Cuvîntul Nou, mai 1992 (Anul 3, nr. 609-628)
1992-05-01 / nr. 609
Fag. 2 O corală tînără continuă o valoroasă tradiţie Ca şi cu alte prilejuri, de-a lungul anilor, recent Corala „Gheorghe Dima" din Braşov a fost din nou prezentă la Sfîntu Gheorghe, încîntînd publicul cu recunoscuta-i artă şi registrul interpretativ din repertoriul naţional şi universal. Domnul conferenţiar universitar Nicolae Bica, de la Facultatea de muzică din Braşov, dirijorul Coralei „Gheorghe Dima“, împărtăşeşte cîteva gînduri şi impresii publicului covăsnean, în exclusivitate prin intermediul ziarului nostru. Dintru început îi mulţumim! „Noi venim mereu să cîntăm la Sfîntu Gheorghe. Mi-a făcut o deosebită plăcere să concertez cu Corala „Gheorghe Dima" în noua formulă a colectivului nostru de tineri, Corala fiinţînd mai nou pe lingă Facultatea de muzică din Braşov. Sper ca publicul din Sfîntu Gheorghe să-şi reamintească de noi, îmi reamintesc în acest sens de prezenţele pe care le-am avut pe scenele covăsnene, împreună cu formaţia corală prietenă „Vox humana", din localitate, în concertele noastre acompaniaţi fiind de orchestra Filarmonicii din Braşov. Revenim la Sfîntu Gheorghe cu multă plăcere, publicul de aici e deopotrivă cald şi exigent, făcîndu-ne să simţim că ne primeşte cu multă generozitate". Să mai adăugăm faptul că pentru noua formulă corală de care amintea dirijorul, concertul din Sfîntu Gheorghe a fost „concertul de botez", iar în acest sens, deci, o premieră. Noi n urăm succes în continuarea tradiţiei valoroase recunoscute în ţară şi în lume, odată cu mulţumirile noastre şi invitaţia unor noi prezenţe pe scenele din judeţul nostru, atit a Coralei, cît şi a Filarmonicii braşovene. Doru MOLDOVAN INFORMAŢII DE LA CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE In perioada 6—13 iunie 1992, în organizarea Camerei de comerţ şi industrie a României, în colaborare cu Asociaţia industriaşilor portughezi şi Camera de comerţ din Lisabona — misiune economică în Portugalia. • Sfera de interes: a) export în Portugalia — autovehicule de teren şi de oraş (inclusiv piese de schimb); produse siderurgice (laminate, bare, profile, tablă navală); pompe, material aviatic, frigidere, maşini unelte; anvelope, ciment, rulmenţi, animale vii, îngrăşăminte, came, mobilă, confecţii, ţesături, încălţăminte, b) Import din Portugalia — încălţăminte, ţesături, confecţii, vin, conserve de peşte, concentrate de fructe, maşini şi aparate electrice, componente pentru telecomunicaţii, medicamente, materii prime pentru antibiotice, celuloză, pastă de hîrtie, hirtie, tablă pentru conserve, macarale navale, instrumente optice. c) Societăţi mixte pe domeniile: matriţe pentru mase plastice; valorificarea produselor alimentare (fructe, tomate); îmbutelierea apelor minerale; producerea şi recuperarea acumulatorilor; componente electronice de montaj superficial; centrale telefonice; filaturi şi fabrici de confecţii (articole blue-gean); antibiotice, medicamente; mobilă tip mozaic, geamuri, articole sanitare, ambalaje. Termen de notificare a dorinţei de participare, cu precizarea domeniilor de interes, 6 mai 1992, la Camera de comerţ şi industrie a judeţului Covasna, telefax nr. 921/ 5.18.89, telex: 6.82.99. Oul mai deştept... , (Umaere din pag I) avea mari probleme cînd va creşte din nou cererea şi cînd nu vom putea reface rapid efectivul, vor apărea şi problemele. — Cu ce alte aspecte se mai confruntă „Avicola"? — La ouă ieşim în pierdere. Alte unităţi din ţară au ajuns la concluzia că nu mai este rentabil să ţină fermele de găini ouătoare şi au trecut la eliminarea acestora şi reprofilarea pe găini pentru carne. La carne, cu excepţia celei subvenţionate, suntem, rentabili. Pentru luna martie avem de primit drept subvenţie 36 milioane lei. Ca să nu mai vorbesc că anul trecut l-am încheiat cu o pierdere de 70 milioane lei. Salariaţii de la „Avicola" nu se pot lăuda cu salarii mari, deşi aici se lucrează în foc continuu, zi şi noapte, pentru că găinile nu ştiu de sărbători. — Aminteaţi de salarii. Cum staţi în raport cu cheltuielile materiale? — Cred că situaţia din luna ianuarie a acestui an este edificatoare. Am plătit salarii în sumă de 5,5 milioane lei, energia electrică ne-a costat nu mai puţin de 8 milioane lei. Kilogramul de furaje îl cumpărăm cu 40 lei, un pui de o zi cu 75 de lei, iar mortalitatea este de 20 la sută, deci un pui care rămîne in viaţă costă 100 de lei. La găinile din rase grele puiul de o zi îi cumpărăm cu 175 de lei, aplicînd coeficientul internaţional de mortalitate de 20 la sută, ajungem să ne coste puiul 200 de lei, iar hrănit timp de 24 săptămîni, ajunge să coste 500—700 de lei. După perioada de ouat găina este tăiată şi recuperăm între 200— 300 lei, deci avem o pierdere între 400 şi 500 lei. Problemele sunt destul de acute cînd analizăm preţul produselor noastre ajunse în magazinele de pe piaţa privatizată. Primăria din Sfîntu Gheorghe ne-a luat cu ani în urmă magazinele de prezentare dotate cu tot inventarul frigorific, iar noi nu avem la ora actuală decît o mică unitate închiriată de Florăria Codlea, pe Bulevardul General Grigore Bălan, unde zilnic este coadă la produsele noastre, acestea fiind mai ieftine. Solicităm: Primăriei să ne ajute să obţinem ceva spaţii pentru a desface mai multe produse cu preţuri accesibile, adică debarasate de acele adaosuri de pînă la 30 la sută. Am dori să vindem şi carne proaspătă, nu numai congelată, pentru că oricît de bine ar fi congelată carnea, sau ficatul, prin congelare îşi pierde unele din calităţi. Or, pentru copii, bătrîni sau oricare om, carnea proaspătă are alte calităţi. Dacă în trimestrul I din 1989 am vindut in judeţ circa 180 tone carne pasăre, in acest an am vîndut 216 tone şi totuşi, carnea de pasăre nu se găseşte. De ce? Avem carne şi oricine vine după carne, primeşte. Este curios că acele hulite „tachimuri“ de pe vremea odiosului, astăzi sunt foarte căutate. Este vorba doar de preţ sau şi de o îmbunătăţire calitativă a produsului aflat sub denumirea tacîmuri. CUVÎNTUL NOU Abuz .Urmare din pag II bine de 50 de ani, curtea bisericii a devenit, nici mai mult, nici mai puţin... teren al discordiei. Sesizată imediat de cele întîmplate, Primăria şi-a manifestat nemulţumirea şi dezacordul. Deocamdată. Aşteptăm ca şi celelalte organe ale statului să acţioneze în conformitate cu legile statului pentru a restabili ordinea. (P. MTA) In Parlament puţine file Au mai rămas din calendar Şi număratele lui zile Trec monotone, solitar. Curînd vor înflori cireşii Şi ţara va păşi la vot. O febră mistuie aleşii Cînd şansele şi le socot. Principii, vechi alternative Se dau la lada cu gunoi. Veleităţile native îmbracă motivaţii noi. Balada ultimelor zile ale Parlamentului Unul renegă fără jenă Partidul ce l-a consacrat, Că-n viziunea indigenă Nu e destul de democrat! Şi după ce-l abandonează Conform cu propriu-i interes, In altul se-nmatriculează Uitînd de cei ce l-au ales. Partide ce n-au dinţi de lapte Şi minimum de-antrenament, Se pomenesc c-au peste noapte Reprezentanţi în Parlament. Veniţi! — azi totu-i de vînzare Şi Parlamentu-i un bazar. Cine oferă-un preţ mai mare Cîştigă-un deputat hoinar. O febră mistuie aleşii Cînd şansele şi Ie socot, Curînd vor înflori cireşii Şi ţara va păşi la vot. Georgică ALEXANDRACHE, deputat F.S.N. de Vaslui Anul III Nr. 609 fii.art a.r fag 1) Zadar a fost atacat cu artileria grea, aparţinînd armatei iugoslave. • încă doi senatori, domnii Valentin Vasilescu (Voiculescu după alte ziare) şi Mircea Curelea au părăsit grupul păstorit de domnul Radu Cîmpeanu. De menţionat că odată cu aceste retrageri Grupul parlamentar P.N.L. din Senat, practic s-a desființat. In conformitate cu regulamentul pentru constituirea unui grup parlamentar este nevoie de zece senatori. In prezent din grupul respectiv au mai rămas doar nouă. Ceea ce se întîmplă ne amintește de povestea cu cei zece negri mititei. „Să producem ieftin..." (Urmare din pag. 1) deocamdată, foarte scumpe, ar fi de larg interes să ne spuneţi cam la ce preţuri le oferă unitatea dumneavoastră. — Eu zic că foarte avantajoase, nu numai în comparaţie cu cele practicate de producătorii agricoli particulari, ci chiar cu alte societăţi comerciale cu profilul nostru, din zone cu tradiţie legumicolă. Bunăoară, noi am vindut şi vindem spanacul cu numai 50 de lei kilogramul, faţă de 80 sau chiar 100 de lei cu cît îl vindeau săptămina trecută cei din Ploieşti şi, respectiv, Bucureşti. Ceapa verde am dat-o la început cu 15 lei legătura, iar acum cu 12 lei. Dar o legătură are 8—9 fire, nu 4—5 fire, cîte sint la ţărani. Salata verde va fi în jur de 10 lei bucata şi cam tot atita şi o legătură de ridichi. Fireşte, în continuare, preţurile vor scădea. — unde pot găsi locuitorii municipiului Sfîntu Gheorghe aceste trufandale, la preţuri intr-adevăr accesibile? — Avem două magazine proprii de desfacere: unul în zona ştrandului, iar celălalt în Piaţa Mihai Viteazul. In zilele în care recoltăm cantităţi mai mari, vindem şi şi în Piaţa Centrală. De asemenea, onorăm şi comenzi venite de la cantine. — Asta ar fi deci deocamdată. Ce urmează insă după epuizarea culturilor premergătoare? — Culturile noastre de bază sunt, desigur, tomatele şi castraveţii. Cu ele vom ocupa aproape toate cele 84 de sere-solar, 2—3 rezervindu-le pentru ardei iute. In spaţiile dintre sere vom mai cultiva conopidă, gulioare, morcov, putrunjel, ţelină şi ceva varză de vară şi de toamnă. — Sigur nu ne puteţi spune de pe acum cam la ce preţuri le veţi „scoate“... — Nu. Dar pot să vă spun că ne-am străduit şi ne străduim să producem cu cheltuieli cît mai mici pentru a putea vinde ieftin. In primul rînd, anul acesta, am reuşit să ne producem singuri răsadurile. Totodată, sperăm ca in cursul lunii viitoare să punem în funcţiune instalaţia proprie de udare. Am forat două puţuri în incinta unităţii şi acum se lucrează la racorduri. Deci, ca să zic aşa, ne vom produce şi apa. Astfel, preţul unui metru cub ne va costa doar 7,8 lei, faţă de 19 lei cu cît ne taxează acum R.A.G.C .„ Pe de altă parte, desfăcînd producţia loco, nici chetuielile de transport nu sunt mari. Deci avem suficiente argumente să afirmăm că zarzavaturile şi legumele noastre ii vor costa pe cumpărători mult mai ieftin decît cele oferite de particulari sau aduse de la unităţi cu profil legumicol din alte judeţe.