Cuvîntul Nou, noiembrie 1992 (Anul 3, nr. 739-758)

1992-11-26 / nr. 755

Dacă vorbim de privatizare, ar trebui să dispară cuvîntul repartiţie (2) — D-le Máthé Ştefan, pe­isajul bancar al judeţului s-a îmbogăţit şi cu o bancă a cooperaţiei. Este un ajutor pentru populaţia satelor şi pentru FEDERALCOOP ? — Prin înfiinţarea BANK­­COOP la Sfîntu Gheorghe şi a filialelor la Tîrgu Secuiesc şi întorsura Buzăului, prin cooperativele de credit din Covasna, Breţcu, Baraom şi Bodoc — care­ funcţionează ca reprezentante ale Bank­­coop — se acordă locuitori­lor satelor credite, se fac o­­peraţiuni bancare pentru cei care apelează la servicile a­­cestora. Studiem posibilitatea înfiinţării unor cooperative de credit şi în zona Belin- Hăghig şi avem în vedere ca toate unităţile din sistemul cooperaţiei să acorde credi­te, să plătească ţărănimii va­loarea produselor predate — lapte, carne, cereale, fructe, cartofi etc. — diferitelor or­ganizaţii sau societăţilor co­merciale. — De-a lungul anilor coo­peraţia de consum a investit sume importante în dezvol­tarea bazei materiale. Mai investeşte şi acum ? — Da şi am impresia că noi suntem­ cam singurii ca­re facem investiţii. Este ade­vărat că sunt începute din anii precedenţi, dar investim în continuare. Avem în con­strucţie hotelul cu 112 lo­curi la Baraolt, construcţie care a ajuns la finisaj. Par­terul va avea spaţii pentru un microrestaurant şi o fri­zeri­e-coafură. Toate ar fi bu­ne, dar cum instalaţiile sa­nitare şi mobilarea, vor fi executate în 1993, sumele necesare sunt foarte mari. A­­vem, apoi, în construcţie o cabană cu 48 de locuri la Comandău, cu alimentaţie publică la parter. Dacă rit­mul de execuţie se menţine, avem şansa ca in primul tri­mestru din anul viitor s-o dăm în funcţiune, deci să prindem ceva din sezonul de schi, în ideea în care Co­­mandăul va deveni un fel de satelit al Covasnei trebu­ie studiată cu toată seriozi­tatea de către factorii impli­caţi amenajarea drumului pentru că este o problemă vitală. Mai avem o investi­ţie la Sita Buzăului, la par­terul blocului aflat în con­strucţie, unde vom avea un re­agazin cu profil metalo­­chimice, unelte şi utilaje a­­gricole. — Asistăm la ruperea lan­ţului în ce priveşte asigura­rea unor importante cantităţi de produse animaliere din activităţile anexe sau este doar o părere personală ? — Din păcate sectorul ac­tivităţilor anexe aproape a dispărut­ Au fost distruse e­­fectivele de animale, ca a­­tare în acest an am obţinut doar 12,3 tone carne de porc din tăieri. Aceeaşi situaţie se întîlneşte şi la produsele a­­gricole: 9,5 tone de cartofi şi 19 tone diferite cereale. Tre­buie să ajungem acolo încît din gospodăriile anexe să Preda NIȚĂ (Continuare in pag. a 2-a) Aşadar, de la 1 decembrie a.c. o nouă „bucurie" pe ca­pul nostru: majorarea taxe­lor telefonice, telegrafice şi de radioficare. Am vrut să detaliem pentru dumneavoas­tră mai consistent informaţia şi -­a­ atare ieri la prima oră am sunat la ROMTELECOM — Covasna, unde am avut parte de o surpriză... Dom­nul director Fülöp István ne-a informat că nu s-a pri­mit încă nimic oficial (!?). Ca urmare cele ce urmează sunt deţinute din informaţiile di­fuzate la radio şi TV. Cit ne va costa un... alo? 9 Media majorărilor este de 78 la sută $ Taxa de a­­bonament pentru linie obiș­nuită — 250 lei, iar pentru linie dublă (telefoane cupla­te) 150 lei­­$ Costul unui impuls 3,50 lei ^ Taxa de instalare a unui post telefo­nic la persoane fizice — 6500 lei, iar la persoane ju­ridice 10.000 lei . Persoa­nele juridice pot apela şi la „tariful de urgenţă" care es­te de 30.000 lei . Convor­birile internaţionale se ma­jorează în medie cu 65 la su­tă . La posturile publice tariful rămîne acelaşi — 10 lei (3 minute) . De la 1 de­cembrie se va putea suna pe automat interurban şi în Re­publica Moldova . Se apli­că în continuare reducerile de 50 la sută pentru con­vorbirile efectuate între ore­le 18.06, precum şi în zile­le de sîmbătă, duminică şi sărbători legale. Pe măsură ce ROMTELECOM va intra în posesia datelor complete vă vom ţine la curent şi cu alte amănunte. Constantin NÎȚU (Continuare în pag. a 2-a) SERIE NOUA13 Cotidian social politic al județului Covasna Joi 26 noiembrie 1992 4 pagini — 5 lei Anul III Nr. 755 DE ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI In organizarea Prefec­turii şi a Consiliului ju­deţean Covasna, vineri, 27 noiembrie, ora 16, la Ca­sa de cultură a sindicate­lor din Sfîntu Gheorghe va avea loc adunarea so­lemnă dedicată zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României. Manifestarea festivă va fi urmată de un spectacol artistic sus­ţinut de cunoscuţi inter­preţi de muzică populară Mariana Deac, Daniela Condurache, Drăgan Mun­tean, Ion Bocşa şi Veta Biriş, acompaniaţi de ta­raful „Cră­şoiul munţi­lor“ din Alba Iulia. Spec­tacolul are înscris pe afiş şi pe actorul şi baladis­­tul Tudor Gheorghe, de la Teatrul Naţional din Cr­aiova. De asemenea, vor fi prezenţi actori ai Teatrului din Sfîntu Gheorghe. Intrarea este liberă. (N­ P.) HETE­A - un sat la începutul lumii««« ♦.♦Dar la capătul răbdării Locuitorii din satul Hetea nu pot cumpăra un chibrit. Un leg de sare, un pachet cu ţigări, pentru că nu au în sat nici o unitate comercia­lă. Oamenii de aici trebuie să facă pe jos cîţiva kilome­tri ca să ajungă la Vîlcele sau Araci şi pentru aceste mărunţişuri necesare traiu­lui de fiecare zi. Nici unul dintre ei n-are posibilitatea privatizării. Dar nici altul din afara localităţii nu îndrăz­neşte să facă pasul cel mic într-o aventură mare la He­tea. Discutînd cu d-l Máthé Ştefan, preşedintele Federal­­coop Covasna, despre necazu­rile cooperaţiei, despre ne­voia îmbunătăţirii aprovizio­nări populaţiei satelor, am ajuns şi la subiectul nostru- Nu se poate face chiar ni­mic pentru aceşti oameni, în majoritate necăjiţi, de la He­tea ? — Ba da. Ne-am gîndit de cîtva timp să studiem posi­bilitatea deschiderii unei u­­nităţi comerciale. Problema problemelor este lipsa unui spaţiu adecvat. De construit acum este mai greu. Am ră­mas înţeleşi să studiem posi­bilitatea unui spaţiu într-o locuinţă din sat, spaţiu care să fie transformat cu ame­najări simple, astfel ca şi la Hetea să putem deschide, da­că nu un magazin sătesc, cel puţin un punct alimentar. A doua problemă va fi gestio­narul. Poate că ai­ci va fi mai uşor. Dacă vom ajunge la concluzia nevoii unui punct alimentar se poate studia şi adaptarea la un program de funcţionare de cîteva ore pe zi, cîteva zie pe săptă­mână. Aici vom decide la faţa locului, de comun a­­cord şi cu cel care va prelua gestiunea. Deci iată că se poate. Deo­camdată teoretic. Bunele in­tenţii nu pot fi decit salu­tare. Vor putea cumpăra lo­cuitorii satului Hetea petro­lul lampant de la magazinul din satul lor peste cîteva luni de zile ? D-l Máthé Ștefan ne spu­ne că mai mult ca sigur: DA. N. PREDA 609EI uo: dS — I ■ JiOngîBM M CORNELIU VADIM TUDOR „Dacă Titulescu şi targa au fost extremişti atunci sint • 144 şi eu! — Cu cîtva timp în urmă, un străin venit nu în țară m-a întrebat : „Este adevărat că eşti colonel de securitate?" „Mă jignești — i-am răspuns — numai colonel ? slnt general, dom­nule !“ „Dar cine ţi-a spus ?“ „George Şerbar» de la PAC." „Păi dacă asta e sursa ta de in­formare, m-am lămurit !" Eu stimate domn, sînt ofiţer în rezervă, dar de M.Ap.N. şi ca militar, în '69, pe şantierul de pe Argeş, stăteam cîteva ore pe zi cu picioarele în apă, după care am făcut o infecţie. Era cit pe ce să mă curăţ şi, transportat de urgenţă la spitalul din Piteşti, făceam patru doze de ampicilina pe zi. Armata română a participat la tot ce s-a construit pe marile şantiere ale ţării şi a dat multe jertfe. Mă bucur că aparţin ei. — Vă consideraţi dizident ceauşist ? — Socotesc cuvîntul jignitor. Cine a fost di­zident la noi ? Oricine a scris cîteva fraze pie­zișe într-o fițuică are dreptul să se cons­aere astfel ! Nu vreau să vorbesc despre faptele mele, dar în această idee, se uită că în '88, redactor fiind la Agerpress, mi-am depus carnetul P.C.R., protestînd pentru intenţia regimului de a de­mola casa în care a locuit Eminescu, pe strada Buzeşti. Unde erau dizidenţii atunci ? — Se mai vorbeşte despre extremismul naţio­nalist al dumneavoastră. — Eu îl iubesc foarte mult pe Iuliu Maniu, sînt chiar fascinat de personalitatea lui. In 1980, am vrut să scriu o carte despre el. Cînd am publicat în „Sâptămîna" articolul „Idealul“, în care ceream retipărirea urgentă a cuvîntărilor lui Maniu, Ion şi Ionel Brătianu, Vaida-Voievod, toţi români adevăraţi care şi-au iubit cu patimă ţara, mi s-a retras dreptul la semnătură în presă şi am fost anchetat de securitate. Victor IANCULESCU (Continuare in pag. a 2-a)­ ­ Domnule Corneliu Vadim Tudor sâ înce­pem acest interviu abrupt prin ceea ce se spune despre dumneavoastră şi anume că sînteţi ofiţer de securitate încă de pe vremea lui Ceauşescu. cititori! Vă aducem la cunoştin­ţă că începind cu 1 de­cembrie a.c., din motive de ordin financiar suntem­ nevoiţi să mărim preţul unui exemplar de ziar la 19 lei; preţul abonamen­tului pe luna decembrie va rămîne neschimbat. Cu speranţa că veţi înţelege această hotărire, vă mul­ţumim. Ceasul rău • Pe D.N. 11, între Tîrgu Secuiesc şi Lunga, Ioan Moraru din Făgăraş, aflat la volanul unui Mer­cedes l-a acroşat şi rănit uşor pe Hajdú László din Tîrgu Secuiesc. Cel din urmă era puţin... beat mort şi se deplasa pe mij­locul carosabilului ... • Tot bine băut. Rúzsa Mindly a dat bice ca­ilor în intersecţia de la Reci, nevăzînd indicatorul „Stop", dar nici un auto­turism din Cluj care s-a nimerit să treacă tot a­­tunci. A rezultat rănirea gr­avă a căruţaşului şi a­­variile de rigoare. 9 Hazlie: pe calea fe­rată dintre Olteni şi Mal­­naş a fost călcat de tren un ... urs 1 • încălzit de băutură, Bokor Béla din Poian s-a dus să se culce în șură. Și-a aprins, probabil, o țigară. Urmarea, un in­cendiu în care a ars B.B., a luat foc casa lui și a vecinului.

Next