-a) nVIITOL NOU SERIE NOUA Cotidian social-politic al judeţului Covasna, Anul II Nr. 298 Vineri 1 februarie 1991 4 pagini — 2 lei Cum se va face împroprietărirea Oameni pe care impozitarea pe salarii îi interesează mai puţin. Şi totuşi, în pag.­ a 3'-a: ÎNTĂRIREA PRIVIND IM­POZITUL PE SALARII. In ziarul de miine vom reveni cu două exemple de calculare a impozitului. S-or fi uitat cei de la Ali­anţa Civică la TV, aseară ? Or fi văzut ei că se poate întîmpla şi o demonstraţie de protest paşnică ? Or fi vă­zut ei că, atunci cînd în rîn­­durile membrilor „Vetrei Ro­mâneşti” s-au infiltrat jigodii bucureştene, transilvănenii au ascultat de glasul d-lui senator Radu Ceontea şi au părăsit, în ordine şi linişte, Capitala, lăsînd în Bucureşti delegaţi care să-i reprezinte în discu­ţiile cu preşedintele Iliescu şi conducerea Televiziunii ? Eu cred că ei au văzut toate astea, dar n-au priceput nimic. Ei n-au un R. Ceon­tea şi, mai ales, n-au transil­văneni ! Ei îi au în schimb — să şi-i păstreze, nu-i doreşte nimeni ! — pe Marian Mun­­teanu, pe Ticu Dumitrescu, pe Ştefan Radoff. Români a­­devăraţi, mitici adevăraţi, pa­trioţi adevăraţi. Gata, oricînd, la orice. Cum, de altfel, s-a şi văzut, s-a şi auzit... (D.U. MITRU) • • Haoleu, iar ţiganii! Zarvă mare, scandal, lume adunată ca la urs alaltăieri în faţa Teatrului şi în apro­piere de Prefectură, adică în staţia în care taximetriştii particulari îşi aşteaptă clien­ţii. Nişte ţigani­ se revoltase­ră pe un taximetrist, fiindcă refuzase să-l ia in maşină. A doua zi, adică ieri, m-am dus să stau de vorbă cu co­legii de breaslă ai celui mo­lestat, să aflu ce şi cum ? Am intrat nu în prima maşină — fiindcă aceea ple­că degrabă — ci intr-a doua, unde am stat de vorbă cu domnul Boros Sándor. Cum a fost, l-am întrebat ? „Erau trei ţigani, doi bărbaţi şi o femeie, toţi beţi. Unul din­tre ei era o cunoştinţă mai veche de-a noastră: de trei ori a plecat fără să plătească, o dată mergînd ,pină la ga­ră, altă dată la tîrg la Ozun şi a treia oară la Baraolt. De-aia a fost refuzat, nu fiindcă­­era ţigan şi nici mă­car fiindcă băuse. Furios, a deschis portiera şi a înce­put să dea cu picioarele în şofer. S-a adunat lumea, a venit Poliţia, tot „tacîmul“ — Dumneavoastră aţi avut probleme cu ţiganii ? — Cum era să scap de „bucuria“ asta ? Am dus niş­te ţigani la Braşov. La­ur- Ioan DRAGAN (Continuare In pag. a 2-a)

Next