Cuvântul Nou, septembrie 1994 (Anul 5, nr. 1187-1208)

1994-09-01 / nr. 1187

Pag. 2 Comemorată Liviu Rebreanu Acum 50 de ani, la 1 sep­tembrie 1944, s-a sti­rs din viaţă scriitorul LIVIU ReBREA­­NU, în comuna Valea Mare, județul Argeş. Născut la 27 noiembrie 1835 în satul Târlişiua, judeţul Bistri­­ţa-Năsăud, scriitorul s-a impus în literatura română prin nu­velistică şi prin cele trei mari romane: Ion, Pădurea spânzu­raţilor şi Răscoala. Romanul Răscoala a fost pri­ma operă scrisă la Valea Ma­re, lângă Piteşti, unde avea o mică proprietate (casă şi vie - astăzi casă memorială). AV­ scriitorul putea fi singur când dorea şi cât dorea departe ii­piciţa pâ'nă de zgomot » de 6­.‘a preocupări ale Cap­tale' Le.»- ncnptea, câte 9-10 ore făr ă 'ntrerupere. Aşa a se­­s Râscodla, după îndelunga pe­­rioadă de documentare, din a­­pr’l'e până în noiembrie 1932. După propria mărturisire „a fost cea mai pasionantă muncă, dar şi cea mai istovitoare". Vorbind despre procesul a de creație în mărturisirile publicate în volumul Amalgam, romancie­rul ajunge la esența creaţiei, în această privință afirma : „O­­pera de artă nu o alcătuiesc cuvintele, frazele sau paginile, oricât de meşteşugite, ci duhul dintre cuvinte, dintre rânduri, dintre pagini. Numai graţie a­­cestui duh tainic se animă ma­terialul, dobândeşte viaţă cu­vântul, se creează o atmosferă o lume şi mai presus­ de toate, oameni“. Creaţia literară, esenţa ei, rămâne o taină, în ciuda tuturor descrierilor şi explica­ţiilor. Poate că tocmai asta constituie şi farmecul şi valoa­rea ei etern cuceritoare.“ Liviu Rebreanu, pe care G. Călinescu îl considera „un ma­re scriitor şi pe drept cuvânt creatorul romanului românesc modern“ a fost înmormântat la Bucureşti, la cimitirul Belu, în vecinătatea lui Mihai Eminescu. Pe piatra de mormânt este gravat cel mai semnificativ fragment (sărutarea pământului) din primul său mare roman, Ions­elen, încet, cucernic, fără să-şi dea seama, se lăsă în ge­nunchi, îşi coborî fruntea şi-şi lipi buzele cu voluptate de pă­mântul cd. Şi-n sărutarea a­­ceasta grăbită el simţi un fior rece, ameţitor...". Pentru comemorarea acestui mare scriitor român, Filiala Sf. Gheorghe a Societăţii de Ştiinţe Filologice, cu sprijinul Inspecto­ratului pentru Cultură al jude­ţului Covasna, va organiza o serie de manifestări în primele zile ale noului an şcolar. Luminiţa CORNEA „Oferim cele mai proaspete...“ (Urmare din Dog 1) concurenţă loială sau neloială?­­ Da, şi pentru aceasta să luăm ca exemplu produsul no­stru de bază: oul. Dacă la noi drumul de la producător la piaţă durează câteva minute, unităţile care desfac la concu­renţă cu noi chiar dacă ar a­­vea mijloace de transport de ultimul tip nu pot asigura o prospeţime mai mică de 10 zile şi atunci ne întrebăm: de ce societăţile care desfac acest produs preferă să se aprovizio­neze din alte părţi deşi noi suntem la câţiva paşi de ei.­­ Poate este vorba şi în a­­cest caz de o situaţie tipică în agricultura şi industria alimen­tară românească, o încercare de falimentare prin impunerea cu orice preţ a importurilor.­­ Nu ştiu un lucru: între nişte pulpe de pui „made în USA.“ !! produsele noastre există un ascendent calitativ net în favoa­rea noastră Sigur, trebuie să recunoaştem şi ascendentul de prezentare a mărfii deţinut de produsul american. Bănuim însă că adevăratul cumpărător ştie să deosebească produsul de bună calitate făcând abstracţie de ambalaj. - De ce nu încercaţi să-i „combateţi" însă şi pe planul prezentării produselor? - Ne împiedică, deocamdată, costurile de producţie. Avem­ insă în perspectivă realizarea unei secfii de ambalare şi să intro­ducem un tip de ambalaje pro­priu unităţii noastre. Avem însă şi alte oferte către clienţii noştri. Astfel, suntem pro­ducători de furaje combinate, deci crescătorii de animale din judeţ P°t apela la noi pentru furaje necesare creşterii păsări­lor, porcilor şi altor specii în perspectivă vrem să deschidem în localităţile cu puternic po­tenţial zootehnic magazine care să desfacă furaje combinate rea­lizate pe baza unei recepturi ştiinţifice şi cu suplimente vi­­tamino-minerale care se pot re­­flecta în sporuri de producţie şi economicitate. In fine, o altă ofertă a so­cietăţii noastre vizează mijloa­cele de transport pe care­­­e putem pune la dispoziţia culti­vatorilor de cartofi şi varză din judeţ Avem un parc auto bine dotat care poate fi oricând în­chiriat „CUVÂNTUL NOU" BANCA COMERCIALA ROMÂNA S.A., SUCURSALA JUDEŢEANĂ COVASNA, anunţă scoaterea la concurs a unui post de economist. Condiţii: studii superioare economice. Concursul va avea loc pe data de 15 sep­tembrie 1994. Relaţii suplimentare puteţi obţine la nu­merele de telefon: 31 12 78, 31 13 71 sau la sediul Băncii, din strada Nicolae Iorga nr. 7, Sfântu Gheorghe. (637) ) Network S.A. Iaşi angajează agenţi comerciali în următoarele condiţii­­vârsta 20—30 ani, pre­zenţă agreabilă, posesor telefon, eventual pose­sor auto şi permis de conducere. Relaţii la telefoanele: 033/672 046. 672 106. Şanse nelimitate de câştig! (623) Anul V Nr. 1187 „Culture Beat“ printre noi Cina priveşte la Televiziunea prin cablu şi citeşte revistele de specialitate este la curent fără îndoială cu evoluţia grupului CULTURE BEAT, aflat la ora de faţă în mare formă, după cum sperăm să ne dăm seama cu proprii ochi la festival. Hitul lor „Mr. Vain“ e ascultat­ă la orice discotecă până la satul ASTA-SEARA Jafie, ceea ce înseamnă că e pe gustul publicului. Cei doi solişti se numesc Jay Supreme (în realitate Jeffrey Carmicha­l) şi Tania Evans, el născut în 1965, ca în '67. O piesă la fel de bine primită de iubitorii mu­zicii ritmice a fost şi „Got to Get it“, făcându-i să fie cunos­­cuţi în toată Europa, nu doar în Anglia şi Germania. A urmat un turneu (cu emoţii) în Sta­tele Unite, acolo unde se pe­cetluieşte faima oricărei trupe sau cântăreț, şi reacția pozi­tivă a spectatorilor americani a dat gir celor doi: sunt bunii Numai că uneori viaţa e dură, jucându-şi feste când te aştepţi mai puţin. Astfel, în urma unui tragic accident de circulaţie îşi va pierde viaţa „creierul" şi omul ce a inifiat cuplul - Tor­­sten „Magicianul" - creatorul muzical al întregului proiect. El va fi înlocuit de voie, de ne­­voie, cu Peter Zweier, omul care în momentul de faţă compune piesele grupului „Culture Beat“. Perioada de şoc a trecut (1993) şi rezultatele frumoase au a­­părut din nou, semn că succesul celor doi nu a fost conjunctu­­ral. „Explozivi", cu un joc de scenă plăcut, Tania şi Joy lasă pretutindeni, deci­­ nădăjduim­­ şi publicului braşovean ca şi telespectatorilor români impresia de prosperime a interpretării, de naturaleţe, degajând un aer occidental tipic, pe care doar in emisiunile atât de savurate ale postului britanic MTV le poți vedea. S-ar putea că prezența lor la „Cerbul de Aur“ să f­e de bun augur, facilitându-ne intrarea în circuitul mondial mu­­zical, întrucât reprezentantu» canalului amintit sunt 1° festi­­va! Doamne-ajută! Hotin C. DELU Fast şi emoţii dermar»­rtmn Dat 11 a lăsat o puternică impresie prin tot ce a făcut. Ca i­n fapt inedit, la sosire „a călcat cu stângul“ cum se spune, pen­tru că aeroportul Otopeni era închis marţi-dimineața, deoare­ce pista de aterizare se degra­dase (!?), aidoma tuturor pan­glicilor de asfalt din România, aşa că megastarul a ajuns, vo­­lens-nolens, la... Timişoara, in loc de Bucureşti !I Evident, aco­lo nu exista (cine ar fi prevă­­zut?) nici un protocol pentru o asemenea vedetă! Până la urmă,­­ B. a ajuns unde tre­buia, dar nu s-a dat jos din limuzină până ce nu au fost îndepărtați toți jurnaliştii din preajmă!! în Occident trebuie să plăteşti serios ca să faci poze unor asemenea staruri, nu ca pe aici, prin Balcani... Prima seară a trecut cu mult fast şi emoții, festivalul „şi-a dat drumul“, fiecare concure­nt râvnind la cei 10 000 de dolari cât e Marele Premiu. Dar până atunci mai e. Vom mai asculta multe voci și vom face presu­puneri. Oricum, prezența unui artist de talia lui James Brown în România nu-i de ici, de colo. Corect ? Ziua Jandarmeriei Romane (lormori din POR ») cu sediul în Sfântu Gheorghe, funcţiona cu 5 secţii şi 37 de posturi de jandarmi, având un efectiv de doi ofiţeri, 99 sub­ofiţeri şi 184 militari în ter­men. Comandantul Legiunii de Jandarmi era maiorul I. Zam­­firescu (în oraşele Sfântu Gheor­ghe şi Târgu Secuiesc organele româneşti ale poliţiei de stat şi-au început activitatea în 25 septembrie 1944). In climatul de dezordine şi confuzie generală, jandarmii au fost autorităţile publice care garantau acel minim de norma­­litate atât de necesar desfăşu­rării vieţii cotidiene Acţionând în condiţii deosebit de vitrege, primiţi în multe locuri cu sus­piciune şi neîncredere, obstruc­­ţionari în efectuarea misiunilor de comandanţii militari sovietici din zonă, ofiţeri, subofiţeri şi militari din formaţiunile de jandarmi din judeţ au înscris atunci noi pagini de jertfă şi sacrificii în bogatele lor tra­diţii de luptă. Ordinele primite de la eşa­loanele superioare stabileau prio­rităţile momentului, începând cu „restabilirea ordinii şi aresta­rea tuturor celor care se dedau la jafuri, dezordini, distrugeri". Se acţiona în condifi excepţio­nale. Peste tot circulau zvonuri contradictorii, ştiri alarmiste, ne­­mulţumiri pentru faptul că „os­taşii ruşi, se dedau la jafud, siluiri şi terorizează populaţia­, îngrijorări cauzate de rechiziţiile mari şi pierderea recoltei, cât şi teama de consecinţe­e pentru „atrocităţile săvârşite contra românilor în cei patru ani de ocupafie în Ardealul de Nord". în aceste condiţii se cerea tuturor ofiţerilor, subofiţerilor şi militarilor un termen „muncă neprecupeţită, dragoste şi iniţia­tivă,, pentru a putea duce la bun sfârşit nobila misiune ce ne-a fost încredinţată, aceea de a fi primii cărora li s-a dat însărcinarea să ducă liniştea in cea mai zbuciumată şi mai ro­mânească parte a ţării“. Şi documemele vremii pun in evidenţă cu pregnanţă profe­sionalismul, devotamentul, spi­ritul de sacrificiu cu care au acţionat jandarmii din judeţ împreună cu armata, poliţia şi celelalte componente ale admi­­nistraţiei publice de stat, pentru intrarea în normalitate a vie­­rii, pentru sprijinirea miilor de refugiaţi şi expulzaţi români re­­­veniţi la căminele lor fără ură şi răzbunare. In condiţiile funcţionării ane­voioase a organelor locale ale puterii şi admnistraţiei de stat, viaţa publică a judeţului era reglementată prin ordonanţe emise de Prefectura judeţului, Poliţia Sfântu Gheorghe şi Le­­giunea de Jandarmi Treiscaute. Implicarea unităţilor de jandar­mi în întreaga viaţă econom­o­­socială a judeţului în acea pe­­rioadă de adânci frământări a însemnat un factor de conlm­­bru şi stabilitate, aşa cum as­tăzi, în noile condiţii de edifi­care a statului de drept, jandar­mii din judeţ îşi îndeplinesc cu cinste îndatoririle ce le re­vin.

Next