Cuvântul Nou, mai 1997 (Anul 8, nr. 1857-1878)

1997-05-01 / nr. 1857

GON­BlIK SOCIIl­m II JIIIIIlll CON­SM­ Anul VIH Nr. 1857 Joi 1 mai 1997 4 pagini — 200 lei Actualitatea internă . Directorul Serviciului Român de Informa­­ţii şi-a prezentat în dimineaţa zilei de ieri Ra­portul în faţa Camerelor reunite ale Parlamentu­lui. Practic, Virgil Măgureanu a făcut un comen­tariu personal pe marginea principalelor idei din sus-menţionatul document aflat în posesia parla­mentarilor de mai multe zile. El a avertizat că schimbarea în pripă a SRI ar putea crea dificul­tăţi . „Ar fi păcat ca această instituţie solidă să fie supusă schimbării, aşa cum a fost schimbarea înţeleasă şi cum o vedem aplicată, din păcate, în unele domenii şi instituţii". Virgil Măgureanu a spus că SRI are relaţii de colaborare cu toate serviciile similare din ţările membre ale NATO, informaţia dorindu-se probabil o replică faţă de cei care acuză SRI şi pe directorul său de relaţii exclusive ,,în zona Kremlinului“. (A.M. PRESS) ■ In cadrul şedinţei Adunării Generale a Băncii Dacia Felix, mai mulţi acţionari au cerut executivului băncii recunoaşterea primei versiuni a bilanţului contabil pe 1994. Această versiune în care era înregistrat un profit de 14 miliarde lei, a fost aprobat de AGA într-o primă instanţă, pentru ca mai apoi, la solicitarea BNR, să fie a­­probat un bilanţ cu pierderi.. (A.M. PRESS) REGELE MIHAI VA TRECE ŞI PRIN JUDEŢUL NOSTRU Continuăndu-şi traseul vizitei de Paşte în Ro­mânia, Regele Mihai, însoţit de Regina Ana şi membrii familiei, vor străbate judeţul Covasna în drum spre judeţul Harghita, vineri, 2 mai 1997. Coloana oficială va ajunge la statuia Ostaşu­lui Român din Sfântu Gheorghe în jurul orei 8.45, după care îşi va continua drumul pe traseul Olteni - Malnaş - Micfalău - Bicsad. Cetăţenii care doresc să-l întâmpine pe acest traseu su­nt bine­veniţi. „Cu muncă patriotică, cum era pe vremuri“ Cuvintele de mulţumire faţă de serviciile prestate, de personalul Hotelului „Dacia" din oraşul Covas­na, rostite deunăzi d­e mulţi clienţi veniţi la odihnă şi tratament, ne-au determi­nat să ne îndreptăm o cli­pă privirea spre ... bucă­tăria acestei unităţi bal­­neare. De ce tocmai aici ?! Pentru că, marea parte din volumul serviciilor se rea­lizează de către colectivul Blocului alimentar. Stăm de vorbă, aşadar, cu doamna Dobra Furtună, una din cele două şefe de cantină. - Lucraţi de mult în a­­ceasta unitate, doamnă Dobra Furtună?­­ De când s-a dat în fo­losinţă hotelul, de prin Vasilica CIOBAN’I­ntinuars in pag. a 3-a) IN ZIARUL DE AZI: ■ SPORT Următorul număr al zia­rului nostru va apare sâm­bătă, 3 mai 1997. GOSPODĂRIREA LOCALITĂŢILOR Multe se pot face şi fără bani de la buget Cum şi edilii comunei Hăghig se aşteaptă ca bu­getul local pentru acest an să fie­­unul care nu va pu­tea asigura fondurile ne­cesare, nici măcar pentru un minim de lucrări de re­paraţii şi întreţinere a in­frastructurii, conducerea Pr­imăriei a căutat din timp şi, se pare că a şi găsit u­­nele soluţii de valorificare a câtorva resurse aducătoa­re de venituri suplimenta­re, dar mai cu seamă de sprijin din partea unor fac­tori care ar putea contri­bui la îndeplinirea cel pu­ţin a obiectivelor care se înscriu între urgenţe. Astfel, după cum ne-a relatat primarul comunei, domnul Alexandru Cucu, în urma închirierii celor două cariere de nisip fir­mei Roman SA Sfântu Gheorghe, societatea respec­tivă şi-a asumat şi obliga­ţia de a pietrui drumul principal ce străbate satul aparţinător iarăş, pe care va transporta, de altfel, ni­sipul exploatat. „Am discutat, totodată, cu conducerea Oficiului de Gospodărire a Apelor ches­tiunea decolmatării unei porţiuni din albia Pârâului Hăghig, înainte de vărsarea în Olt. Lucrarea era prevă­zută de dânşii pentru tri­mestrul III, însă, am conve­­nit executarea ei în acest trimestru“. La capătul satului Iarăș, în zona carierei de nisip e­­xistă pericolul producerii unor alunecări de teren ca­re ar bloca drumul în zo­­na locuită de romi. Deoa­­rece se știe că aceștia con­stituie cea mai mare parte a celor ce beneficiază de ajutoare sociale, cei apţi de muncă vor avea obliga­ţia să participe la efectua­rea unor lucrări de conso­lidare a terenului, respectiv, între care se preconizează plantarea de puieţi din specii repede crescătoare. In ce priveşte curăţenia de primăvară, toţi locuitorii au fost înştiinţaţi prin a­­drese oficiale în legătură cu lucrările pe care trebuie să le execute în jurul gos- Aurel GOLCIU (Continuare în pag. a 4-a) CaLfuţi din­­JllţlukLipCL JH^Ldo-O OL In cadrul acţiunilor cu­prinse în programul „Zile­lor Sfântu Gheorghe“ ne-a vizitat municipiul şi judeţul nostru o delegaţie din Re­publica Moldova, formată din conf. dr. Anatol Du­brovschi, secretarul Consi­liului Central al Partidului Forţelor Democratice, prof. Alexandru Moraru, directo­rul Muzeului de istorie şi etnografie din Criuleni şi Vladimir Nica, preşedintele Societăţii Tipografice „Crio", consilier raional şi mem­bru în Comitetul Executiv al raionului Criuleni. In perioada 22-24 apri­lie, delegaţia a fost primi­tă de primarul municipiului Sfântu Gheorghe, domnul Albert Almos, de preşedin­tele Consiliului judeţean Covasna, domnul Orbán Árpád, de vicepreşedintele Consiliului judeţean, dom­­nul Ritti Oliver şi de pre­fectul judeţului, domnul Gheorghe Tatu­ Cu această ocazie s-a înmânat oaspe­ţilor hotărârea Consiliului judeţean Covasna de în­frăţire cu o zonă din Re­publica Moldova, fâcân­­du-se propunerea ca această zonă să fie raionul Criu­leni. Dacă pr­opun­rea va fi aprobată de Consiliul ra­ional Criuleni, urmează ca în luna iunie, o delegaţie din acest raion, să între­prindă o vizită in judeţul Covasna, la invitaţia Consi­liului judeţean, ocazie cu care se va stabili şi pro­gramul concret de colabo­rare pe linie­ economică. Ioan LĂCĂTUŞU (Continuare în pag. 4) UDMR Covasna se teme de un eventual „dezechili­bru etnic“ UDMR protestează. Dacă am spune doar atât și încă ar fi destul pentru că, în­­tr-adevăr, UDMR protestea­ză când vrei și când , nu vrei, mai tot timpul adică, pentru te miri ce ; iarăși drept e că, de o bucată de vreme, de când se află la guvernare, UDMR nu risca scandaluri cu­ presă sau alte declaraţii şocante, pentru că nu-şi permite. Aşadar, pentru a completa propoziţia şi a o aşeza în­tr-o frază ceva mai logică, ar trebui să zic aşa: UDMR Covasna protestează împo­triva construirii unei uni­tăţi de jandarmi în oraşul Sfântu Gheorghe. Dar şi chestia asta o ştiţi, pentru că ei protestează împotriva acestei unităţi încă de a­­cum vreo doi anişori, Con­siliul municipal folosind toate tertipurile posibile pentru a întârzia sau anu­la începerea lucrărilor la acest obiectiv de interes naţional - naţional româ­nesc, aici e buba, nu se­­cuiesc sau maghiar, moti­vele invocate merg de la „se creează condiţii pentru dez­­echilibrarea balanţei etnice în zonă", până la „con­strucţia e prea în mijlocul oraşului" sau „acolo e o zonă ecologică şi noi vrem s-o protejăm". Primul mo­tiv e de tot hazul, soldaţii şi ofiţerii care vor veni în noua unitate neputând pu­­ne iniei un moment in peri­col echilibrul etnic, atât de drag UDMR, echilibru for­mat din 24 la­ sută români şi 76 la sută maghiari­ De celelalte, ce să mai vorbim, la o analiză atentă nu re­zistă nici unul. Adevărul­­adevărat, pe care UDMR il spune doar cu o jumătate de gură, este că maghiară se simt stresaţi la vederea prea multor uniforme mili­tare româneşti d în oraş, ceea ce e de înţeles, la urma­ urmei, ţinând cont de pre­dispoziţia etniei secuieşti pentru alt fel de uniforme, mai „central-europene“ de­cât cele ale jandarmilor ro­mâni. Nu știu dacă demersu-Dumitru MANOLĂCHESCU (Continuare în pag 2)

Next