Cuvîntul Nou, ianuarie 1993 (Anul 4, nr. 777-790)
1993-01-08 / nr. 777
Peg. 2 I y/ifiog I Wj.... ' .u, „Domnul Maniga se face că... plouă!" „Doresc să abordez o problemă care nu este numai a mea. Am întîlnit şi alţi cetăţeni supăraţi foc pe faptul că jocurile aşa-zise „de întrajutorare“ s-au dovedit pînă la urmă nişte păcăleli teribile. Eu sînt pensionar şi Împreună cu soţia (şi ea pensionară) am strîns bani, ba am mai făcut şi un C.A.R., depunînd 16.000 de lei la „Sistemul Maniga“ din Sfîntu Gheorghe. Văzînd că timpul trece şi nu mai cîştig nimic, m-am dus să-mi scot banii, dar am dat numai de soţia „întreprinzătorului“, care ne-a dus cu vorba, promiţîndu-ne ferm că în scurtă vreme vom recăpăta sumele, mai puţin comisionul. Am fost de acord. Numai că nu s-au ţinut de cuvînt nici de data aceasta! Realmente nu ştim ce să mai facem pentru a ne recupera banii strînşi cu atîta trudă? Am auzit şi am citit că toate sistemele acestea au dat faliment prin ţară, că patronii s-au îmbogăţit peste noapte, bazîndu-se pe credulitatea şi naivitatea concetăţenilor lor. Doresc să fac precizarea în mod public, că dacă nu mi se restituie în termen scurt suma, îl voi acţiona în judecată pe acest domn Maniga, împreună cu alţi jucători aflaţi în situaţie similară“. ISPAN Geza, strada Stadionului, bl. 16, cartierul Simeria, Sfîntu Gheorghe „Ce fel de testament e valabil?" „Soţul meu este grav bolnav, fiind netransportabil, avînd 69 de ani. Ar dori să-şi facă testamentul, dar nu se poate deplasa la Notarat. Cum se procedează in asemenea situaţii? . Sint două posibilităţi In situaţia relatată, stimată corespondentă, din oraşul Covasna, există două posibilităţi. Soţul poate redacta singur un testament scris de mînă, datat şi semnat (olograf) sau puteţi chema notarul din raza dumneavoastră de domiciliu, acasă, pentru întocmirea unui testament. Ambele vor fi valabile. „De ce la alţii se poate, şi la noi nu?" „Sunt un întreprinzător particular care desfac de multă vreme unele produse prin pieţe. Locuiesc în municipiul reşedinţă de judeţ, dar m-am deplasat şi în alte localităţi: Miercurea Ciuc, Dej, Satu Mare. Ei bine, am observat că acolo pieţele centrale sunt acoperite, închise, în aşa fel incit se poate sta la tarabe mai multă vreme fără probleme. Pe frigul acesta cumplit, cum să-ţi desfaci marfa sub cerul liber? S-a făcut nu de mult ceva cu măcelăriile din zona Pieţei Centrale din Sfîntu Gheorghe, dar ar fi bine ca să se realizeze şi o hală agroalimentară, un spaţiu închis. Atunci vor veni, cu siguranţă, un număr mult mai mare producătorii. Loc ar fi, totul depinde de existenţa fondurilor materiale şi a iniţiativei edililor. Nădăjduiesc că propunerea mea va fi inclusă pe agenda de lucru a Primăriei pentru perioada următoare .. Vasile DELEANU: Sfîntu Gheorghe Opiniile exprimate sunt judicioase, domnule Deleanu, mai cu seamă că aţi atins şi chestiunea ... banilor! Poate că odată cu acordarea unei mai mari autonomii organismului local,, să se găsească şi fondurile necesare pentru asemenea obiective de larg interes cetăţenesc. Pe scurt S. Benedek, Tîrgu Secuiesc: Nelămurirea dumneavoastră e şi a altor cetăţeni. Organele competente analizează cazul și în măsura în care vom avea elemente noi, le vom face publice. Rubrică realizată de Horia C. DELIU T. Maria, Covasna . P.N.L. a afims pe drumuri... Urmare din par ţinem. Acelaşi ultimatum l-a primit şi P.U.N.R., vecin cu noi. Motivul invocat: amenajarea unui centru de calcul. N.A.: Este surprinzător că la trei ani de la Revoluţie problema spaţiilor pentru part de mai există. Considerăm că este de datoria Primăriei din Sfintu Gheorghe să se implice pentru rezolvarea ei. Deocamdată, după aproape un an de la constituirea noii formule a Primăriei nu s-a mişcat nici un deget în această direcț ci este adevărat că nici în altele... Nu se poate să nu remarcăm faptul că cele mai năpăstuite partide sunt tocmai cele care nu „fac“ politica U.D.M.R.-ului. Să fie vorba de o răzbunare sau de o înţelegere deformată a democraţiei? — Ce noutăţi prezintă P.N.L. in ce prveşte activitatea de partid? — Deocamdată aşteptăm Conferinţa pe ţară a partidului ce ar urma să se desfăşoare spre sfirşitul lunii februarie, moment pe care îl dorim deosebit de important pentru realizarea uniunii liberale. In acest sens există perspectiva unei fuziuni cu P.N.L. şi Partidul Republican. — Care este poziţia liberalilor covăsneni faţă de conducerea bicefală a Prefecturii ? — Noi sîntem deschişi pentru orice fel de discuţii în acest sens cu celelalte partide. Opţiunea noastră se îndreaptă spre menţinerea actualei formule. In cazul în care ilegalitatea faţă de prevederile Constituţiei se doreşte reglementată, sîntem pentru menţinerea domnului Telea în funcţia de prefect şi a domnului Fodor în aceea de subprefect. Sau chiar in formulă inversă, dar să fie linişte în judeţ. (Urmare din pag. 1) de producţie, fiecare comandă cu costurile ei, deci cu o urmărire a cheltuielilor, situaţia care ne dă posibilitatea să vedem, în final, cum îşi gospodăresc echipa, colectivul fondurile, cine trebuie ajutat, unde trebuie intervenit pentru corecţie, unde trebuie impulsionată activitatea. Cel puţin vom putea arăta concret unde s-agreşit sau cine a făcut treabă bună. — Se vorbeşte aproape peste tot de descreşterea producţiei. Ce s-a întîmplat la I.S.A.M.A. ? — Şi la noi un lucru este cert. Producţia a scăzut foarte mult. Nu atît cererea de produse, cît mai ales faptul că agentul economic n-are bani să plătească. Am trecut noi din proprie iniţiativă la un sistem de compensări şi am ajuns inclusiv la situaţia că cercul compensării s-a închis la 5, 6 sau chiar 8 întreprinderi. — Deşi afirmaţi că producţia a scăzut şi la I.S.A.M.A., totuşi de aici n-au fost prea mulţi şomeri. La nivel central s-a format un timp o optică total greşită. Cînd spuneai că sînt greutăţi, că producţia nu creşte, că nu avem bani să plătim salariile, întrebarea bumerang era „cîţi oameni aţi dat afară?“. Cea mai spinoasă problemă rămîne problema oamenilor, pentru că arma cea mai comodă este cea a şomajului, noi n-am prea utilizat-o. Situaţia cînd încerci să ieşi din impas pe seama oamenilor, adică aruncîndu-i pe piaţa şomajului, nu este cea reală. De aceea în Consiliul de administraţie s-a hotărît să mai aşteptăm pentru că această mare industrie nu moare, nu poate muri, uzinele astea construite cu eforturile întregii naţiuni nu sunt, aşa cum s-a zis, mormane de fier. Că avem un decalaj tehnologic este adevărat, dar şi acest, să-i zicem handicap, poate fi recuperat şi, după mine, sunt două căi verificate: import masiv de tehnologie, dar cu ce? Muncă tenace, muncă nu de 5, de 7, de 8 ore, ci muncă creatoare, perseverenţă şi este posibil să izbîndim. Deci, am hotărît să aşteptăm începutul acestui an, să vedem, poate, se mai descurcă ceva în nebunia asta generată de blocajul financiar. Vom munci un trimestru şi la 31 martie vom face calculele şi vom vedea ce este, ce trebuie să facem mai departe. Un lucru este cert. Deşi producţia a scăzut, noi n-am încheiat anul 1992 cu pierderi. Faţă de 1989 producţia a scăzut cu 60 la sută. Este foarte mult. Personalul a scăzut de la 6440 in decembrie 1939, la 4545 salariaţi induse la poziţia defensivă a opoziţiei în Parlament a spus: „Ar trebui asigurată de către grupurile parlamentare ale opoziţiei, prestaţia necesară pentru a se obţine votarea proiectelor legislative în forma optimă. Numai că parlamentarii Convenţiei nu au ajuns la o coordonare a activităţii“, decembrie 1992. Am apelat la şomaj numai atunci cînd a trebuit să ajustăm raportul personal direct productiv — personal indirect productiv care ajunsese cam la 50 la sută. Nicăieri în lume nu există aşa ceva. Dar ne-am putea redresa. Secţia de scule de filetat are comenzi, la nivelul anului 1989, dar Combinatul de oţeluri speciale din Tîrgovişte nu produce, deci, materie primă joc. Aşa că a trecut la execuţia altor sortimente pe care le exportă. Să aducem din import este o soluţie. Dar cu ce? De unde valută? Iată sînt probleme, sînt nenumărate priorităţi, dar eu consider că prioritatea pe care ar trebui s-o soluţioneze noua echipă guvernamentală ar fi lichidarea blocajului financiar. Soluţia cea mai comodă — şomajul? CUVÎNTUL NOU Anul IV Nr. 777 Drepturile de pensie ale urmaşilor agricultorilor decedaţi Deşi imediat după promulgarea Legii nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor am prezentat pe larg capitole întregi, totuşi, din lipsă de spaţiu suficient, nu ne-am referit la două dintre ele, în urma interesului manifestat de numeroşi cititori sau cetăţeni care ni s-au adresat cu prilejul deplasărilor în teren, astăzi ne oprim la prevederile amintitei legi privind drepturile de pensie ale urmaşilor agricultorilor decedaţi. „ In primul rînd, este de reţinut că pensia de urmaş se acordă copiilor şi soţului supravieţuitor. Constituie noutate faţă de vechea lege, faptul că prin soţ supravieţuitor, în condiţiile Legii nr. 80/1992, se înţelege atît soţia decedatului, cît şi soţul decedatei. Deci de dreptul de pensie de urmaş beneficiază de acum încolo şi soţul (bărbatul). • Fireşte, pensia de urmaş se acordă numai dacă persoana decedată era pensionar(ă) sau îndeplinea condiţiile prevăzute pentru obţinerea unei pensii. • Conform art 15 (1), copiii au dreptul la pensia de urmaş pînă la împlinirea vîrstei de 16 ani sau, dacă continuă studiile, pînă la terminarea acestora, fără a depăși insă vîrsta de 25 de ani, respectiv, 26 de ani, în cazul celor NE-AM INTERESAT PENTRU DV. care urmează studii superioare cu o durată mai mare de 5 ani. Dacă s-au aflat în stare de invaliditate de orice grad la împlinirea vîrstelor menţionate mai sus, copiii beneficiază în continuare de pensie de urmaş pe toată durata invalidităţii. # Soţia sau soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vîrstei de 57 de ani, respectiv, 62 de ani, dacă au avut cel puțin 15 ani de căsătorie. Dacă durata căsătoriei a fost mai mica, de cel puțin 10 ani, pensia se acordă proporțional cu anii de căsătorie. In cazul în care soția sau soţul supravieţuitor este invalid de gradul I sau II, pensia de urmaş se acordă pe timpul cît este invalid, indiferent de vîrstă şi de durata căsătoriei. De asemenea, soţia sau soţul supravieţuitor beneficiază de dreptul de pensie de urmaş, indiferent de vîrstă sau de durata căsătoriei, dacă la data decesului soţului, respectiv, soţiei, nu are alte venituri în afara celor realizate din activităţile agricole productive şi are în îngrijire unul sau mai mulţi copii în vîrstă de pînă la 7 ani . In sfîrşit, legea conţine o altă prevedere ce constituie o noutate: soţia sau soţul supravieţuitor îşi păstrează dreptul la pensie de urmaş şi în cazul în care s-a recăsătorit. (A.G.) LA DIRECŢIA MUNCII Mai sunt locuri pentru cursurile de calificare organizate de Direcţia muncii şi protecţiei sociale, şi anume, pentru următoarele meserii lăcătuş mecanic auto, curs ce se va desfăşura în oraşul Tîrgu Secuiesc şi confecţioner, dulgher-tîmplar, zidar . In municipiul Sfîntu Gheorghe. De asemenea, tot în municipiul Sfîntu Gheorghe, se va organiza şi un curs de instruire pentru contabili. Cursurile sînt organizate pentru şomeri, cît şi pentru alte persoane interesate şi vor începe în luna februarie a.c. înscrierile se fac pînă la sfîrşitul lunii ianuarie. Doritorii pot primi informaţii direct de la Compartimentul calificarerecalificare din cadrul Direcţiei muncii şi protecţiei sociale cu sediul în munici- I piul Sfîntu Gheorghe, etajul dintîi, camera 6. (B.V.) „Prima dată trebuie să ne suflecăm minecile“ (Urmare din pag. 1) că ia decizii dure. Ceea ce doresc ei este ca soluţiile să fie cinstite şi de bun simţ. Oamenii înţeleg tot mai mult că, cel puţin pe termen lung, trebuie făcut ceva. I. Credeţi că, pe termen scurt, le veţi cere, să zicem, veteranilor şi altor oameni în vîrstă să primească o lovitură şi să accepte un pic de durere pe care se poate ca ei să n-o dorească? B. Intenţionez să conduc după un program care va ridica la maximum posibil numărul de locuri de muncă şi creşterea venitului în măsura în care încercăm să ieşim din această recesiune, iar, în al doilea rînd, va schimba fundamental structurile de cheltuieli, nu numai ale banilor guvernului, dar în măsura în care le vom putea influenţa, şi pe cele particulare spre investiţii pe termen lung. In al treilea rînd vom elabora un plan multianual de reducere a deficitului. Pentru că, dacă vă uitaţi la cifrele de acum, două lucruri s-au schimbat fundamental şi dramatic de cînd am studiat cifrele pe baza cărora am elaborat „Mai întîi poporul“ (manual de campanie Clinton-Gore). Unul este că, din cauza evoluţiei recesiunii, mai rapidă decît anticipările, deficitul pe termen scurt este considerabil mai mare decît s-ar fi anticipat acum şaseşapte luni. (Doamna Clinton intră în cameră şi se aşează lingă preşedintele ales). — Va uufur ’ — VĂZUTE, AUZITE, CITITE rumore din Ocq 1)