Cuvântul Nou, decembrie 1994 (Anul 5, nr. 1252-1270)

1994-12-01 / nr. 1252

Ziua de înviere a neamului Peste toate simpatiile ţi antipatiile, peste toate zile ţi adversităţile ar trebui să troneze, de undeva un înalt, 1 DECEMBRIE. ZIUA ÎNVIERII NEAMULUI. Şi dacă nu se întâmplă întotdeauna ţi peste tot aţa, da­că unii transformă acest unic ţi sfânt moment în prilej de răzbunare, de plătit poliţe - aceasta nu este decât o tristeţe în plus, una esenţială, care se adaugă altora pe care le ducem în spate de ani de zile, o dovadă în plus că nu reuşim să ne ridicăm la înălţimea carac­terului celor ce au realizat unirea. De aceea nu putem ridica prea mult ochii din ţărână de aceea privirea ne e înnegurată şi tristă, de aceea ne ascundem sub pulpana ocrotitoare a funcţiei, uitând că, înainte de toate, suntem oameni. li slăvim, îi cinstim cu sinceritate ţi pieţenie pe înaintaşi, pe cei care au făcut ca 1 Decembrie să de­vină, peste ani, Ziua Naţională a românilor. Dar nu ştiu dacă simpla glorificare a înaintaţilor este suficien­tă pentru a şterge urmele rănilor pe care vorbele şi faptele nedemne ni le lasă pe chip. Unii, naivi, în sta­re să creadă că a venit vremea păcii, a bunei înţele­geri, a toleranţei, a respectului faţă de celălalt - indi­ferent de neam, etnie, angajament politic. Din neferi­cire, naivii sunt încă puţ,.­ ţi neajutoraţi. Vom fi vrednici, curaţi şi frumoţi abia atunci când vom şti să chemăm în sufletele noastre pacea, când ne vom rostui existenţele pe principii cu adevărat creştine. Scuturându-ne de zgura unui gând trist, constatăm că 1 Decembrie este ZIUA NAŢIONALA A TUTUROR ROMÂNILOR, chiar dacă ea pare a se sărbători con­form unei riguroase selecţii. La mulţi ani, aşadar, tutu­ror românilor de ziua lor naţională ! Nici două serbări nu pot face rău! In suita manifestărilor or­ganizate în aceste zile în cinstea zilei de 1 Decembrie - Ziua Naţională a Româ­niei, marţi seara, la Casa de cultură a sindicatelor din Sfântu Gheorghe ni s-a oferit un nou spectacol o­­magial, de data aceasta sub patronajul Consiliului jude­ţean Covasna, al Consiliului Municipal Sfântu Gheorghe şi al Inspectoratului pentru Cultură al județului Covas­na. Alexandra MORAR (continuare in pag. 2] Corul vocal feminin din Sita­ Buzăului NOU Anul V Nr. 1252 Joi, 1 decembrie 1994 8 pagini — 80 lei la marti ani flamânte! COKiDIM SOCIAl-PON­TIG DI JIBEJIM­­BOUSNI SOLEMNITĂŢI DE depunerE DE COROANE Cu prilejul sărbătoririi Zi­lei Naţionale a României şi a 76 de ani de la înfăptui­rea Marii Uniri, astăzi au loc solemnităţi de depuneri de coroane ţi jerbe de flori la Monumentul Ostaşului Ro­mân din Sfântu Gheorghe (ora 9), Monumentul Ostaşu­lui Român din Covasna-Voi­­neţti (ora 10,30), bustul lui Mihai Viteazul din Breţcu (ora 11) şi grupul statuar Mihai Viteazul din Sfântu Gheorghe (ora 12,30). Re­prezentanţii cultelor vor ofi­cia slujbe religioase de po­menire, iar plutoane de de­filare şi fanfara armatei vor participa la solemnităţi. SLUJBA ARHIEREASCĂ DE NOAPTE La ora 12 a nopţii de joi spre vineri (1­2 decembrie), P.S. Ioan Selejan, episcopul Covasnei şi Harghitei, va săvârşi o slujbă arhierească de noapte la biserica orto­doxă veche, cu hramul Sf. Gheorghe. Credincioşii sunt rugaţi să participe la a­­ceastă slujbă. (D. U. MITRU) In arheologie, județul Covasna are perspective interesante(ii) — Domnule director, zona noastră es­te destul de săracă în cercetări, arheologi etc. Cum vă gândiţi să surmontaţi această carenţă? Şi, în general, ce perspective arheologice are judeţul Covasna? Interviu cu dl. Gh. Lazarovici, directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei - Vom găsi şi vom aduce aici tineri studenţi, arheologi, care vor lucra în a­­ceastă zonă. Acum lucrează în zonă, pentru studiul civilizaţiei dacice, la Vâr­­ghiş, d-na Viorica Crişan, care va conti­nua cercetările la Jigodin, Miercurea Ciuc. Pentru epoca romană avem în atenţie săpăturile de la Olteni, făcute în cola­borare cu prof. Székely Zoltán, urmărin­­du-se a fi amenajate din punct de ve­dere turistic. Va fi studiat în continuare limesul răsăritean al provinciei romane Dacia, care a fost studiat mulţi ani de prof. Ştefan Ferenczi, din Cluj. Se vor e­­fectua lucrări de topografie arheologică, prospectări şi sondaje la castrele roma­ne şi turnurile de pază din zonă. Altă preocupare a noastră ţine de informarea arheologică, prin publicarea, în colabo­rare cu Institutul de arhitectură şi istoria artei Cluj, a repertoriului arheologic din judeţul Covasna. Dorim organizarea unui şantier internaţional pentru epoca neoe­­neolitică în una dintre marile staţiuni a­­le culturii Ariuţd-Cucuteni. Această temă apare între lucrările unui colectiv al so­cietăţii arheologilor europeni, care a realizat un grup de lucru pentru Balcani. Urmează amenajarea acestui şantier in­ternaţional, cu colective de cercetare in­­terdisciplinare, în scopul modernizării cercetărilor arheologice prin aplicaţii de arheometrie, cercetări etno-arheologice (studiul meşteşugurilor şi ocupaţiilor tra­diţionale), studii de paleozoologie şi al­tele. Dumitru MANOLĂCHESCU (Continuare in pag. o 2 a)

Next