Cuvântul Nou, noiembrie 1994 (Anul 5, nr. 1230-1251)

1994-11-01 / nr. 1230

anions socim-Privic m Ji­țimii covasna Anul V Nr. 1230 Marți 1 noiembrie 1994 8 pagini — 80 lei Preşedintele Ion Iliescu în Maroc Preşedintele României, dl. Ion Iliescu, a plecat spre Casablanca (Maroc), unde participă la conferinţa in­­ternaţională privind Orien­tul Mijlociu şi Africa. Este prima etapă a unui turneu care mai cuprinde vizite in Marea Britanie şi Belgia. Sesiune de comunicări ştiinţifice Sesiunea de comunicări ştiinţifice „Limba română şi varietăţile ei locale", orga­nizată de Secţia de filologie şi literatură română ale că­rei lucrări s-au deschis ieri în aula Academiei Române, şi-a propus să dezbată cu obiectivitate problemele le­gate de unitatea limbii ro­mâne. In cuvântul de des­chidere, vicepreşedintele A­­cademiei Române, profesorul universitar Eugen Simion, a salutat curajul şi onestitatea Academiei de Ştiinţe din Chişinău, care şi-a exprimat public dezacordul faţă de ideea existenţei unei limbi moldoveneşti diferită de cea română. Comunicările ce vor fi prezentate în cadrul aces­tei sesiuni vizează implica­ţiile cultura­l-istorice ale dihotomiei româno-moldo­­veneşti, unitatea limbii ro­mâne şi a varietăţilor sale, şi au fost susţinute de Eu­­geniu Coşeriu membru de onoare ai Academiei Româ­ne, Matilda Caragiu Ma­­rufianu și Gheorghe Mihăi­­lă, membrii corespondenți. LA SFANTU GHEORGHE A AVUT LOC : Seminarul „Privatizarea şi managementul restructurării" Săptămâna trecută, timp de trei zile, la Sf. Gheorghe s-a desfăşurat seminarul „PRIVATIZAREA ŞI MA­­NAGAMENtfî’UL RESTRUC­TURĂRII". Temă aridă, pen­tru specialişti, dar deosebit de instructivă şi folositoare oricui a dorit să participe la acest seminar. Din păcate, aceştia au fost destul de puţini şi lipsiţi, parcă, de convingere­ .­Am fost de fa­ţă la întâlnirea din ultima zi, când în sala de şedinţe a Consiliului local erau, la un moment dat, mai mulţi organizatori decât partici­panţi Au asistaui, aşadar, la această ultimă zi de semi­nar, circa 15 reprezentanţi ai unor firme din munici­piu, care au dialogat cu domnii Ion Anton, preşe­dintele Centrului interna­ţional de studii, antrepreno­­riale, Cornel Rusu, directo­rul F.P.S. Covasna, Ted Fisher, de la Baroul ameri­­rican de avocaţi , aflat în România împreună cu un grup de jurişti americani care acţionează pentru spri­jinirea cadrului legislativ al sectorului privat. Slaba pre­zenţă la acest seminar de­notă nu atât interesul scă­zut faţă de privatizare, cât mai degrabă lehamitea şi neâncrederea de care sunt cuprinși majoritatea agen­ților economici care încear­că „marea“ privatizării cu degetul. Subiectele abordate au fost, spuneam, foarte interesante. Su a discutat, la concret, despre Hotărârea 500 a Guvernului (referitoa­re la reevaluarea patrimo­niului societăţilor comercia­le), despre metode de priva­tizare, faliment şi altele. Ia­tă, pe scurt, câteva idei pe care le-am reţinut pentru dv.: • „In Ungaria cele mai multe int­eprinderi s-au privatizat prin faliment, ca­re înseamnă, de fapt, relua­rea activităţii pe noile baze ale economiei de piaţă. Spe­cialiştii unguri, au insistat asupra întăririi legslaţiei şi respectarea reglementărilor privind falimentul • Priva­tizarea de masă propusă de actualul guvern nu are şan­se, nefiind realistă. La re­­evaluare nu se va ţine cont de preţul pieţei, ci de va­loarea contabilă, ceea ce va mări artificial costurile. • Până acum Guvernul nu a vrut decât să egaleze şanse­le, dar această egalizare nu va fi eficientă dacă nu-Dumitru MANOLACHESCU (Continuare ld pag. a 3.0) ÎN ZIARUL DE AZI: „Oituzul” (IN PAG. 4-5) a®­ Curier sentimental Cinefilă ^ Sport „România fără cârje“, un vis ce poate deveni realitate! • Interviu cu doamna Georgette Kainz, preşedinta Asociaţiei franceze „ROUMANIE SANS REQUILLES” • .­.una ca o să sosiţi la Vâlcele, mi-a spus din vreme domnul Stelian Schipor, pre­şedintele Asociaţiei persoanelor cu distrofii musculare, aşa că vă urez şi în numele redacţiei noastre „Bun venit!". Am au­zit multe lucruri bune despre organizarea umanitară pe care o conduceţi, am şi scris chiar, dar date „de la sursă", cum se spune, nu am avut prilejul să iau. De aceea mă aflu aici.­­ Ne bucurăm sincer că sun­­taţi alături de noi; membrii A­sociaţiei române ne-au vorbit, de altminteri, elogios de faptul că ziarul „Cuvântul nou" »a implicat în susţinerea proble­melor cu care dânşii se con­­funtă, şi sperăm să realizăm pe viitor o colaborare fruc­­tuoasă. Mă aflu de data a­­ceasta împreună cu doamna Ginette Bockenmeyer, din Metz, şi cu soţul meu, Norbert Kamnz (noi stăm în localitatea Valize), pentru a oferi bolnavilor şi Spitalului din Vâlcele ajutoare medicale.­­ - A câta oară sunteţi în România în calitate de repre­zentanţi ai Asociaţiei, numită atât de semnificativ, „Rouma­­nie Sans bequilles“? Adică, fă­ră... cârje ! - Personal pentru a patra oară, dar reprezentante de-ale noastre au fost mai des. Nu numai la Vâlcele, ci şi la uni­tăţi medicale cu profil aparte din Bezna, judeţul Arad şi Horia C. DELIU (Continuare in pag . 2­a) „Nuntă" fără nuntaş’! Duminică, 30 octombrie, la Casa căsătoriilor din muni­cipiul Sfântu Gheorghe a a­­vut loc o „nuntă“ inedită. Este vorba de semnarea do­cumentelor de înfrăţire în­tre două ansambluri folclo­rice de prestigiu: ■ „CIOBĂ­NAŞUL“, din Intorsura Bu­zăului şi Ansamblul „BAT­SÁNYI“, din oraşul Tapolca — Ungaria. Şi, după cum spunea unul dintre artizanii acestei legături — dl. Con­stantin Timaru, membru al Consiliului judeţean Covas­na — nu întâmplător a fost ales acest loc pentru pecet­luirea ei. Acest angajament Alexandra MORAR (Continuare în pag. a 3-a) LA ANIVERSARA. „Intrarea marelui voievod Mihai Viteazul în Alba Iulia“ Nu este binecunoscută sem­nificaţia istorică a zilei de 1 noiembrie 1601 - intrarea ma­relui voievod Mihai Viteazul în Alba Iulia. Pe voinţa şi fap­tele de atunci ale voievodului s-a consolidat mai târziu ideea unirii românilor locuitori ai te­ritoriilor româneşti. Nu întâm­plător a consemnat istoria a­­devărul că Mihai Viteazul a fost un înterr­ietor, întâiul u­­nificator de nem­ şi ţară. Fundaţia culturală ce îi poar­tă numele şi-a făcut o datorie de onoare din a marca an de an acest important eveniment. Mai întâi, la 1 noiembrie 1992, când s-au aniversat 490 de ani de la „întemeiere", a­­ceastă fundaţie s-a îngrijit ca pe fundamentul grupului statuar Mihai Viteazul din piaţa cu acelaşi nume a oraşului să fie fixată o placă de marmură în semn de cinstire a momentului istoric. Din anul 1990 sărbă­toarea „Mihai Viteazul şi visul Unirii“ a devenit o manifestare permanentă, de conştiinţă de vibrantă trăire patriotică. Anul acesta programul mani­festărilor s-a îmbogăţit. Pe lân­gă ceremonialul firesc de de­puneri de flori şi jerbe la gru­pul statuar Mihai Viteazul, din ziua de 30 octombrie 1994, un ceremonial similar a avut loc la bustul marelui Voievod din Breţcu - realizat In colaborare cu Fundaţia „Eremia Grigores­­cu" din localitate, la 31 octom­­brie 1994 - precum şi cu inte­resantul concurs de istorie in­­tit­ulat „Mihai Viteazul în is­­toria românilor“. Confruntarea­­ dotată cu importante premii oferite de Stela BUDA, Fl. CARLANESCU (Continuare în pag. a 4-a) Totul e clar... pe hârtie! Domnii ing. Ciprian Nicolae Vrânceanu, director tehnic al Romtelecom şi ing. Radu Vi­­şan, şef serviciu calitate, din aceeaşi direcţie, au acceptat să răspundă întrebărilor nu întotdeauna comode ale redac­ţiei.­­ A fost oportună operaţiu­nea de schimbare a numerelor de telefon ale unor abonate, schimbare care unora le-a adus bătăi de cap în plus?­­ C.V.: Da, pentru a putea cuprinde noile cereri de insta­lare, care aşteptau de ani. Centrala cu 32 s-a amplificat şi extins pentru a putea cu­prinde abonaţii din Muncii, Crângului, Simeria Veche şi o parte compactă din cartierul Simeria. Aşa s-au eliberat 300 de numere din Centrala cu 31, pentru a putea satisface o parte din cererile de instalare.­­ Unii abonaţi care funcţio­nau pe centrala cu 31, sunt net dezavantajaţi de calitatea centralei cu 32, de aceea se întreabă de ce ei şi nu alţii au trebuit să fie transferaţi? - C.V. : Cablul a trecut prin zona acestora, nu puteam alt­fel ! La Romtelecom - De ce aceste diferenţe de caliate între cele două cen­­trale? - C.V. : Centrala cu 31 a fost instcilată în 1977, iar cea cu 32 e concepţie a anilor '60 şi instalată în '88. - Cu cât mai nouă cu atât mai proastă ! - C.V. : Abonaţii care au trecut pe centrala cu 32 au dreptate să fie necăjiţi, deoa­rece suntem încă în perioada de reglaj cu această centrală. - Şi cât va dura reglajul a­­cesta pe nervii abonaţilor? - C.V.: Maximum două luni. - Peste două luni ne vom întâlni pentru un nou interviu, sunteţi ele acord? - C.V. : Da, şi vă veţi con­vinge că avem dreptate. - R.V. : Vâ rog să consem­naţi că termenul de punere la punct a unei centrale e de un an, pentru că au comutaţie e­­lectromagnetică şi lucrează mîî de relee. Sigur, abonatul nu poate fi un cobai în această reglare, dar ne străduim din mers să scurtăm timpul !­­ Uneori trec* 0 veșnicie Victor IANCULESCU continuare in pag. •

Next