Cuvântul, iunie 1925 (Anul 2, nr. 169-192)

1925-06-11 / nr. 176

2 Curierul Judiciar PROCESUL EFORIA SPITALE­­LOR CIVILE.— SOC. „MARILOR STABILIMENTE DIN SINAIA ŞI FRAŢII DE MARCA” Procese interminabile s’au por­nit între aceste două institutiuni. Cu prilejul unui asemenea pro­ces, în care este vorba de neexe­­cutarea unor conventiuni din par­tea Soc. „Marilor stabilimente din Sinaia“, Eforia Spitatelor Civile a intentat proces. Până la judecarea fondului acestui proces, Eforia a cerut tribunalului instituirea unui sechestru judiciar asupra averei societăţii Tribunalul a admis ce­rerea şi a numit sechestru judi­ciar pe d. avocat Al. Băbeanu. S-a mai încuviinţat şi executarea provizorie. D-nii de Marţţay au cerut sus­pendarea executărei care a fost admisă de tribunal. împotriva acestei hotărâri de suspendare. Eforia a făcut apel, pe care s. II a Curţii de Apel din Bucureşti l-a admis. Desigur că suprema in­stanţă trebuia să-şi spună ultimul cuvânt şi d-nii de Marşay au ata­cat decizia Curţii cu recurs. S. III a înaltei Curţi a judecat ori acest recurs şi l-a respins, astfel că se­chestrul instituit de tribunal va începe să-şi exercite mandatul ce i s’a dat. REACŢIUNEA ACŢIONARILOR ÎMPOTRIVA CONSILIILOR DE ADMINISTRAŢIE ALE SO­CIETĂŢILOR ANONIME Am publicat că tribunalul s. I comercială, la cererea unui grup de acţionari ai societăţii petrolife­re „I. R. D. P." de a anula decizia adunărei generale din 30 Aprilie a admis această cerere şi a hotărât anularea deciziei luată de aduna­rea generală și consemnată în procesul-verbal din acea zi ca ne­­corespunzând realităţei faptelor petrecute în acea şedinţă. împotri­va hotărârei s. I. comerciale, con­siliul de administraţie al soc. „I. R. D. P." a făcut apel, care s-a ju­decat ori la s. I a Curţei de Apel. A fost luptă aprigă. Pe de-o parte aproape întreg consiliul de admi­nistraţie al societăţei a luat loc pe banca apărărei intereselor socie­­tăţei, care, prin glasul d-lui I. Boambă, mult încercatul avocat şi preşedinte al adunărei generale de la 30 Aprilie, a apărat intere­sele soci­et­aţei, iar pe de alta gru­pul de acţionari apărat de d. avo­cat şi deputat I. Valjean el însuşi unul dintre marii acţionari ai acestei importante întreprinderi petrolifere, care s-a opus cu înver­şunare la admiterea apelului in­timatei societăţi. Procesul a rămas în continuare când va vorbi de decan al barou­lui Capitalei, Istrate Micescu din partea acţionarilor. ABUZ DE ÎNCREDERE Magazinul de coloniale Băicoia­­nu din str. Covaci a făcut plânge­re parchetului împotriva contabi­lului său, Longin Rădulescu pen­tru operaţiuni necinstite în regis­trele comerciale ale magazinului, operaţiuni care dădeau câştig bă­nesc necinstitului contabil. Parchetul, găsind plângerea în­temeiată, a deschis acţiune publi­că împotriva lui Longin Rădules­cu pentru abuz de încredere. Afa­cerea a fost repartizată la cabine­tul 6 instrucţie. IN JURUL ARESTAREI D-LUI M. CONDRUS D. avocat I. Gr. Perieţeanu a in­trodus ori recursul împotriva de­ciziei Camerei de punere sub acu­zare, prin care se ordona aresta­rea fostului prefect d. M. Con­­drus. Recursul a fost repartizat la s. NI a înaltei Curţi de Casaţie şi va avea termen probabil Luni sau Marţi, săptămâna viitoare. DeSa­­ R. RECTIFICAREA LINIEI VASLUI-IAȘI Accidentele repetate petrecute pe porţiunea de linie în pantă, dintre Bârnova şi Ciurea, au hotărât ad­ministraţia căilor ferate să se gân­dească serios la schimbarea traseu­lui de cale ferată pe această dis­tanţă. Ciocnirea groaznică dintre două trenuri de marfă, în toamna anului trecut, petrecută în staţia Ciurea, a determinat pe d. general Văitoianu, ministrul comunicaţiilor, să ceară serviciului de construcţie c. f. r. în­tocmirea unor planuri pentru recti­ficarea liniei Bârnova-Ciurea, în sen­sul evitării faimoasei pante ,care în 1916 a marcat o adevărată tragedie de cale ferată cu ocazia deraierii u­­nui tren accelerat de călători. In intenţiunile conducătorilor dru­mului de fer există proectul stabilit de a se lega staţiunea Grajduri cu Ciurea, ocolindu-se astfel staţia Bâr­nova ca şi panta cu renume tragic. Studiul acestei rectificări, după câte sun­tem­ informaţi, există încă dinainte de război, astfel că el ter­­bite revizuit şi adaptat la ne­voile de azi ale traficului pe linia de mare importanţă Vaslui-Iaiş. Un inginer specialist al căilor fe­rate a fost însărcinat să facă studiu la faţa locului şi apoi să refere de urgenţă constatările făcute. CONSTRUIREA LINIEI FERATE R. VALCEA SA­­RACINEŞTI.CHEIA O comisiune a centralei cooperati­velor săteşti a examinat la faţa lo­cului posibilitatea construirei unei căi ferate de interes local ,între R.­­Vâlcea-Sărăcineşti-Cheia. Această linie în lungime de 15 km. străbate o regiune foarte bogată şi va pune în valoare, dând posibilita­tea unei exploatări în condiţiuni ren­tabile, a masivilor păduroşi pe cari locuitorii Timeşului, constituiţi în cooperativă, îi au în această regiu­ne. Deasemenea vor mai avea un te­ren foarte propice de desvoltare aci fabricile de var, mangal, etc. In acelaşi timp climatul excelent subcarpatin va permite numeroşilor doritori de aer de munte a se instala in condiţiuni bune în satele bogate ce mişună în acest colţ de ţară. Li­nia ferată ce se proectează va cons­titui per­tru acest judeţ o înviorare remarcabilă a întregei activităţi eco­nomice. CE TIMBRE SUNT LE­­GALE LA C. F. R. Printr'o recentă dispoziţie direc­ţiunea generală c. f. r. a interzis a­­plicarea pe scrisorile de trăsură şi alte documente c. f. r. a altor timbre de­cât cele legale. Cum unele staţiuni au înţeles că acest ordin ar privi şi timbrele de asigurarea bagajelor şi mărfurilor predate ca bagaje, administraţia drumului de fer­ie-a atras atenţiunea că aceste timbre sunt legale şi deci trebuesc aplicate pe recipisele pe ba­gaje.. Acest lucru fiind interesul dru­mului de fer, plata despăgubirilor primind în acest caz compania euro­peană. « La rându-ne atragem atenţiunea că în nici un caz nu se pot numi legale, timbrele unei companii parti­culare, care fac o­ speculă pe spinarea călătorilor. e «sas» nală“, clădire care există in toate oraşele cehe, ridicată din subscrip­ţie între patrioţii cehi pe vremea dominaţiei streine, strajă perma­nentă pentru neadormirea ideei naţionale. Am vizitat apoi o frumoasă fa­brică de şocolată şi bomboane, o imensă „moară de sare“, aero­dromul din Olomouc, — şi-am plecat la Prikazy, — un sat, zic cehii, în realitate însă un adevărat oraş de agricultori înstăriţi. Prikazy este pentru noi, românii, mai ales extrem de interesant,—ca un exemplu strălucit de prosperi­tatea unui mic „stat“ cooperatist. Cei circa 1300 capi de familie ce locuesc în Prikazy sunt toţi pro­prietari de pământ, posedând în­tre 200 ha. şi 2 jum. ha.,­­ cel mai umil având această mică mo­şie. Cu ajutorul unei bine conduse „Case de depuneri ţărăneşti“, fon­dată în a două jumătate a sec. XIX-lea şi micii proprietari au fost puşi în măsură să aibă un inventar îndestulător exploatării raţionale a pământului. Există lângă Prikazy o fabrică de zahăr, o brutărie, o lăptărie, de unde lo­cuitorii se aprovizionează cu za­hăr, după cantitatea de sfeclă pre­dată, cu pâine, în proporţie cu grâul depus, cu lapte, brânză, unt, după cantităţile ce aduc ca aport. Prisosul se vinde aiurea şi câştigul se împarte după normele comerciale comune. O cameră de Agricultură, ca un organ suprem, conduce şi ajută desvoltarea prosperă a micului „stat“ cooperatist, se ocupă de in­dustrializarea şi desfacerea pro­duselor agricole, din întreaga re­giune,­­ în care Prikazy este cel mai organizat „sat“, îngrijeşte de îmbunătăţirea rasei vitelor, de ameliorarea pământurilor sterpe; în sfârşit, de starea culturală a populaţiunei. Preşedintele acestei Camere de Agricultură este d. J. Vata, sena­tor, un om foarte luminat, cu ve­deri largi, un „mare proprietar“, dacă vreţi, dar un mare proprie­tar care-şi munceşte pământul, îşi conduce ferma, îşi exploatează ra­ţional bunurile, alături de cei­lalţi „ţărani“. Desigur, pentru noi este paradoxal să se numească ţă­ran un om care nu e sărac, nu e analfabet şi se îmbracă „nem­ţeşte”. Dar am văzut şi am auzit că în Prikazy sunt bacalaureaţi. Paris, 9. (Rador). — Congre­sul partidului muncitoresc bel­gian a votat participarea sa la formarea guvernului catolic-so­­cialist cu Poullet şi Vandervelde, ba chiar ţărani cu studii univer­sitare, cari merg dimineaţa la munca câmpului şi ară, sapă, cosesc. Gospodăriile lor sunt pros­pere,­­ şi nu se gândesc să-şi lase pământul pentru a locui ca rentieri în oraşe. De altfel pentru desăvârşirea e­­ducaţiei copiilor şi-a lor Insile, şi pentru îndestularea nevoilor de ordin intelectual şi sufletesc şi-au construit Prikazy­enii o grandioa­să clădire, cu o vastă bibliotecă şi cu săli de lectură, cu sală de tea­tru şi concert, cu sală de gimnas­tică, cu băi, — o instalaţie moder­­n­ă care ar satisface cele mai com­plicate gusturi şi cele mai com­plecte pretenţii. ...Să mai amintesc că satul are lumină electrică, apă curgătoare şi avare care fac de ruşine nu numai mahalalele Bucureştilor, dar chiar multe străzi din centrul Capitalei noastre? încheiem capitolul cum sfâr­şeşte descripţia din programul­­monografie: „La Prikazy este mai ales vizi­bilă munca agricultorilor „ha­­naci“, care le şi aduce bogăţia, devenind astfel baza fermă a pro­gresului”... ACHITAREA CUPOANE­LOR TITLURILOR DIN STRĂINĂTATE LA EX­PLOATĂRILE DE CAI FERATE Primăria Capitalei a admis, în principiu după cum rezultă din da­rea de seamă a şedinţei comisiunei interimare din 6 iunie col., ca toate cupoanele titlurilor ce trebuesc plă­tite în străinătate să fie efectuate în lei româneşti, spre a se evita ne­­dreptăţirea detentorilor români prin avantajarea celor străini. Credem a şti că şi d. Vintilă Bră­­tianu ministru de finanţe, va adopta acest principiu salutar pentru finan­ţele statului şi va­ dispune ca toate cupoanele tdlurilor căilor ferate, fie ele proprieta­tea statului fie proprie­tate particulară, exploatate sau nu de stat, să fie achitate, după cum este şi drept, în moneda liberatorie­ a ţării. Aflăm totuş că o societate pusă sub sechestru, este vorba de linia Buzău-Nehoiaşi, a făcut greşeala de a recunoaşte plata cupoanelor obli­gaţiunilor în franci francezi. Această dispoziţiune va trebui, de­sigur, corectată, întrucât generaliza­rea ei ar duce la pierderi incalcula­bile şi când punem cifra de un mi­liard pe an suntem sub cifra reală. Evenimentele sitei ........ In Franţa Paris, 9. (Rador). — In oraşele Tours, Laudun, Versailles, Mar­seille și Montlucon s’au făcut perchiziții și arestări din cauză de propagandă comunistă în pri­vința războiului marocan-O—------••••— Hindenburg despre nota aliaţilor Londra, 9 (Rador). — Din sursă autorizată aflăm că preşedintele von Hindenburg, a declart că clau­zele militare din nota dresată Ger­maniei, sunt aspre şi că Germania are nevoe de trupe mai multe pen­tru aviaţie. PROCLAMAREA STAREI DE ASEDIU Atena 9. (Rador). — Ştirile date de ziare asupra incidentelor petrecute in insula Samos sunt exagerate. De fapt este vorba de incursiunea unei bande, sub conducerea unor bri­ganzi cunoscuţi, fraţii Ayaya, de mai multe ori condamnaţi pentru crime şi tâlhării şi care trebuiau să apară în curând în faţa justiţiei pentru un nou proces. Acşti doi fraţi, ajutaţi de deţinuţii din închisoare pe care-i puseseră în libertate şi de alţi partizani au for­mat o bandă de vreo 100 indivizi şi au ocupat edificiile publice din por­tul Vathi, reşedinţa insulei. Ei au îndepărtat pe funcţionari şi au ri­dicat din casa statului suma de 500.000 drachme. Micul detaşament de jandarmi, surprinşi in timpul somnului, a fost dezarmat. Imediat după primirea acestor Ştiri, guvernul a trimis la Samos forţe suficiente sub protecţia unor crucişătoare. Debarcarea trupelor a început. Comandantul escadrei a prod­ut starea de asediu pe tot cu­prinsul insulei şi a luat măsuri pen­tru a împiedeca fuga şefilor rebe­liunii, care vor fi pedepsiţi în mod exemplar. Se desminte svonurile că incidente s'ar fi produs şi în insu­la Chios. Populaţia din Samos a rămas absolut ostilă rebelilor. Gaillaux va profita de manevra împrumutului Morgan Paris, 9. (Rador). — Ministrul finanțelor a decis, cu ocazia m­iş­cării lirei sterline, de a profita la timp de manevra împrumutu­lui Morgan. Partidul uita bagii participă la for­maul guvenloiJd­'ilMii Hil! Rebeliunea din insula Samos Social-democraţii bul­gari pe cale de a intra în guvernul Tzancow O CONFERINTA INTERNATIO­NALA SOCIALISTA VA DIS­CUTA LA PRAGA ACEASTA POSIBILITATE( Draga, O­­llador).­­ Du­pă ziarul „Focur“, la sfâr­şitul săptămânei va avea loc la Draga o conferinţă balcanică socialistă la ca­re vor lua parte printre alţii şi Tom Shaw, IFon­­dervelde şi Fritz Adler. Se va delibera asupra participării social-demo­­craţilor bulgari în guver­nul Tankov. Afacerea va fi supusă internaţionalei II pentru examinare. „CUVÂNTUL** Tulburările din China TRUPELE LUI YUNNAN VOR SA ATACE CANTONUL Paris,. 9. (Rador). — După jur­nalele din New-York, consulul a­­merican al oraşului Canton (Chi­na) ar fi telegrafiat că o luptă este iminentă între trupele Yun­nan şi cele din Canton , aceste din urmă vrând cu forţă să se năpustească asupra oraşului. Corpul diplomatic are intenţiu­­nea de a trimite la Shanghai o comisiune care, sub direcţiunea unui consilier al legaţiunii fran­ceze, să facă o anchetă asupra cauzei mişcărei greviste. CONGRESUL PARTIDULUI MUNCITORESC ENGLEZ CERE RETRAGEREA TRUPELOR DIN SHANGHAI Paris, 9. (Rador). — Consiliul naţional al partidului laburist in­dependent din Londra, publică un manifest declarând că grevele survenite în China, arată că re­voluţia din această ţară este jus­tificată de condiţiunile stabilite de capitalismul străin.­­Acest con­gres cere ca asociaţiunile munci­toreşti să constrângă guvernul englez să-şi retragă trupele. .................................................. Presiunea infană se avantajază la Maroc Paris. 9. (Rador)^— Din Ma­roc aflăm că postul Bibane a fost singur atacat. Vineri, însă fără succes. La centru, grupul Frey­­denberg a împrăștiat inamicii care blocau postul Sker. La ultima oră se anunță, că importante grupuri inamice se reunesc la nordul lui Beni Der­­koub și masivului muntos Mez­­ziat. Presiunea infană se accentuea­ză în diferite puncte ale frontul­­ui. Germania n’a respectat clauzele militare ale tratatului CONSTATĂRILE COMISIUNII MILITARE INTERALIATE DE CONTROL Paris. 9 (Radou). — Havas pu­blică un rezumat oficial al rapor­tului comisiunii militare intera­liate în Germania, trimis la 15 Februarie, mareșalului Foch. Raportul arată negocierele pre­­paratoare pentru inspecţia gene­rală a înarmărilor germane şi a­­minteşte numeroasele dificultăţi întâmpinate de comisiune pentru a-şi îndeplini misiunea. Raportul indică apoi rezultatele inspecţiei în ceea ce priveşte înar­mările efective şi fortificaţiunile. In ceea ce priveşte armamentul şi materialul de răsboi, puterea militară a Reichului pare a fi ră­mas staţionară,, de la 1922 şi nici una din infracţiunile constatate la acea epocă n’a fost corectată. Germania poate oricând fabrica repede şi în cantităţi mari mate­rialul de răsboi care-i lipseşte. Sto­­cul de arme şi muniţiuni care exi­stă actualmente în Germania este acelaş ca şi în 1922, când era su­perior cantităţilor autorizate. Dar întărirea puterii militare a Germaniei apare lămurită, în două domenii: în privinţa efectivelor, recrutării şi instrucţiunii militare şi în privinţa fortificaţiunilor. Germania posed­ă fiu o armată de voluntari, dar o armată de cadre. Efectivele poliţiei sunt de 180009 oameni, în loc de 150.000 rât pre­vede autorizaţia actual. Fortifica­ţiile au fost simţitor modificate de la 1922 încoace. Raportul termină declarând că comisiunea va putea declara înde­plinite cel puţin în spiritul lor clauzele tratatului din Versailles atunci când îndreptările cerute r°r fi îndeajuns de înaintate pen­­tru ca stadiul de dezarmare dorit prin tratatul de pace să poată fi considerat ca tins, și de care Ger­­mania se găsește astăzi departe. 0 anchetă a aliaţilor la Shanghai Londra 9 (Rador). — Aflăm din Peking, că ministrul Ita­liei ar fi predat ministrului a­­facerilor străine o a doua notă în numele corpului diplomatic Nota anunţă că puterile intere­sate vor trimite Luni, o dele­gaţie de cercetare la Shanghai, compusă din reprezentanții di­plomatici ai Belgiei, Franței, Angliei, Italiei, Statelor­ Unite și Japoniei. Inundaţii in Mexic SUTE DE VICTIME Paris, 9 (Rador). — Din Me­xic se anunţă că la Veracruz s’au înecat peste 109 de per­soane, iar în regiunea Istmu­lui Tehuantepeco au fost dis­truse numeroase sate din ca­uza revărsării râurilor. ..... Un expozeu Paris, 9 (Rador). — Caillaux a expus azi de dimineaţă la consi­liul de miniştri proectele pentru asanarea financiară şi măsurile împotriva speculei privitoare la scăderea francului şi a declarat că este dispus să o înăbuşe prin toa­te mijloacele. Destinderea sen­sibilă a schimburilor de la sfâr­şitul şedinţei de eri, s-a accentuat şi azi de dimineaţă. Trotzki anunţa cadeţilor un viitor război Riga. 8. — La o serbare a şcolii militare de cădeţi din Moscova, Trotzki a declarat că Rusia se află actualmente în stare de apărare şi de aceea elevii şcoalei trebuie să fie gata în orice moment pentru a întrerupe cursurile şi a pleca să-şi facă datoria la graniţe. La această serbare a vorbit şi Stalin în numele partidului comu­nist rus, arătând că armata tre­buie să fie solidară cu guvernul mai ales în actualele împrejurări, când Anglia lucrează făţiş pentru a ataca Rusia sovietică. * Riga, 8. — Oficiosul bolşevic „Isvestia“ ocupându-se de măsu­rile de ordin represiv luate de gu­vernul englez în contra comunişti­lor ruşi, arată că Marea Britanie protejează pe Marele Duce Nico­­lae Nicolaevici preparându-i a­­cestuia un atac împotriva Rusiei. ,,Isvestia“ adaugă, că după şti­­rile primite de comisariatul de externe, guvernul englez pregăte­şte un atac în contra Rusiei so­vietice prin Lituania şi Estonia, unde se organizează acum o pu­ternică armată antibolşevică ................... ROMANUL TRAIT VALIZA CU DIAMANTE. ZBOR CU AEROPLANUL, ASASINAI SI JEFUIRE. SUPRIMAREA COMPLICEULUI Budapesta. 8. — Politia budapes­tană « »june ««, doelogo misterul va­nul omor, fără precedent prin îm­prejurările în care­ a fost comis. Poliţia a identificat un cadavru aproape descompus, găsit în apro­piere de oraşul Sopron, stabilind că este al comerciantului de diamante Iohann Lasker din Strassburg. Făcând apoi cercetări, a aflat că numitul negustor, dispărut in ziua de 31 Martie a. c., plecase în aceiaşi zi de la Viena spre Budapesta, în aeroplanul său de tip Lodgeman, însoţit numai de un pilot, numit Franz Büchler şi de secretarul său Louis Sa­vis. Aceştia l'au adormit cu cloroform, l'au jăfuit şi l'au arun­cat din aieroplan. Louis Savis l'a omorât in acelaş mod şi pe pilot, pentru a rămâne singur stăpân pe geamantanul cu juvaeruri şi pe ba­nii negustorului, și a dispărut in Iugoslavia. Poliția maghiară a intrat in le­gătură cu cea sârbească pentru a-i da de urmă. Negustorul de diamante avea ca dânsul un geamantan plin cu Ju­vaeruri, în valoare uriaşă. ....... Concursul pentru planul Palatului Comunal LA CELE 13 PROECTE CLASIFI­CATE AU LUCRAT 19 ARHI­TECŢI dri dimineaţa la orele 10, d. dr. S. Costinescu, preşedintele comi­siunei interimare, a procedat, la Ateneul Român la desfacerea pli­curilor sigilate conţinând proec­tele pentru construirea viitorului palat comunal al Capitalei, pre­zentate la concursul publicat de primărie şi clasificate de juriu. Iată numele autorilor proecte­­lor clasificate astfel: CATEGORIA I Proectul cu Moto „Gioto“: d-nii arhitecţi TOMA T. SOCOLESCU, D. PETRESCU. Proectul cu Moto „LUCEAFĂ­RUL“ d. arhitect JEAN BURCUŞ Moto: „OCHIUL LUI D-ZEU“ d. arhitect CRISTOF CERCHEZ. Moto „PAJURA“ (Marca Ţârei) d. arhitect C-TIN POMPONIU. Moto „UNIREA“ d-nii arhitecţi S. D. ENESCU, I­ V. DINULESCU şi EUGEN GROSU. IN CATEGORIA II Moto „BUCUR d. arhitect ION TERUŞANU. Moto „CURTEA VECHE“ d-nii arhitecţi N. GEORGESCU şi LU­CIAN TEODOSIU. Moto „ILEANA“ d. arhitect B. CRUTZOIU. IN CATEGORIA HI Moto „COZIA“ d-nii arhitecţi A­CHILE GHIACIU, V. BADULES­­CU. Moto: „G­ & G.“, d-nul arhitect G. PLACINTARU. Moto „JUS“, d. arhitect STE­RI­E BECU. Moto „SIC COGITO“ d. arhi­tect MIRCEA MAX POPOVICI. Moto „STRAJA“ d. arhitest FLOREA STANCULESCU. Pentru cele 13 proecte se cons­tată că au lucrat 19 arhitecți. Marele Incendiu din Galaţi Luni seara la ora 10 un puter­nic incendiu a izbucnit la şcoala normală de fete, situată in centrul oraşului Galaţi. Focul a luat naş­tere de la acoperiş şi s-a întins vertiginos, provocând o panică ne­bună în şcoală şi în casele vecine. Pompierii au lucrat din greu la stingerea focului, iar autoritățile au început cercetări care până în prezent nu au stabilit nimic precis. Pagubele sunt mari. Mare secetă în Basa­rabia După rapoartele sosite din Ba­sarabia, seceta continuă. In special in judeţul Cetatea Albă, toată recolta este conside­rată ca fiind compusă în mod definitiv. Mare parte din locui­torii acestui judeţ, părăsesc că­­minurile şi vin in vechiul regat, pentru a se angaja la muncile agricole. De asemeni şi în judeţele Ca­­hul şi Ismail r­ecolta din cauza continuărei secetei. Căminul studenţesc „Octavian Goga“ D. Tilică Ioanid, fruntaş ave­­rescan, a donat casa de la Iaşi câş­tigată ca premiu al ziarului „U­­niversul”, Universităţii moldove­neşti pentru înfiinţarea unui că­min studenţesc. D-sa a cerut ca noul cămin să poarte numele „Octavian Goga". Căminul va lua ființă la toamnă. Lucratorii brutari se agită Ieri s-a prezentat la ministerul mun­­cei, d-lu i­nspector general Georgian, o delegaţie a lucrătorilor brutari din Capitală, cari au cerut în mod insis­tent, să se respecte repauzul săptămî­nal. Delegaţia a mai făcut apel la bună­voinţa ministerului, ca să intervină pe lângă patroni pentru ca numărul ore­lor de muncă să fie reduse la 8. .................. Adunarea generală a Soc. de Cultură Macedo-Română Duminică 7 Iunie orele 4 p .m. a a­­vut loc adunarea generală a soc. de cul­tură Macedo-Română în localul pro­priu din calea Rahovei No. 29. D. I. C. Grădişteanu, preşedintele ac­tiv al acestei societăţi deschizând şe­dinţa, a ţinut o cuvântare în care a descris trista situaţie în care se află Românii Macedoneni de peste hotare, cari sunt ameninţaţi a fi desnaţionali­­zaţi cât de curând de către stăpânito­­rii lor sârbi din cauză că guvernul ţă­rii nu vrea să ştie de soarta lor. Încheie zicând că aceasta nu însem­nează că trebue să pierdem încrederea in biruinţa finală a cauzei româneşti de peste Dunăre, căci dacă guvernul nu ar vrea să ne ajute pentru atinge­rea acestui scop, Macedo-Românii se vor adresa Ligii Naţiunilor cerând a li se face dreptate. D. N. Buia, secrearul soc, a citit da­rea de seamă a soc. foarte amănunţită cu privire la mersul şi activitatea soc Ea a fost aprobată de întreaga adu­nare. S’a citit raportul cenzorilor de d. Chr. Iuffi­, arătând că pe anul 1924 s’a încasat lei 231.451, s’a cheltuit lei 122.424.60. Rămâne un excedent de lei 109.026.40. Conferinţe muncitoreşti Astăseară la şedinţa sindicatului lucrătorilor tipografi dir. Str. Şela­ri, 10 va conferenţia d. profesor Gh. Taşcă despre „Legislaţia Muncii" Conferinţa se va deschide la ora 7 seara ....... Recepţia d-lui G. Balş la Academia Română Academia Română a ţinut ieri d.­a. şedinţă solemnă pentru re­cepţia d-lui G. Balş, care a fost ales membru în sânul acestei in­stituţiuni în locul decedatului Ii Bengescu. D. G. Balş a arătat în partea in­troductivă a discursului său stu­diile şi opera lui Bengescu, a că­rui dispariţie timpurie a fost o însemnată pierdere pentru cul­tu­ra românească. G. Bengescu şi a făcut studiile în litere la Paris iar ştiinţele politice în Belgia, şi a intrat apoi în diplomaţie, trăind mai mult timp la Londra, Paris Bruxelles. A scris o biografie voltairiană de mare valoare, studii despre prietenul său V. Alexandri, o bi­bliografie franco-română; a cola­borat cu Emil Picot la lucrarea Alexandru cel Bun domnul Mol­dovei. D. Balș a vorbit apoi despre sti­lurile de arhitectonica bisericilor românești din vechime, caracteri­zând stilurile gotic şi bizantin, întâiul introdus din Polonia şi Transilvania, cu osebire în Mol­dova, iar al doilea introdus mai ales în Muntenia, de la sârbi şi bulga­ri. Noul academician a făcut o amănunţită descripţie a acestor influenţe asupra arhitectonicei ro­mâneşti. Răspunzându-i, d. Al. Lapedatu a relevat constatările de sinteză ale d-lui G. Balş, cercetările făcu­te de noul academician în dome­niul artei arhitectonice româneşti şi rezultatele importante la care­ a ajuns. Ministrul artelor spune, că aceste contribuţii ale d-lui Balş sunt cu atât mai preţioase­ cu cât vin într’un timp când asemenea cercetări, după moartea lui Odo­­bescu, ne lipsesc. Cercetările în domeniul artei arhitectonice a bi­sericilor şi mănăstirilor au deve­nit metodice prin contribuţiile noului academician. A Capitala Explozia de la Fabrica de cio­colată Capşa Un­eort şi cinci răniţi. -- Cauzele exploziei dii dimineaţă o puternică explozie s-a produs la fabrica de ciocolată Capşa din şoseaua Viilor No. 25. In subsolul fabricei unde se gă­seşte instalat cuptorul de răcit se aflau maestrul Androne Ionescu şi femeia Ioana Tudor. Din motive care nu se cunosc însă acidul din compresorul de răcit a explodat. O parte din zidul subsolului s-a prăbuşit, producând o panică de ne­­descris printre lucrători. Toţi au pă­răsit în grabă atelierele, căutând să se refugieze în curtea fabricei. Târziu după ce s‘a produs explo­zia, cei de faţă şi-au dat seama că s‘a produs în subsolul clădirii VICTIMELE Câţi­va lucrători au pătruns prin spărtura zidului în subsol, şi au gă­sit intri un lac de sânge pe maestrul Androne Ionescu şi femeia Ioana Tu­dor. Maestrul fabricei a încetat din viaţă după un sfert de oră, de la ex­plozie. Cadavrul său a fost trimis la morga oraşului. Femeia este rănită grav la cap şi a fost internată la spitalul Brânco­­venesc. Şeful de atelier Carol Zimmer ca­re se găsea tot în subsolul fabricei, şi supraveghea încercarea tuburilor, a perdut complect auzul din cauza detunăturei. In aproprierea şefului de atelier se mai găsea băiatul D-tru. Bub­ins­­ki în etate de 14 ani, ucenic în fabri­că, care a fost trântit la pământ fă­ră a căpăta nici o leziune. Lucrătorii Ştefănescu Mitu, Zudop Sanoş, şi Sute Iosif, au fost uşor ră­niţi. ANCHETA La faţa locului au sosit de îndată d. General Nicoleanu, prefectul poli­ţiei Capitalei, d. Scarlat Ionescu co­misarul circumscripţiei respective şi sub­comisarul Silişteanu. S-a deschis o anchetă pentru a se stabili cauzele care au provocat a­­ceastă explozie. Din primele cercetări ar reeşi că explozia se datoreşte supra­încărcă­­rei tuburilor de compresat cu acizi. DAN­IR­EA DIN STR. CUZA VODĂ din noapte la orele 12, pe când încasatorul de la Soc. de tramvai Vasile Brănduş însoţit de Sira­n Vasile, vizitiu la aceiaşi societate, se înapoiau de la depoul din Şerban Vodă, spre domiciliul lor din strada Manu Cavafu 14, în timp când tre­ceau pe strada Cuza Vodă, au fost atacaţi de două derbedei. Cei doui derbedei cunoscuţi poli­ţiei capitalei anume Marin Beide din fundătura Piscului şi Tudor Marinescu din str. Manu Cavafu 11, s-au năpustit cu furie asupra celor două lucrători cari treceau paşnic spre casă luându-i la bătaie. La un moment dat Marin Berde a înjun­ghiat în braţul stâng pe Vasile Brân­duş, iar pe Siba D. Vasile la înjun­ghiat în piciorul drept, făcându-i şi o rană adâncă la cap. In stare gravă răniţii au fost stransportaţi la Spi­talul Brâncovenesc, şi internaţi. Agresorii au fost arestaţi de către comisarul circumscripţiei respecti­ve, şi anchetaţi A Eliberarea certificatei pentru elevii de curs secundar Prin aplicarea noului regula­ment al promoţiunilor, toate şcoa­­lele secundare, licee, gimnazii, şcoli secundare de fete şi şcoli me­dii ori civile, nu mai pot libera certificate de absolvire a cursului inferior de patru clase, nici certi­ficate de studii liceale, adică de promoţiune­ a clasei a Vll-a de­cât pe formularele oficiale ale Ministerului Instrucţiunii, prin mijocirea Inspectoratelor regio­nale. Această dispoziţie se apli­că atât şcoalelor de Stat, cât şi­celor particulare, confesionale, cu sau fără drept de publicitate. În ce altfel de certificate, ce s’ar li­bera anul acesta, sunt declarate ca nevalabile şi vor atrage atât a­­supra şcoalei sau autorităţilor ce le-au liberat, cât şi asupra pose­sorilor lor, sancţiunile prevăzut de legi. Ministerul va trimite zilele a­cestea tuturor școalelor noile tu­mulare de certificate, prin inter­m­ediul Inspectoratelor regionale.

Next