Cuvântul Nou, octombrie 1993 (Anul 4, nr. 957-977)
1993-10-14 / nr. 965
II . Consens de antecameră Experienţa avatarurilor noastre pentru intrarea în Consiliul Europei a demonstrat un fapt de ma-ximă însemnătate pentru viaţa politică românească: posibilitatea ca în momentele cheie poziţii ireductibile să poată deveni complementare. Această „putere în unire“ a respectat de astă dată „prescripţiile“ populare, punând pe taler un singur ţel: admiterea în organismul european în pofida obstrucţiilor unora şi altora. Indiferent de culoarea politică, reprezentanţii partidelor prezenţi la Strasbourg, Tirana, Bruxelles, sau unde se discuta despre soarta României au vorbit... româneşte, oferind preşedintelui Iliescu ocazia de a afirma: „Cred că există deja un anumit fragment de consens, pentru că, aşa cum aţi văzut, a fost un fel de compe-,tiţie în revendicarea întâietăţii pentru „meritul“ acestor recunoaşteri internaţionale (...) Este efectul eforturilor conjugate ale tuturor forţelor politice româneşti. Va trebui să folosim acest succes ca element de coeziune naţională“. Frumos spus, dar mult mai greu de realizat. Ar fi o naivitate să credem că de-acum încolo forţele politice româneşti se vor întrece să se aduleze, să se împroaşte în loc de invective cu apă de trandafir. Unirea realizată în antecamera Consiliului Europei a fost dictată şi de considerente politice, dat fiind că nici o formaţiune nu-şi putea permite să se opună fluxului dorinţei şi speranţei naţiunii. Ştim prea bine cât au avut de pătimit partidele istorice sau Convenţia Democratică pentru unele declaraţii ambient făcute în chestiunea clauzei naţiunii celei mai favorizate (să consemnăm deocamdată doar într-o paranteză că drumul spre clauză a trecut hopul Camerei Reprezentanţilor, urmând ca să se pronunţe şi Senatul S.U.A.) şi care au fost prompt speculate în scopuri electorale de altele. Vă imaginaţi ce viitor politic ar fi avut un partid care s-ar fi opus intrării noastre în Consiliul Europei!... Divergenţele ce nu vorîntârzia să răbufnească din nou intre partide pe teme mai mult sau mai puţin importante vor arăta adevărata faţă a fiecăruia în parte. O primă mostră a reprezentat-o încercarea de formulare a unei poziţii clare pro-Elţîn în Parlament, acolo unde conservatorii procomunişti şi-au impus punctul de vedere. Acosta luptă de uzură din cele două camere împiedică in continuare adoptarea unor legi de maximă Însemnătate, deputaţii şi senatorii preferând să se lupte cu... statutul exerciitării profesiei de medic. Ţara arde şi... (Continuare în pag. a 2-a) ? Revenind la sintagma „coeziune naţională“, este dificil să ne imaginăm că ea ar fi şi realizabilă atâta timp cât există un partid ce va încerca în mod ! Gabriel FLORESCU COTIDIAN SOCIAL-POLITIC Al JUDEȚULUI C OVASHA _______________. —' • • ' ............................— ----- ~ •*--■**—' Anul IV Nr. 965 Joi, 14 octombrie, 1993 4 pagini — 20 lei • Note, ştiri, informaţii : „Lege românească" • Sport Preţurile o iau, iarăşi, razna! Apropo de preţuri toată lumea presupune, bănuieşte, dă cu pronosticul. Nimic nu e sigur, nimeni nu ştienimic precis şi oficial. Guvernul nu ne spune nimic, ne lasă în ceaţă, aşa cum a făcut-o mereu de când s-a înscăunat. Nici până marţi, 12 octombrie, Ministerul Finanţelor nu se hotărâse să aprobe noile preţuri la carne şi lapte. Şi dacă Mariusa Guvernul nu ştie, de unde să ştie d-l Veress Pavel, care nu este decât şeful Serviciului preţuri şi protecţia concurenţei (ce frumos sună, nu?!) la Direcţia Finanţelor publice a judeţului Covasna?! Şi totuşi, câte ceva am aflat atât de la dumnealui, cât şi de la doamna Maria Momoiu, şefa producţiei la „Covalact“ S.A., LA ÎNCEPUT DE IARNA, UN NOU „SEISM” SOCIAL care se afla în biroul d-lui Veress cu treburi. Aşadar: • La carne de porc nu s-au primit noile preţuri (e vorba, deci, de ziua de marţi, 12 octombrie) • Se aşteaptă majorări substanţiale, iar în aceste condiţii de aşteptare, se ştie, fermele de porci nu livrează marfă... • Speranţa e la particulari, care oricum vând mai ieftin şi mai bun ! La carnea de vită preţurile se vor liberaliza total. Nu va mai exista primă la producător, cum e la carnea de porc. Lucru normal, şeptem trebuie protejat. De reţinut însă că la carne de vită preţurile au Dumitru MANOLACHESCU (Continuare la pag . 2 a) FUNIGEI ŞI NEPĂSARE... Deschideam în urmă cu trei luni seria unor articole dedicate Rezervaţiei „MESTECĂNIŞUL RECI", în care atrăgeam atenţia asupra stării grave, de degradare,în care se afla. Factorii implicaţi şi..., presupunem, interesaţi, respectiv ROMSILVA R.A., FILIALA SFÂNTU GHEORGHE. PRIMĂRIA RECI şi AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI COVASNA, veneau, fiecare în parte, cu explicaţii, justificări, dar, lucru esenţial, şi cu soluţii concrete pentru oprirea acestui dezastru ecologic. Punerea în practică a acestora era însă condiţionată de alocarea de fonduri, nu exagerat de mari (la vremea respectivă se aproxima că ar fi nevoie de câteva milioane, două poate trei...) din partea Consiliului județean. Făcând o paranteză, credem că o participare concretă a Primăriei Reci, fie ea cât de modestă, se impune ca o datorie: terenul rezervaţiei este în „stăpânirea" acesteia!! Ei, bine, nu s-a făcut nimic! [ Din acest punct de vedere lu- I crurile au rămas neschimbate... Doar toamna face risipă de culori, de funigei, pentru a sublinia, cu tot dinadinsul parcă, frumuseţea molcomă, acum tristă, a acestui mirific loc... Dacă ar fi să considerăm Rezervaţia Reci doar din punctul de vedere al valorii peisagistice, tot Alexandra MORAR (Continuare in pag" a" 2-a) „Greutăţile vin din legislativ, din interiorul legii" — Domnule primar îi ajutaţi pe cei care îşi construiesc case? Şi cum? — Da, în primul rând pentru a-şi obţine mai repede documentaţiile, pentru că vrem, nu vrem o lege a sistematizării trebuie să existe în oricare din ţările lumii ăsteia (nu cum au înţeles unii, absolut fals şi denaturat, că acum e democraţie şi ne facem case unde vrem), iar oamenii trebuie să obţină actele necesare, inclusiv certificatele de urbanism. — Aveţi greutăţi cu încăpăţânarea unora? — Avem şi n-avem. Greutăţile vin din legislativ, din Interiorul legii. Am considerat dintotdeauna că o frână In calea respectării legii sistematizării — zic dintotdeauna, dar de fapt zic de când sunt primar şi ăsta-i al 14-lea an — în Ardeal, este cartea funduală. — De ce în Ardeal? — Ce se întâmplă: operaţiunile înscrise în cartea funduală sunt de pe la 1800. Cetăţeanul, la ora actuală, foloseşte terenul, dar nu are dreptul de proprietate asupra lui şi, practic, este în imposibilitate de a respecta Legea 50. — Aţi încercat vreo îndreptare a lucrurilor? — Am făcut tot felul de intervenţii, am scris Consiliului judeţean. Acum am zis că o să mă adresez direct Parlamentului — argumentat, printr-o scrisoare — să aibă în vedere acest lucru. Trebuie făcută o formă unitară pe ţară pentru a se putea respecta această lege. Dacă ar fi să luăm acum C.F.-ul nici zece la sută din locuitorii Intorsurii Buzăului nu sunt proprietari de drept asupra suprafeţei de teren pe care îl folosesc. Un lucru extraordinar de grav. Cineva „acolo sus“ trebuia să-şi aducă aminte şi de această calamitate care e cartea funduală şi să ia nişte măsuri. Să zicem că eu vreau să vând o bucată de teren a unuia din Sita Buzăului care e şi el arondat la C.F. Când şi cum ne întâlnim noi, să mergem la Sfântu Gheorghe, să pierdem vreo 2-3 zile pe acolo? Dacă sistemul de evidenţă al terenului agricol ar fi la primării sau la zone cum sunt Buzaiele, atunci omul îşi poate dobândi odată cu cumpărarea și dreptul de proprietate asupra terenului respectiv. Ioan DRAGAN (Continuare în pag. a 2-a) • Ne declară domnul Gheorghe BACIU, primarul orașului întorsura Buzăului • IERI, ÎN PRELIMINARIILE CAMPIONATULUI MONDIAL ’94 Stadionul „Steaua“ a găzduit aseară partida România — Belgia, din preliminariile Campionatului Mondial de fotbal, zona europeană. Scor final! 2—1. Vom reveni cu amănunte. I încă o anomalie: Orzul mai stump decât grâul! Care se adaugă celorlalte, pe care dv. le ştiţi la fel de bine ca şi noi, dar nu le spuneţi. Iată câteva preţuri de vânzare de la Romcereal: grâu 119 lei/kg, orz 160/kg, porumb 125 lei/kg. Niciodată grâul n-a fost mai ieftin decât orzul. Şi-aşa ţăranii nu îşi dau grâul la acest preţ, cerând 130 de lei/kg pe piaţa liberă. Ce e de neînţeles e de ce se stimulează cultul orzului mai mult decât cea a grâului? Vom bea mai multă bere şi vom mânca mai puţină pâine?! E greu de înţeles rostul unei astfel de hotărâri a Ministerului Agriculturii. (N. DEMETRIAD). A Trenuri repuse in circulaţie In sfârşit, o veste care nu poate decât să bucure navetiştii, în general călătorii. Ea ne-a fost adusă de d-l Szentes Iosif, şeful staţiei C.F.R. Sfântu Gheorghe: „De astăzi (ieri — n.r.) au fost repuse în circulaţie trenurile 4507 (Braşov — Covasna) şi 4508 (Covasna — Braşov). Deocamdată numai pe ruta Braşov — Sfântu Gheorghe, respectiv Sfântu Gheorghe — Braşov.