Cuvântul Nou, decembrie 1995 (Anul 6, nr. 1505-1523)

1995-12-01 / nr. 1505

comm sitim-Hiinc@junimi consul Anul VI Nr. 1505 Vineri 1 decembrie 1995 8 pagini — 120 Iei 1 Decembrie 1918-istorie şi simbol Unitatea naţională deplină s-a înfăp­tuit intr-un anume moment istoric, pe edi­ficiul ridicat de-a lungul timpului de con­ştiinţa naţională conjugată cu fapta is­torică a neamului românesc şi a marilor săi bărbaţi. ,­­când un popor îşi dobândeşte statul său naţional, unitar şi indivizibil; ’înseam­nă că a biruit răutăţile vremurilor mai ales atunci când destinul a făcut să-şi afle geneza într-un spaţiu binecuvântat şi numit în antichitate „DACIA FELIX"' râv­nit de migratori şi de năvălitori­ de mari puteri, mai apropiate sau mai depărtate in spaţiu şi timp. Independenţa şi unitatea au fost pen­tru poporul român năzuinţe apărute în adâncurile istoriei. Evoluţia sa dramati­că, ca popor sedentar, a consemnat ridi­cări şi căderi, precum au fost timpurile, dar nicicând resemnare şi capitulare. Lup­ta pentru independenţă naţională şi cea pentru unitate naţională s-au împletit fi­resc. Astfel ne imaginăm posibilă prima uni­­re, cea de la 1600 înfăptuită de Mihai­ Viteazul la Alba lulia, capitala de suflet* a tuturor românilor. Aceasta, pe forfchia conştiinţei de limbă şi credinţă care 'au constituit' liantul unităţii noastre dinca­­te diintotdeauna, unitatea de spirit des părţit până la memorabilul­­act al Marii Uniri de la 1918. Conştiinţa de neam şi credinţă au con­stituit specificul culturii noastre spiritua­le din totdeauna, unitatea de spirit det­­vanşând-o pe cea politică, condiţionând-o totodată. |'­ Şi aceasta s-a înfăptuit. A fost obiec­tivul revoluţiei române de la 1848/1849, când la Blaj se scanda: „Noi vrem să ne unim cu Ţara“. M. Kogălniceanu făcea atunci remarca : „Unirea este cheia boltei fără de care s-ar prăbuşi întreg Dan RAICU (Continuare în pag. 3) Cea mai scumpă realizare a românilor „Năzuinţa cea mai arză­toare a românilor, aceea de a trăi într-un stat uni­tar, a cerut cele mai multe jertfe, iar implinirea ei a venit ca un ceas de mân­tuire după 18 veacuri de trudă şi suferinţă (...), U­­nirea fiind cea mai înaltă şi mai scumpă realizare a românilor" - spunea pre­fectul judeţului Covasna, dl. Adrian Căşunean Vlad citându-l pe Bălcescu, în alocuţiunea sa la aduna­rea festivă şi simpozionul organizate de Prefectura şi Consiliul judeţean Covasna cu prilejul Zilei Naţionale a României, desfăşurate joi, 30 noiembrie, In mu­nicipiul Sfântu Gheorghe. Pe tema semnificaţiei şi importanţei zilei de 1 De­cembrie pentru conştiinţa po­porului român au fost pre- A. MORAR (Continuare In pag. 31 hetul stattt pt scurt ■ ORADEA (MEDIAFAX) - Un individ necunoscut a predat, marţi, la poarta Teatrului de Stat Oradea un pachet care conţinea două tapiserii de mare valoare, furate în noiembrie a.c. din această instituţie. Tapise­riile, vechi de un secol şi cotate pe piaţa obiectelor de artă la mai multe zeci de milioane de lei, dispăruseră din holul teatrului din Oradea, după o recepţie prile­juită de o premieră a secţiei maghiare. 1. ■ LONDRA (MEDIAFAX) - Preşedintele Bill Clinton a plecat, joi, la Belfast, pentru a cere liderului organi­zaţiei Sinn Fein, Gerry Adams, şi celorlalte părţi impli­cate în conflictul din Irlanda de Nord să accepte pro­iectul convorbirilor de pace multipartite, propus, marţi, de Marea Britanie şi Irlanda. Oficiali ai Casei Albe, ci­taţi de REUTER, au declarat că, în timpul vizitei sale de o zi la Belfast şi Londonderry, Clinton se va întâlni cu majoritatea liderilor politici din provincia britanică. Ei au afirmat că este posibil ca președintele să aibă o în­tâlnire separată și cu Gerry Adams, conducătorul Sinn Fei, aripa politică a Armatei Republicane Irlandeze. ­Următorul număr a ziarului nostru v£ apare marți, 5 de­cembrie 1995. mm Ceremonii de depuneri de coroane de flori Astăzi, 1 decembrie, cu prilejul sărbătoririi Zilei Naţionale a României, la monumentele Ostaşului Ro­mân din Sfântu Gheorghe şi Covasna au loc. Începând cu ora 9, ceremonii de depuneri de coroane şi jerbe de flori, prinos de recunoştinţă adus bravilor ostaşi ai neamului, care cu preţul vieţii, au luptat pentru glia strămoşească, pentru independenţa şi integritatea te­ritorială a ţării. Ozmnenii au ales „Şi el s-a hotărât, şi ea a ales. .Un slogan pu­blicitar, cu care, de o bună bucată de timp încoace, te­­leviziunea ne-a intoxicat, dar care, în realitate, dacă ţinem seama de numărul extrem de scăzut al poseso­rilor de cupoane nominati­ve de privatizare care in­tr-adevăr s-au hotărât pâ­nă acum să le subscrie, nu are, mai deloc, acoperire. Mai cu seamă în mediul rural, oamenii nu se gră­­vesc sa dea buzna la cen­trele de subscriere. Unii aici măcar nu au aflat că asemenea centre există chiar in comunele lor, așa cum mi s-a întâmplat să constat nu demult, stând de vorbă cu Kertész Lázár şi Vajda Francisc din Zagon. „N-am ştiut că e şl la noi, la poş­tă" - mi-au spus amândoi într-un glas. Pe de altă parte, consăteanul lor, Gheorghe Bunea, adaugă cealaltă notă a tabloului derutei generale: „O fi el centru de subscriere la poş­tă, dar nu ştim cum şi ce să alegem, ca să nu fim pă­căliţi. Că vedeţi dumnea­voastră, la ora actuală, multe lucruri nu sunt sigu­re." Aurel GOLCIU (Continuare in pag o 2-a) „Groapa din făvan“ de Matei Vişniec E d­ar, teatrul acesta, a­­dică „Andrei Mureşanu" din Sfântu Gheorghe, se ţine de „năzbâtii“ din ce in ce mai serioase. Seria cu care a deschis stagiunea continuă, şi nu oricum, ci cu o piesă ine­dită, în premieră absolută, mondială, „GROAPA DIN PREMIERA ABSOLUTA LA TEATRUL „ANDREI MURESANU“ TAVAN" de Matei Vişniec, dramaturg român, din tână­ra generaţie, trăitor la Pa­ris, dinainte de ’89, şi ca­re, se pare, nu se grăbeşte să-şi publice ceea ce a scris. Cu toate acestea u­­nele din piesele lui au fost şi sunt jucate în teatre bi­ne cunoscute din ţară: Pîa-A. MORAR (Continuare în pag. 6)

Next