Cuvîntul Nou, ianuarie 1993 (Anul 4, nr. 777-790)

1993-01-08 / nr. 777

Peg. 2 I y/ifiog I Wj.... ' .u, „Domnul Maniga se face că... plouă!" „Doresc să abordez o pro­blemă care nu este numai a mea. Am întîlnit şi alţi ce­tăţeni supăraţi foc pe faptul că jocurile aşa-zise „de întra­jutorare“ s-au dovedit pînă la urmă nişte păcăleli teri­bile. Eu sînt pensionar şi Împreună cu soţia (şi ea pensionară) am strîns bani, ba am mai făcut şi un C.A.R., depunînd 16.000 de lei la „Sistemul Maniga“ din Sfîntu Gheorghe. Văzînd că timpul trece şi nu mai cîştig nimic, m-am dus să-mi scot banii, dar am dat numai de soţia „în­treprinzătorului“, care ne-a dus cu vorba, promiţîndu-ne ferm că în scurtă vreme vom recăpăta sumele, mai puţin comisionul. Am fost de acord. Numai că nu s-au ţinut de cuvînt nici de data aceasta! Realmente nu ştim ce să mai facem pentru a ne recupera banii strînşi cu atîta trudă? Am auzit şi am citit că toate sistemele aces­tea au dat faliment prin ţa­ră, că patronii s-au îmbogă­ţit peste noapte, bazîndu-se pe credulitatea şi naivitatea concetăţenilor lor. Doresc să fac precizarea în mod public, că dacă nu mi se restituie în termen scurt suma, îl voi acţiona în judecată pe acest domn Maniga, împreu­nă cu alţi jucători aflaţi în situaţie similară“. ISPAN Geza, strada Stadionului, bl. 16, cartierul Simeria, Sfîntu Gheorghe „Ce fel de testament e valabil?" „Soţul meu este grav bol­nav, fiind netransportabil, a­­vînd 69 de ani. Ar dori să-şi facă testamentul, dar nu se poate deplasa la Notar­at. Cum se procedează in ase­menea situaţii? . Sint două posibilităţi In situaţia relatată, sti­mată corespondentă, din ora­şul Covasna, există două po­sibilităţi. Soţul poate redacta singur un testament scris de mînă, datat şi semnat (olo­graf) sau puteţi chema no­tarul din raza dumneavoas­tră de domiciliu, acasă, pen­tru întocmirea unui testa­ment. Ambele vor fi valabi­le. „De ce la alţii se poate, şi la noi nu?" „Sunt un întreprinzător particular care desfac de multă vreme unele produse prin pieţe. Locuiesc în mu­nicipiul reşedinţă de judeţ, dar m-am deplasat şi în alte localităţi: Miercurea Ciuc, Dej, Satu Mare. Ei bine, am observat că acolo pieţele cen­trale sunt acoperite, închise, în aşa fel incit se poate sta la tarabe mai multă vreme fără probleme. Pe frigul a­­cesta cumplit, cum să-ţi des­faci marfa sub cerul liber? S-a făcut nu de mult ceva cu măcelăriile din zona Pie­ţei Centrale din Sfîntu Gheorghe, dar ar fi bine ca să­ se realizeze şi o hală agro­­alimentară, un spaţiu închis. Atunci vor veni, cu siguran­ţă, un număr mult mai mare producătorii. Loc ar fi, totul depinde de existenţa fondu­rilor materiale şi a iniţiati­vei edililor. Nădăjduiesc că propunerea mea va fi inclusă pe agenda de lucru a Pri­măriei pentru perioada ur­mătoare .. Vasile DELE­A­NU: Sfîntu Gheorghe Opiniile exprimate sunt judicioase, domnule Deleanu, mai cu seamă că aţi atins şi chestiunea ... banilor! Poa­te că odată cu acordarea unei mai mari autonomii or­ganismului local,, să se gă­sească şi fondurile necesare pentru asemenea obiective de larg interes cetăţenesc. Pe scurt S. Benedek, Tîrgu Secuiesc: Nelămurirea dumneavoastră e şi a altor cetăţeni. Orga­nele competente analizează cazul și în măsura în care vom avea elemente noi, le vom face publice. Rubrică realizată de Horia C. DELIU T. Maria, Covasna . P.N.L. a afims pe drumuri...­ ­Urmare din par­­­ ţinem. Acelaşi ultimatum l-a primit şi P.U.N.R., vecin cu noi. Motivul invocat: amenajarea unui centru de calcul. N.A.: Este surprinzător că la trei ani de la Revolu­ţie problema spaţiilor pentru part de mai există. Consi­derăm că este de datoria Primăriei din Sfintu Gheorghe să se implice pentru rezolvarea ei. Deocamdată, după a­­proape un an de la constituirea noii formule a Primă­riei nu s-a mişcat nici un deget în această direcț c­i este adevărat că nici în altele... Nu se poate să nu re­marcăm faptul că cele mai năpăstuite partide sunt tocmai cele care nu „fac“ politica U.D.M.R.-ului. Să fie vorba de o răzbunare sau de o înţelegere deformată a democraţiei? — Ce noutăţi prezintă P.N.L. in ce pr­veşte activita­tea de partid? — Deocamdată aşteptăm Conferinţa pe ţară a parti­dului ce ar urma să se desfăşoare spre sfirşitul lunii fe­bruarie, moment pe care îl dorim deosebit de important pentru realizarea uniunii liberale. In acest sens există perspectiva unei fuziuni cu P.N.L. şi Partidul Republican. — Care este poziţia liberalilor covăsneni faţă de con­ducerea bicefală a Prefecturii ? — Noi sîntem deschişi pentru orice fel de discuţii în acest sens cu celelalte partide. Opţiunea noastră se în­dreaptă spre menţinerea actualei formule. In cazul în care ilegalitatea faţă de prevederile Constituţiei se doreş­te reglementată, sîntem pentru menţinerea domnului Telea în funcţia de prefect şi a domnului Fodor în aceea de subprefect. Sau chiar in formulă inversă, dar să fie linişte în judeţ. (Urmare din pag. 1) de producţie, fiecare coman­dă cu costurile ei, deci cu o urmărire a cheltuielilor, si­tuaţia care ne dă posibilita­tea să vedem, în final, cum îşi gospodăresc echipa, colec­tivul fondurile, cine trebuie ajutat, unde trebuie interve­nit pentru corecţie, unde tre­buie impulsionată activitatea. Cel puţin vom putea arăta concret unde s-a­­greşit sau cine a fă­cut treabă bună. — Se vorbeşte aproape pes­te tot de descreşterea pro­ducţiei. Ce s-a întîmplat la I.S.A.M.A. ? — Şi la noi un lucru este cert. Producţia a scăzut foar­te mult. Nu atît cererea de produse, cît mai ales faptul că agentul economic n-are bani să plătească. Am tre­cut noi din proprie iniţiati­vă la un sistem de compen­sări şi am ajuns inclusiv la situaţia că cercul compensă­rii s-a închis la 5, 6 sau chiar 8 întreprinderi. — Deşi afirmaţi că produc­ţia a scăzut şi la I.S.A.M.A., totuşi de aici n-au fost prea mulţi şomeri.­­ La nivel central s-a for­mat un timp o optică total greşită. Cînd spuneai că sînt greutăţi, că producţia nu creşte, că nu avem bani să plătim salariile, întrebarea bumerang era „cîţi oameni aţi dat afară?“. Cea mai spi­noasă problemă rămîne pro­blema oamenilor, pentru că arma cea mai comodă este cea a şomajului, noi n-am prea utilizat-o. Situaţia cînd încerci să ieşi din impas pe seama oamenilor, adică arun­­cîndu-i pe piaţa şomajului, nu este cea reală. De aceea în Consiliul de administraţie s-a hotărît să mai aşteptăm pentru că această mare in­dustrie nu moare, nu poate muri, uzinele astea construi­te cu eforturile întregii na­ţiuni nu sunt, aşa cum s-a zis, mormane de fier. Că a­­vem un decalaj tehnologic este adevărat, dar şi acest, să-i zicem handicap, poate fi recuperat şi, după mine, sunt două căi verificate: import masiv de tehnologie, dar cu ce? Muncă tenace, muncă nu de 5, de 7, de 8 ore, ci muncă creatoare, perseveren­ţă şi este posibil să izbîndim. Deci, am hotărît să aşteptăm începutul acestui an, să ve­dem, poate, se mai descurcă ceva în nebunia asta genera­tă de blocajul financiar. Vom munci un trimestru şi la 31 martie vom face calculele şi vom vedea ce este, ce tre­buie să facem mai departe. Un lucru este cert. Deşi pro­ducţia a scăzut, noi n-am încheiat anul 1992 cu pier­deri. Faţă de 1989 producţia a scăzut cu 60 la sută. Este foarte mult. Personalul a scăzut de la 6440 in decem­­brie 1939, la 4545 salariaţi in­du­se la poziţia defensivă a opoziţiei în Parlament a spus: „Ar trebui asigurată de către grupurile parla­mentare ale opoziţiei, prestaţia necesară pentru a se obţine votarea pro­iectelor legislative în for­ma optimă. Numai că par­lamentarii Convenţiei nu au ajuns la o coordonare a activităţii“, decembrie 1992. Am apelat la şomaj numai atunci cînd a trebuit să ajustăm raportul personal direct productiv — personal indirect productiv care ajunsese cam la 50 la sută. Nicăieri în lume nu există aşa ceva. Dar ne-am putea redresa. Secţia de scu­le de filetat are comenzi, la nivelul anului 1989, dar Combinatul de oţeluri specia­le din Tîrgovişte nu produ­ce, deci, materie primă joc. Aşa că a trecut la execuţia altor sortimente pe care le exportă. Să aducem din im­port este o soluţie. Dar cu ce? De unde valută? Iată sînt probleme, sînt nenumă­rate priorităţi, dar eu con­sider că prioritatea pe care ar trebui s-o soluţioneze noua echipă guvernamentală ar fi lichidarea blocajului finan­ciar. Soluţia cea mai comodă — şomajul? CUVÎNTUL NOU Anul IV Nr. 777 Drepturile de pensie ale urmaşilor agricultorilor decedaţi Deşi imediat după pro­mulgarea Legii nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drep­turi de asigurări sociale ale agricultorilor am prezentat pe larg capitole întregi, totuşi, din lipsă de spaţiu suficient, nu ne-am referit la două dintre ele, în urma interesu­lui manifestat de numeroşi cititori sau cetăţeni care ni s-au adresat cu prilejul de­plasărilor în teren, astăzi ne oprim la prevederile aminti­tei legi privind drepturile de pensie ale urmaşilor agricul­torilor decedaţi. „ In primul rînd, este de reţinut că pensia de urmaş se acordă copiilor şi soţului supravieţuitor. Constituie nou­tate faţă de vechea lege, faptul că prin soţ supravie­ţuitor, în condiţiile Legii nr. 80/1992, se înţelege atît soţia decedatului, cît şi soţul dece­datei. Deci de dreptul de pensie de urmaş beneficiază de acum încolo şi soţul (băr­batul). • Fireşte, pensia de urmaş se acordă numai dacă persoana decedată era pen­sionar(ă) sau îndeplinea con­diţiile prevăzute pentru obţi­nerea unei pensii. • Con­form art 15 (1), copiii au dreptul la pensia de urmaş pînă la împlinirea vîrstei de 16 ani sau, dacă continuă studiile, pînă la terminarea acestora, fără a depăși insă vîrsta de 25 de ani, respec­tiv, 26 de ani, în cazul celor NE-AM INTERESAT PENTRU DV. care urmează studii superi­oare cu o durată mai mare de 5 ani.­­ Dacă s-au aflat în stare de invaliditate de orice grad la împlinirea vîr­­stelor menţionate mai sus, copiii beneficiază în conti­nuare de pensie de urmaş pe toată durata invalidităţii. # Soţia sau soţul supravieţui­tor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vîrstei de 57 de ani, respectiv, 62 de ani, da­că au avut cel puțin 15 ani de căsătorie. Dacă durata căsătoriei a fost mai mica, de cel puțin 10 ani, pensia se acordă proporțional cu anii de căsătorie.­­ In ca­zul în care soția sau soţul supravieţuitor este invalid de gradul I sau II, pensia de urmaş se acordă pe timpul cît este invalid, indiferent de vîrstă şi de durata căsătoriei.­­ De asemenea, soţia sau soţul supravieţuitor benefi­ciază de dreptul de pensie de urmaş, indiferent de vîr­stă sau de durata căsătoriei, dacă la data decesului soţu­lui, respectiv, soţiei, nu are alte venituri în afara celor realizate din activităţile agri­cole productive şi are în în­grijire unul sau mai mulţi copii în vîrstă de pînă la 7 ani . In sfîrşit, legea con­ţine o altă prevedere ce con­stituie o noutate: soţia sau soţul supravieţuitor îşi păs­trează dreptul la pensie de urmaş şi în cazul în care s-a recăsătorit. (A.G.) LA DIRECŢIA MUNCII Mai sunt locuri pentru cursurile de calificare orga­nizate de Direcţia muncii şi protecţiei sociale, şi anume, pentru următoarele meserii­­ lăcătuş­ mecanic auto, curs ce se va desfăşura în oraşul Tîrgu Secuiesc şi confecţio­ner, dulgher-tîmplar, zidar . In municipiul Sfîntu Gheorghe. De asemenea, tot în municipiul Sfîntu Gheor­ghe, se va organiza şi un curs de instruire pentru contabili. Cursurile sînt or­ganizate pentru şomeri, cît şi pentru alte persoane in­teresate şi vor începe în lu­na februarie a.c. înscrierile se fac pînă la sfîr­şitul lunii ianuarie. Doritorii pot pri­mi informaţii direct de la Compartimentul calificare­­recalificare din cadrul Di­recţiei muncii şi protecţiei­­ sociale cu sediul în munici- I piul Sfîntu Gheorghe, etajul d­intîi, camera 6. (B.V.) „Prima dată trebuie să ne suflecăm minecile“ (Urmare­­ din pag. 1) că ia decizii dure. Ceea ce doresc ei este ca soluţiile să fie cinstite şi de bun simţ. Oamenii înţeleg tot mai mult că, cel puţin pe termen lung, trebuie făcut ceva. I. Credeţi că, pe termen scurt, le veţi cere, să zicem, veteranilor şi altor oameni în vîrstă să primească o lo­vitură şi să accepte un pic de durere pe care se poate ca ei să n-o dorească? B. Intenţionez să conduc după un program care va ridica la maximum posibil numărul de locuri de muncă şi creşterea venitului în mă­sura în care încercăm să ie­şim din această recesiune, iar, în al doilea rînd, va schimba fundamental struc­turile de cheltuieli, nu nu­mai ale banilor guvernului, dar în măsura în care le vom putea influenţa, şi pe cele particulare spre investi­ţii pe termen lung. In al treilea rînd vom elabora un plan multianual de reducere a deficitului. Pentru că, da­că vă uitaţi la cifrele de a­­cum, două lucruri s-au schimbat fundamental şi dra­matic de cînd am studiat ci­frele pe baza cărora am ela­borat „Mai întîi poporul“ (manual de campanie Clin­­ton-Gore). Unul este că, din cauza evoluţiei recesiunii, mai rapidă decît anticipările, de­ficitul pe termen scurt­ este considerabil mai mare decît s-ar fi anticipat acum şase­­şapte luni. (Doamna Clinton intră în cameră şi se aşează lingă preşedintele ales). — Va uufu­r ’ — VĂZUTE, AUZITE, CITITE ru­more din Ocq 1)

Next