Cuvîntul Nou, ianuarie 1993 (Anul 4, nr. 777-790)

1993-01-15 / nr. 782

Peg 2 Unde-i lege, nu-i tocmeală Cu cîteva ore înainte de depunerea jurămîntului so­lemn de către membrii sec­­ţiei Gărzii Financiare a ju­deţului Covasna, am solici­tat d-lui Valentin Avrames­­cu, comisar şef al Gărzii Fi­nanciare a judeţului Covas­na cîteva date referitoare la bilanţul activităţii pe anul 1992. „ Deşi lucrăm cu un efectiv incomplet, faţă de numărul de posturi existent în sche­ma de funcţionare, în anul 1992 am reuşit să verificăm 481 de agenţi economici, din care în 379 de cazuri am constatat abateri privind res­pectarea reglementărilor fis­cale şi a normelor genera­le de comerţ. Faptele con­statate au fost sancţionate prin aplicarea a 592 amenzi contravenţionale, care au în­sumat 35.263.000 lei. Au fost constatate şi trei in­fracţiuni care au fost înain­tate organelor de cercetare penală. — In ce a constat încăl­carea legilor ? — Este vorba de acte şi fapte de comerţ fără înde­plinirea condiţiilor stabilite prin lege, fie depăşirea o­­biectului de activitate, fie efectuarea de acte de co­merţ fără existenţa autori­zaţiei. în această categorie au intrat 37 de cazuri pen­tru care au fost aplicate 3.225 milioane lei amenzi. Sau, alt caz, expunerea spre vânzare a unor mărfuri fă­ră specificarea termenelor de valabilitate sau cu termen de valabilitate expirat. Au fost 44 de constatări care s-au soldat cu 3,350 milioa­ne lei amenzi. Sau, punerea în vînzare a unor mărfuri a căror proveniență nu poa­te fi dovedită, conform le­gii. Au fost 32 de cazuri la care s-au aplicat 2,395 mili­oane lei amenzi. De aseme­nea, au fost şi alte contra­venţii, printre care vînzarea preferenţială, neexpunerea la vînzare a mărfurilor e­­xistente, neafişarea preţuri­lor şi tarifelor, cumpărarea în scop de revînzare de la unităţile de desfacere cu a­­mănuntul şi de alimentaţie publică a unor mărfuri, cumpărarea fără repartiţie în dauna titularilor de repar­tiţii de mărfuri care fac o­­biectul balanţelor. Asemenea fapte au fost constatate în 477 de cazuri, la care s-au apli­cat 25,853 milioane lei. — Cîteva exemple ? — La depozitul din Sfîn­­tu Gheorghe al S.C. SA MARAKES S.R.L. au fost găsite, la 21 noiembrie 1992, 520 pachete ţigări Monte Car­lo, a căror provenienţă n-a putut fi dovedită. Marfa a fost confiscată, aplicîndu-se o amendă de 500.000 lei. La magazinul alimentar aparţi­­nînd de COMALIMETEX din Tîrgu Secuiesc, din strada Armata Roşie (­ sic — n.r.), s-au găsit 81 de pachete ca­fea MONCA MOLD cu ter­menul de valabilitate expi­rat. Marfa a fost­­■onfiscată iar şefa de unitate Könczei Margareta a fost amendată cu 20.000 lei. In comuna Bo­­roșneu Mare a fost depista­tă Bartha Maria, din strada Principală nr. 274, care pre­para și comercializa băuturi alcoolice din alcool rafinat, fără a fi autorizată. Băutu­ra a fost confiscată, iar con­travenienta amendată cu 60000 lei. La S.C. „Bradul*­ S.R.L. din Comandău s-a constatat nedeclararea adao­sului comercial pentru pro­dusele comercializate cu a­­mănuntul, deţinerea de va­lori băneşti care nu erau­­ înregistrate în evidenţa con­tabilă şi eliberarea de bani din casă fără documente. A- m°nda aplicată a fost de 790.000 lei. Preda NIŢA „SPECTATORII AU DE CE SA NE TREACĂ PRAGUL" 'I­rm­are din pag­­­ reşti, probabil şi din Craio­va, toate celelalte din Româ­nia au angajat actori din Republica Moldova. E vorba despre alt gen de legături, de pildă cele cu Teatrul „Eugen Ionescu“ din Chişi­nău, — cel mai valoros din întreaga Basarabie — care va veni cu siguranţă la Fes­tivalul „Atelier“, ediţia a II-a — Cu asta am ajuns la a­­nul în curs. Ce gînduri aveţi, pentru prima lui parte ? — In curînd începem lu­cru! la o piesă de Slawomir Mrrzek. „Pe jos“ se numeş­te în regia lui Romeo Băr­­bosu de la Naţionalul timi­şorean. Apoi, o comedie mu­zeală, care se va numi „Pe­ripeţiile bravului soldat I­­van Turbincă“ Piesa va fi o selecţie de elemente din opera lui Creangă, montate în spiritul lui Creangă. Deci fără forţări moderniste, cu draci care cîntă la chitară şi alte asemenea. Regia va fi semnată de doamna Adri­ana Piteşteanu, cu care am mai colaborat. — La ce dată — premie­rele ? — Mrozek, în februarie, iar Ivan Turbincă prin a­­prilie. Şi mai avem încă ce­va: la noi e o tradiţie ca în fiecare an un actor din trupă să facă şi regie. Anul ăsta e rîndul lui Sebastian Comănici care va pune în scenă un spectacol coupp cu două piese într-un act: „Gră­mada de nisip“ de Edward Albea și „Moartea bate la uşă“ de Woody Allen Data premierei nu e stabilită, dar montarea ca atare e ce'-'ă — Cu ce să încheiem ? Cu un apel către public ? — Ar însemna să­ mă re­pet. Ii aşteptăm pe tineri, la continuare, şi reamintesc pu­blicului spectator că nu sîn­tem un teatru de amatori : avem la ora actuală 11 (un­sprezece) actori profesionişti, în timp ce alte teatre de provincie ’ (Bîrladul, Baia Mare ş.a.) au cite unul sau doi. Deci spectatorii au de ce să ne treacă pragul Vor vedea teatru ! Economia de piaţă poate arăta şi aşa... CUVÎNTUL NOU Anul IV Nr. 782 ZACON - LA HULPE: o dragoste reciproc exprimată (Urmare din pag.II) Partea de sus a fost, pînă nu de mult, izolată. Nu a­­veam nici un post telefonic în acea parte a satului, iar cînd plouă se rupe şi po­dul. Femeile au născut în căruţă, pe drum, pînă să a­­jungă la Covasna, la spital. Acum, cu ajutorul d-lui pre­fect Dan Telea, am reuşit să instalăm un post telefonic în acea parte a satului. Alt ne­caz e că n-avem Salvare, în general cu sănătatea nu stăm prea bine. Avem cinci doc­tori, dar numai dimineaţa. După-amiaza şi seara ei plea­că, pentru că sunt navetişti şi au problemele lor, inclu­­siv gărzi la spitalele din Covasna sau Szánto Gheor­ghe. — Vă puteţi permite un medic permanent la Za­­gon ? Nimeni nu stă dacă n-are o locuinţă bună şi-o leafă ca lumea. — Aşa-i, iar noi n-avem cu ce plăti un doctor. N-a­vem fonduri. N-avem buget. Tot vorbim de autonomie lo­cală, dar ce să gospodărim dacă n-avem buget ? Doar sărăcia. Am cerut 22 milioa­ne de lei pentru acest an, din care 10 milioane pentru pod, care e rupt şi ne face mari necazuri cînd plouă. — Magazinele sînt aproape goale. Ce se întîmplă ? — Sintem­ aprovizionaţi rar şi doar după intervenţii „de sus". Prefecţii au făcut ce-au putut, au intervenit la d-l Mathé, la cooperaţie şi în noiembrie am avut mar­fă. Acum e gol peste­ tot. Doar băuturi proaste şi scumpe. Avem cinci cîrciumi şi-un singur aprozar N-avem ulei, oţet, nu mai vorbesc de salamuri şi alte minuni. — Domnule primar, sîn­­teţi acuzat de şovinism. Cum vedeţi dv. problema ? — Eu nu cred că sînt şo­vin. Am candidat la funcţia de primar patru oameni. Am cîştigat eu, dar şi cu spri­jinul acordat de români, prin votul lor. în 10 luni de cînd sînt primar am angajat trei români pe leafa primăriei: doi paznici de păşune şi-o telefonistă. N-am făcut nici unui om, indiferent de et­nie, rău cu bună ştiinţă. — Şi totuşi, unii sunt de altă părere ... — Cine, domnule redac­tor ? Cine sunt unii ? îi ştiţi, aţi vorbit cu ei, i-aţi găsit undeva . Ştiţi cum e, toţi avem duşmani. Şi dv. aveţi duşmani, chiar mulţi. Asta e: nu putem gîndi toţi La fel. Eu am cinci băieţi şi-o fată, dar nu seamănă unul cu altul, nu gîndesc la M, are fiecare personalitatea lui. D-apoi la o comună de 5.200 de suflete . Dar nu vă fie frică, nu ne batem şi nu ne omorîm noi între noi. — Ce legături aveţi cu Franţa, domnule primar ? Şi ce legătură poate fi între în­frăţirea dv. cu o comună din Franţa şi firma în limba franceză de pe clădirea pri­măriei ? — Nu cu Franţa, cu Bel­­gia. Sîntem înfrăţiţi cu co­muna La Hulpe, din Belgia. Ne-au ajutat enorm. Nu multe aşezări din judeţ au primit atîtea ajutoare ca noi. Ne-au adus aparatură medi­cală modernă, seringi de u­­nică folosinţă, nu mai vor­besc de dulciuri şi alte lu­cruri — ne-au dat inclusiv valută, 1.400 mărci şi .390 dolari, pentru ca să ne pu­tem instala un post telefo­nic. — Am auzit că banii ăştia au fost cu bucluc ... — Da, fostul primar, d-l Kiss, i-a transformat în lei, 36.000 lei, cu care a cumpă­rat echipament pentru for­maţia de pompieri. N-a res­pectat dorința belgienilor, expusă în mod clar, inclu­siv intr-un document oficial. Fostul primar a greşit, dar nimeni nu-i trage la răspun­dere ... — Sînteţi sigur că dragos­tea pentru belgienii din La Hulpe este singurul motiv pentru care Primăria din Zagon are o firmă şi in limba franceză ? — Absolut Nu avem alt motiv. De altfel, toţi cei 14 consilieri au fost de acord cu această firmă. — Dacă o să vă înfrăţiţi cu încă 7 comune din 7 ţări, veţi aşeza pe primărie 7 fir­me în 7 limbi ?! — Nu, nici vorbă. Dar belgienii sînt primii şi noi ţinem tare mult la ei. Să ştiţi că e reciproc, şi în La Hulpe există scris „Zagon“ pe firma primăriei — Ei, dacă-i reciprocă... V-aţi gindit că gestul dv. ar putea încălca legea ? — Nu cred c­ă sîntem, deo­camdată, în ilegalitate. A­­poi, vom vedea... Gînd nemernic, răzbunare nedemnă (Urmare din pag 1) e musai să se încaiere din nou. Au dus-o prea bine în Ultima vreme, e inadmisibil, nu se mai poate, încurcă-i, drace ! Cum altfel să ex­plici publicarea acestei in­formaţii, cînd acum un an U.D M.R. se declara hotărît împotriva publicării dosare­lor foştilor informatori sau colaboratori ai Securităţii ?! Şi-apoi, d-l Mosora este cu­noscut pentru simpatiile sa­le peuneriste. E la mintea lui Puskás Attila că omul trebuie lovit, în replică la atacurile împotriva U.D.M R. ale d-lui Funar, care nu-i altul decît preşedintele P.U. N.R. Ticăloasă treabă, nemer­nic gînd, nedemnă răzbuna­re. Nu apăr nici informato­rii fostei Securităţi, nici pe d-l Mosora. N-am nici un respect pentru cei care au servit acestei cauze, dar nu mă pot opri să gîndesc că, în timp ce un român e fă­cut praf de extremiştii ma­ghiari, reprezentanţii „la vîrf“ ai U.D . R. se vor aşe­za, liniştiţi şi împăcaţi cu Dumnezeul pe care-l invocă la tot pasul, pe înalte scau­ne la conducerea acestui par­tid. Toate acestea fac parte dintr-un amplu şi îndelung rumegat plan de instigare a maghiarilor contra românilor şi viceversa, plan pus la ca­le de iredenţa maghiară păs­torită de o sutană neagră ca smoala, László Tőkés, cu sprijinul reprezentanţilor domniei sale în teritoriu, drăcuşori mai mici, dar su­ficient de veninoşi. O întrebare încă se pune: de unde are d-l Puskás do­sarele cu numele informato­rilor fostei Securităţi . N-au fost ele furate cu prilejul a­­tacului asupra sediului aces­tei instituţii pe 22 decem­brie 1989 . Dacă da, e bine» ca autorii furtului să cu­noască art. 242 din Codul Penal, care este încă în vi­goare: „Sustragerea ori dis- • tragerea unui dosar, registru, document sau orice alt în­scris care se află în păstra­rea ori deţinerea unei orga­nizaţii din cele prevăzute la art. 145 (fosta securitate in­tră la acest articol) se pe­depseşte cu închisoare de la trei luni la trei ani“. Sunt convins, însă, că d-lui Puskás acest dosar i-a par­venit prin intermediul P.T. T.R., de la un necunoscut... Un bun român anonim, nu-i așa, meștere ? SCHIMBĂRI, DELIMITĂRI (Urmare din pag. 1) obscenităţile de la Cluj, au sărit ca arşi asupra agara­tul Păun, Daniela Gămules­­cu, crainica TVR, pentru că a citit cu o „anumită“ into­naţie textul ce însoţea ma­terialul filmat. De parcă ea ar fi vinovată­­ încercarea de minimalizare a faptelor, de disimulare a atenţiei es­te, de asemenea, o tactică destul de obişnuită a cercu­rilor U.D.M.R., atît de obiş­nuită încît nici nu mai me­rita să le băgăm în seamă. Ceea ce contează sînt fap­tele. Iar acestea vorbesc destul de clar Zicea cineva că liniştea pe plan politic din această iarnă este doar aparentă şi că ea prevesteşte furtuna. Să fie congresul U­D­M R. şi „pregătirile“ sale fitilul care să declanşeze răul .

Next