Cuvântul Nou, octombrie 1993 (Anul 4, nr. 957-977)

1993-10-14 / nr. 965

I­I . Consens de antecameră Experienţa avatarurilor noastre pentru intrarea în Consiliul Europei a demonstrat un fapt de ma-­­­ximă însemnătate pentru viaţa politică româneas­că: posibilitatea ca în momentele cheie poziţii ire­ductibile să poată deveni complementare. Această „putere în unire“ a respectat de astă dată „pre­scripţiile“ populare, punând pe taler un singur ţel: admiterea în organismul european în pofida ob­strucţiilor unora şi altora. Indiferent de culoarea politică, reprezentanţii partidelor prezenţi la Stras­bourg, Tirana, Bruxelles, sau unde se discuta de­spre soarta României au vorbit... româneşte, ofe­rind preşedintelui Iliescu ocazia de a afirma: „Cred că există deja un anumit fragment de consens, pen­tru că, aşa cum aţi văzut, a fost un fel de compe-,­tiţie în revendicarea întâietăţii pentru „meritul“ a­­cestor recunoaşteri internaţionale (...) Este efectul eforturilor conjugate ale tuturor forţelor politice româneşti. Va trebui să folosim acest succes ca e­­lement de coeziune naţională“. Frumos spus, dar mult mai greu de realizat. Ar fi o naivitate să cre­dem că de-acum încolo forţele politice româneşti se­­ vor întrece să se aduleze, să se împroaşte în loc de­­ invective cu apă de trandafir. Unirea realizată în­­ antecamera Consiliului Europei a fost dictată şi de considerente politice, dat fiind că nici o formaţiune nu-şi putea permite să se opună fluxului dorinţei şi speranţei naţiunii. Ştim prea bine cât au avut de pătimit partidele istorice sau Convenţia Democrati­că pentru unele declaraţii ambient făcute în ches­tiunea clauzei naţiunii celei mai favorizate (să con­semnăm deocamdată doar într-o paranteză că dru­mul spre clauză a trecut hopul Camerei Reprezen­tanţilor, urmând ca să se pronunţe şi Senatul S.U.A.) şi care au fost prompt speculate în scopuri electora­le de altele. Vă imaginaţi ce viitor politic ar fi avut un partid care s-ar fi opus intrării noastre în Con­­­siliul Europei!... Divergenţele ce nu vor­­întârzia să răbufnească din nou intre partide pe teme mai mult sau mai pu­ţin importante vor arăta adevărata faţă a fiecăruia în parte. O primă mostră a reprezentat-o încercarea de formulare a unei poziţii clare pro-Elţîn în Parla­ment, acolo unde conservatorii procomunişti şi-au impus punctul de vedere. Acosta luptă de uzură din cele două camere împiedică in continuare adopta­rea unor legi de maximă Însemnătate, deputaţii şi­­ senatorii preferând să se lupte cu... statutul exerci­­i­tării profesiei de medic. Ţara arde şi... (Continuare în pag. a 2-a) ? Revenind la sintagma „coeziune naţională“, este­­ dificil să ne imaginăm că ea ar fi şi realizabilă a­­­­tâta timp cât există un partid ce va încerca în mod ! Gabriel FLORESCU COTIDIAN SOCIAL-POLITIC Al­ JUDEȚULUI C OVASHA­­ _______________. —' • • '­­ ............................— ----- ~ •*--■**—' Anul IV Nr. 965 Joi, 14 octombrie, 1993 4 pagini — 20 lei • Note, ştiri, informa­ţii : „Lege românească" • Sport Preţurile o iau, iarăşi, razna! Apropo de preţuri toată lu­mea presupune, bănuieşte, dă cu pronosticul. Nimic nu e si­gur, nimeni nu ştie­­nimic pre­cis şi oficial. Guvernul nu ne spune nimic, ne lasă în ceaţă, aşa cum a făcut-o mereu de când s-a înscăunat. Nici până marţi, 12 octombrie, Ministe­rul Finanţelor nu se hotărâse să aprobe noile preţuri la car­ne şi lapte. Şi dacă Mariusa Guvernul nu ştie, de unde să ştie d-l Veress Pavel, care nu este decât şeful Serviciului preţuri şi protecţia concuren­ţei (ce frumos sună, nu?!) la Direcţia Finanţelor publice a judeţului Covasna?! Şi totuşi, câte ceva am aflat atât de la dumnealui, cât şi de la doam­na Maria Momoiu, şefa pro­ducţiei la „Covalact“ S.A., LA ÎNCEPUT DE IARNA, UN NOU „SEISM” SOCIAL care se afla în biroul d-lui Veress cu treburi. Aşadar: • La carne de porc nu s-au primit noile preţuri (e vorba, deci, de ziua de marţi, 12 oc­tombrie) • Se aşteaptă majo­rări substanţiale, iar în aces­te condiţii de aşteptare, se ştie, fermele de porci nu livrează marfă... • Speranţa e la par­ticulari, care oricum vând mai ieftin şi mai bun ! La car­nea de vită preţurile se vor liberaliza total. Nu va mai e­­xista primă la producător, cum e la carnea de porc. Lu­cru normal, şeptem trebuie protejat. De reţinut însă că la carne de vită preţurile au Dumitru MANOLACHESCU (Continuare la pag . 2­ a) FUNIGEI ŞI NEPĂSARE... Deschideam în urmă cu trei luni seria unor articole dedi­cate Rezervaţiei „MESTECĂNI­­ŞUL RECI", în care atrăgeam atenţia asupra stării grave, de degradare,­­în care se afla. Factorii implicaţi şi..., presupu­nem, interesaţi, respectiv ROM­­SILVA R.A., FILIALA SFÂNTU GHEORGHE. PRIMĂRIA RECI şi AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI COVASNA, veneau, fiecare în parte, cu explicaţii, justificări, dar, lucru esenţial, şi cu soluţii concrete pentru oprirea acestui dezastru ecolo­gic. Punerea în practică a aces­tora era însă condiţionată de alocarea de fonduri, nu exage­rat de mari (la vremea res­pectivă se aproxima că ar fi nevoie de câteva milioane, două poate trei...) din partea Con­siliului județean. Făcând o pa­ranteză, credem că o participare concretă a Primăriei Reci, fie ea cât de modestă, se impune ca o datorie: terenul rezerva­ţiei este în „stăpânirea" aces­teia!! Ei, bine, nu s-a făcut nimic! [ Din acest punct de vedere lu- I crurile au rămas neschimbate... Doar toamna face risipă de cu­lori, de funigei, pentru a sub­linia, cu tot dinadinsul parcă, frumuseţea molcomă, acum tris­tă, a acestui mirific loc... Dacă ar fi să considerăm Rezervaţia Reci doar din punctul de ve­dere al valorii peisagistice, tot Alexandra MORAR (Continuare in pag" a" 2-a) „Greutăţile vin din legislativ, din interiorul legii" — Domnule primar îi aju­taţi pe cei care îşi constru­iesc case? Şi cum? — Da, în primul rând pen­tru a-şi obţine mai repede documentaţiile, pentru că vrem, nu vrem o lege a sistemati­zării trebuie să existe în ori­care din ţările lumii ăsteia (nu cum au înţeles unii, ab­solut fals şi denaturat, că a­­cum e democraţie şi ne fa­cem case unde vrem), iar oa­menii trebuie să obţină acte­le necesare, inclusiv certifi­catele de urbanism. — Aveţi greutăţi cu încă­păţânarea unora? — Avem şi n-avem. Greu­tăţile vin din legislativ, din Interiorul legii. Am conside­rat dintotdeauna că o frână In calea respectării legii sis­tematizării — zic dintotdeau­na, dar de fapt zic de când sunt primar şi ăsta-i al 14-lea an — în Ardeal, este cartea funduală. — De ce în Ardeal? — Ce se întâmplă: opera­ţiunile înscrise în cartea fun­duală sunt de pe la 1800. Ce­tăţeanul, la ora actuală, folo­seşte terenul, dar nu are dreptul de proprietate asupra lui şi, practic, este în impo­sibilitate de a respecta Le­gea 50. — Aţi încercat vreo îndrep­tare a lucrurilor? — Am făcut tot felul de in­tervenţii, am scris Consiliu­lui judeţean. Acum am zis că­ o să mă adresez direct Par­lamentului — argumentat, printr-o scrisoare — să aibă în vedere acest lucru. Trebu­ie făcută o formă unitară pe ţară pentru a se putea res­pecta această lege. Dacă ar fi să luăm acum C.F.-ul nici ze­ce la sută din locuitorii In­­torsurii Buzăului nu sunt proprietari de drept asupra suprafeţei de teren pe care îl folosesc. Un lucru extraor­dinar de grav. Cineva „acolo sus“ trebuia să-şi aducă a­minte şi de această calamita­te care e cartea funduală şi să ia nişte măsuri. Să zicem că eu vreau să vând o buca­tă de teren a unuia din Sita Buzăului care e şi el aron­dat la C.F. Când şi cum ne întâlnim noi, să mergem la Sfântu Gheorghe, să pierdem vreo 2-3 zile pe acolo? Da­că sistemul de evidenţă al terenului agricol ar fi la pri­mării sau la zone cum sunt Buzaiele, atunci omul îşi poa­te dobândi odată cu cumpă­rarea și dreptul de proprie­tate asupra terenului respec­tiv. Ioan DRAGAN (Continuare în pag. a 2-a) • Ne declară domnul Gheorghe BACIU, primarul orașului întorsura Buzăului • IERI, ÎN PRELIMINARIILE CAMPIONATULUI MONDIAL ’94 Stadionul „Steaua“ a găzdu­it aseară partida România — Belgia, din preliminariile Cam­pionatului Mondial de fotbal, zona europeană. Scor final! 2—1. Vom reveni cu amănunte. I încă o anomalie: Orzul mai stump decât grâul! Care se adaugă celorlalte, pe care dv. le ştiţi la fel de bine ca şi noi, dar nu le spu­neţi­. Iată câteva preţuri de vânzare de la Romcereal: grâu 119 lei/kg, orz 160/kg, porumb 125 lei/kg. Niciodată grâul n-a fost mai ieftin decât orzul. Şi-aşa ţăranii nu îşi dau grâul la acest preţ, cerând 130 de lei/kg pe piaţa liberă. Ce e de neînţeles e de ce se stimulează cultu­l orzului mai mult decât cea a grâului? Vom bea mai multă bere şi vom mânca mai puţină pâine?! E greu de în­ţeles rostul unei astfel de hotărâri a Ministerului Agricul­turii. (N. DEMETRIAD). A Trenuri repuse in circulaţie In sfârşit, o veste care nu poate decât să bucure nave­tiştii, în general călătorii. Ea ne-a fost adusă de d-l Szen­tes Iosif, şeful staţiei C.F.R. Sfântu Gheorghe: „De astăzi (ieri — n.r.) au fost repuse în circulaţie trenurile 4507 (Braşov — Covasna) şi 4508 (Covasna — Braşov). Deocam­dată numai pe ruta Braşov — Sfântu Gheorghe, respectiv Sfântu Gheorghe — Braşov.

Next