Cuvântul, iunie 1925 (Anul 2, nr. 169-192)
1925-06-11 / nr. 176
2 Curierul Judiciar PROCESUL EFORIA SPITALELOR CIVILE.— SOC. „MARILOR STABILIMENTE DIN SINAIA ŞI FRAŢII DE MARCA” Procese interminabile s’au pornit între aceste două institutiuni. Cu prilejul unui asemenea proces, în care este vorba de neexecutarea unor conventiuni din partea Soc. „Marilor stabilimente din Sinaia“, Eforia Spitatelor Civile a intentat proces. Până la judecarea fondului acestui proces, Eforia a cerut tribunalului instituirea unui sechestru judiciar asupra averei societăţii Tribunalul a admis cererea şi a numit sechestru judiciar pe d. avocat Al. Băbeanu. S-a mai încuviinţat şi executarea provizorie. D-nii de Marţţay au cerut suspendarea executărei care a fost admisă de tribunal. împotriva acestei hotărâri de suspendare. Eforia a făcut apel, pe care s. II a Curţii de Apel din Bucureşti l-a admis. Desigur că suprema instanţă trebuia să-şi spună ultimul cuvânt şi d-nii de Marşay au atacat decizia Curţii cu recurs. S. III a înaltei Curţi a judecat ori acest recurs şi l-a respins, astfel că sechestrul instituit de tribunal va începe să-şi exercite mandatul ce i s’a dat. REACŢIUNEA ACŢIONARILOR ÎMPOTRIVA CONSILIILOR DE ADMINISTRAŢIE ALE SOCIETĂŢILOR ANONIME Am publicat că tribunalul s. I comercială, la cererea unui grup de acţionari ai societăţii petrolifere „I. R. D. P." de a anula decizia adunărei generale din 30 Aprilie a admis această cerere şi a hotărât anularea deciziei luată de adunarea generală și consemnată în procesul-verbal din acea zi ca necorespunzând realităţei faptelor petrecute în acea şedinţă. împotriva hotărârei s. I. comerciale, consiliul de administraţie al soc. „I. R. D. P." a făcut apel, care s-a judecat ori la s. I a Curţei de Apel. A fost luptă aprigă. Pe de-o parte aproape întreg consiliul de administraţie al societăţei a luat loc pe banca apărărei intereselor societăţei, care, prin glasul d-lui I. Boambă, mult încercatul avocat şi preşedinte al adunărei generale de la 30 Aprilie, a apărat interesele societaţei, iar pe de alta grupul de acţionari apărat de d. avocat şi deputat I. Valjean el însuşi unul dintre marii acţionari ai acestei importante întreprinderi petrolifere, care s-a opus cu înverşunare la admiterea apelului intimatei societăţi. Procesul a rămas în continuare când va vorbi de decan al baroului Capitalei, Istrate Micescu din partea acţionarilor. ABUZ DE ÎNCREDERE Magazinul de coloniale Băicoianu din str. Covaci a făcut plângere parchetului împotriva contabilului său, Longin Rădulescu pentru operaţiuni necinstite în registrele comerciale ale magazinului, operaţiuni care dădeau câştig bănesc necinstitului contabil. Parchetul, găsind plângerea întemeiată, a deschis acţiune publică împotriva lui Longin Rădulescu pentru abuz de încredere. Afacerea a fost repartizată la cabinetul 6 instrucţie. IN JURUL ARESTAREI D-LUI M. CONDRUS D. avocat I. Gr. Perieţeanu a introdus ori recursul împotriva deciziei Camerei de punere sub acuzare, prin care se ordona arestarea fostului prefect d. M. Condrus. Recursul a fost repartizat la s. NI a înaltei Curţi de Casaţie şi va avea termen probabil Luni sau Marţi, săptămâna viitoare. DeSa R. RECTIFICAREA LINIEI VASLUI-IAȘI Accidentele repetate petrecute pe porţiunea de linie în pantă, dintre Bârnova şi Ciurea, au hotărât administraţia căilor ferate să se gândească serios la schimbarea traseului de cale ferată pe această distanţă. Ciocnirea groaznică dintre două trenuri de marfă, în toamna anului trecut, petrecută în staţia Ciurea, a determinat pe d. general Văitoianu, ministrul comunicaţiilor, să ceară serviciului de construcţie c. f. r. întocmirea unor planuri pentru rectificarea liniei Bârnova-Ciurea, în sensul evitării faimoasei pante ,care în 1916 a marcat o adevărată tragedie de cale ferată cu ocazia deraierii unui tren accelerat de călători. In intenţiunile conducătorilor drumului de fer există proectul stabilit de a se lega staţiunea Grajduri cu Ciurea, ocolindu-se astfel staţia Bârnova ca şi panta cu renume tragic. Studiul acestei rectificări, după câte suntem informaţi, există încă dinainte de război, astfel că el terbite revizuit şi adaptat la nevoile de azi ale traficului pe linia de mare importanţă Vaslui-Iaiş. Un inginer specialist al căilor ferate a fost însărcinat să facă studiu la faţa locului şi apoi să refere de urgenţă constatările făcute. CONSTRUIREA LINIEI FERATE R. VALCEA SARACINEŞTI.CHEIA O comisiune a centralei cooperativelor săteşti a examinat la faţa locului posibilitatea construirei unei căi ferate de interes local ,între R.Vâlcea-Sărăcineşti-Cheia. Această linie în lungime de 15 km. străbate o regiune foarte bogată şi va pune în valoare, dând posibilitatea unei exploatări în condiţiuni rentabile, a masivilor păduroşi pe cari locuitorii Timeşului, constituiţi în cooperativă, îi au în această regiune. Deasemenea vor mai avea un teren foarte propice de desvoltare aci fabricile de var, mangal, etc. In acelaşi timp climatul excelent subcarpatin va permite numeroşilor doritori de aer de munte a se instala in condiţiuni bune în satele bogate ce mişună în acest colţ de ţară. Linia ferată ce se proectează va constitui pertru acest judeţ o înviorare remarcabilă a întregei activităţi economice. CE TIMBRE SUNT LEGALE LA C. F. R. Printr'o recentă dispoziţie direcţiunea generală c. f. r. a interzis aplicarea pe scrisorile de trăsură şi alte documente c. f. r. a altor timbre decât cele legale. Cum unele staţiuni au înţeles că acest ordin ar privi şi timbrele de asigurarea bagajelor şi mărfurilor predate ca bagaje, administraţia drumului de ferie-a atras atenţiunea că aceste timbre sunt legale şi deci trebuesc aplicate pe recipisele pe bagaje.. Acest lucru fiind interesul drumului de fer, plata despăgubirilor primind în acest caz compania europeană. « La rându-ne atragem atenţiunea că în nici un caz nu se pot numi legale, timbrele unei companii particulare, care fac o speculă pe spinarea călătorilor. e «sas» nală“, clădire care există in toate oraşele cehe, ridicată din subscripţie între patrioţii cehi pe vremea dominaţiei streine, strajă permanentă pentru neadormirea ideei naţionale. Am vizitat apoi o frumoasă fabrică de şocolată şi bomboane, o imensă „moară de sare“, aerodromul din Olomouc, — şi-am plecat la Prikazy, — un sat, zic cehii, în realitate însă un adevărat oraş de agricultori înstăriţi. Prikazy este pentru noi, românii, mai ales extrem de interesant,—ca un exemplu strălucit de prosperitatea unui mic „stat“ cooperatist. Cei circa 1300 capi de familie ce locuesc în Prikazy sunt toţi proprietari de pământ, posedând între 200 ha. şi 2 jum. ha., cel mai umil având această mică moşie. Cu ajutorul unei bine conduse „Case de depuneri ţărăneşti“, fondată în a două jumătate a sec. XIX-lea şi micii proprietari au fost puşi în măsură să aibă un inventar îndestulător exploatării raţionale a pământului. Există lângă Prikazy o fabrică de zahăr, o brutărie, o lăptărie, de unde locuitorii se aprovizionează cu zahăr, după cantitatea de sfeclă predată, cu pâine, în proporţie cu grâul depus, cu lapte, brânză, unt, după cantităţile ce aduc ca aport. Prisosul se vinde aiurea şi câştigul se împarte după normele comerciale comune. O cameră de Agricultură, ca un organ suprem, conduce şi ajută desvoltarea prosperă a micului „stat“ cooperatist, se ocupă de industrializarea şi desfacerea produselor agricole, din întreaga regiune, în care Prikazy este cel mai organizat „sat“, îngrijeşte de îmbunătăţirea rasei vitelor, de ameliorarea pământurilor sterpe; în sfârşit, de starea culturală a populaţiunei. Preşedintele acestei Camere de Agricultură este d. J. Vata, senator, un om foarte luminat, cu vederi largi, un „mare proprietar“, dacă vreţi, dar un mare proprietar care-şi munceşte pământul, îşi conduce ferma, îşi exploatează raţional bunurile, alături de ceilalţi „ţărani“. Desigur, pentru noi este paradoxal să se numească ţăran un om care nu e sărac, nu e analfabet şi se îmbracă „nemţeşte”. Dar am văzut şi am auzit că în Prikazy sunt bacalaureaţi. Paris, 9. (Rador). — Congresul partidului muncitoresc belgian a votat participarea sa la formarea guvernului catolic-socialist cu Poullet şi Vandervelde, ba chiar ţărani cu studii universitare, cari merg dimineaţa la munca câmpului şi ară, sapă, cosesc. Gospodăriile lor sunt prospere, şi nu se gândesc să-şi lase pământul pentru a locui ca rentieri în oraşe. De altfel pentru desăvârşirea educaţiei copiilor şi-a lor Insile, şi pentru îndestularea nevoilor de ordin intelectual şi sufletesc şi-au construit Prikazyenii o grandioasă clădire, cu o vastă bibliotecă şi cu săli de lectură, cu sală de teatru şi concert, cu sală de gimnastică, cu băi, — o instalaţie modernă care ar satisface cele mai complicate gusturi şi cele mai complecte pretenţii. ...Să mai amintesc că satul are lumină electrică, apă curgătoare şi avare care fac de ruşine nu numai mahalalele Bucureştilor, dar chiar multe străzi din centrul Capitalei noastre? încheiem capitolul cum sfârşeşte descripţia din programulmonografie: „La Prikazy este mai ales vizibilă munca agricultorilor „hanaci“, care le şi aduce bogăţia, devenind astfel baza fermă a progresului”... ACHITAREA CUPOANELOR TITLURILOR DIN STRĂINĂTATE LA EXPLOATĂRILE DE CAI FERATE Primăria Capitalei a admis, în principiu după cum rezultă din darea de seamă a şedinţei comisiunei interimare din 6 iunie col., ca toate cupoanele titlurilor ce trebuesc plătite în străinătate să fie efectuate în lei româneşti, spre a se evita nedreptăţirea detentorilor români prin avantajarea celor străini. Credem a şti că şi d. Vintilă Brătianu ministru de finanţe, va adopta acest principiu salutar pentru finanţele statului şi va dispune ca toate cupoanele tdlurilor căilor ferate, fie ele proprietatea statului fie proprietate particulară, exploatate sau nu de stat, să fie achitate, după cum este şi drept, în moneda liberatorie a ţării. Aflăm totuş că o societate pusă sub sechestru, este vorba de linia Buzău-Nehoiaşi, a făcut greşeala de a recunoaşte plata cupoanelor obligaţiunilor în franci francezi. Această dispoziţiune va trebui, desigur, corectată, întrucât generalizarea ei ar duce la pierderi incalculabile şi când punem cifra de un miliard pe an suntem sub cifra reală. Evenimentele sitei ........ In Franţa Paris, 9. (Rador). — In oraşele Tours, Laudun, Versailles, Marseille și Montlucon s’au făcut perchiziții și arestări din cauză de propagandă comunistă în privința războiului marocan-O—------••••— Hindenburg despre nota aliaţilor Londra, 9 (Rador). — Din sursă autorizată aflăm că preşedintele von Hindenburg, a declart că clauzele militare din nota dresată Germaniei, sunt aspre şi că Germania are nevoe de trupe mai multe pentru aviaţie. PROCLAMAREA STAREI DE ASEDIU Atena 9. (Rador). — Ştirile date de ziare asupra incidentelor petrecute in insula Samos sunt exagerate. De fapt este vorba de incursiunea unei bande, sub conducerea unor briganzi cunoscuţi, fraţii Ayaya, de mai multe ori condamnaţi pentru crime şi tâlhării şi care trebuiau să apară în curând în faţa justiţiei pentru un nou proces. Acşti doi fraţi, ajutaţi de deţinuţii din închisoare pe care-i puseseră în libertate şi de alţi partizani au format o bandă de vreo 100 indivizi şi au ocupat edificiile publice din portul Vathi, reşedinţa insulei. Ei au îndepărtat pe funcţionari şi au ridicat din casa statului suma de 500.000 drachme. Micul detaşament de jandarmi, surprinşi in timpul somnului, a fost dezarmat. Imediat după primirea acestor Ştiri, guvernul a trimis la Samos forţe suficiente sub protecţia unor crucişătoare. Debarcarea trupelor a început. Comandantul escadrei a produt starea de asediu pe tot cuprinsul insulei şi a luat măsuri pentru a împiedeca fuga şefilor rebeliunii, care vor fi pedepsiţi în mod exemplar. Se desminte svonurile că incidente s'ar fi produs şi în insula Chios. Populaţia din Samos a rămas absolut ostilă rebelilor. Gaillaux va profita de manevra împrumutului Morgan Paris, 9. (Rador). — Ministrul finanțelor a decis, cu ocazia mişcării lirei sterline, de a profita la timp de manevra împrumutului Morgan. Partidul uita bagii participă la formaul guvenloiJd'ilMii Hil! Rebeliunea din insula Samos Social-democraţii bulgari pe cale de a intra în guvernul Tzancow O CONFERINTA INTERNATIONALA SOCIALISTA VA DISCUTA LA PRAGA ACEASTA POSIBILITATE( Draga, Ollador). După ziarul „Focur“, la sfârşitul săptămânei va avea loc la Draga o conferinţă balcanică socialistă la care vor lua parte printre alţii şi Tom Shaw, IFondervelde şi Fritz Adler. Se va delibera asupra participării social-democraţilor bulgari în guvernul Tankov. Afacerea va fi supusă internaţionalei II pentru examinare. „CUVÂNTUL** Tulburările din China TRUPELE LUI YUNNAN VOR SA ATACE CANTONUL Paris,. 9. (Rador). — După jurnalele din New-York, consulul american al oraşului Canton (China) ar fi telegrafiat că o luptă este iminentă între trupele Yunnan şi cele din Canton , aceste din urmă vrând cu forţă să se năpustească asupra oraşului. Corpul diplomatic are intenţiunea de a trimite la Shanghai o comisiune care, sub direcţiunea unui consilier al legaţiunii franceze, să facă o anchetă asupra cauzei mişcărei greviste. CONGRESUL PARTIDULUI MUNCITORESC ENGLEZ CERE RETRAGEREA TRUPELOR DIN SHANGHAI Paris, 9. (Rador). — Consiliul naţional al partidului laburist independent din Londra, publică un manifest declarând că grevele survenite în China, arată că revoluţia din această ţară este justificată de condiţiunile stabilite de capitalismul străin.Acest congres cere ca asociaţiunile muncitoreşti să constrângă guvernul englez să-şi retragă trupele. .................................................. Presiunea infană se avantajază la Maroc Paris. 9. (Rador)^— Din Maroc aflăm că postul Bibane a fost singur atacat. Vineri, însă fără succes. La centru, grupul Freydenberg a împrăștiat inamicii care blocau postul Sker. La ultima oră se anunță, că importante grupuri inamice se reunesc la nordul lui Beni Derkoub și masivului muntos Mezziat. Presiunea infană se accentuează în diferite puncte ale frontului. Germania n’a respectat clauzele militare ale tratatului CONSTATĂRILE COMISIUNII MILITARE INTERALIATE DE CONTROL Paris. 9 (Radou). — Havas publică un rezumat oficial al raportului comisiunii militare interaliate în Germania, trimis la 15 Februarie, mareșalului Foch. Raportul arată negocierele preparatoare pentru inspecţia generală a înarmărilor germane şi aminteşte numeroasele dificultăţi întâmpinate de comisiune pentru a-şi îndeplini misiunea. Raportul indică apoi rezultatele inspecţiei în ceea ce priveşte înarmările efective şi fortificaţiunile. In ceea ce priveşte armamentul şi materialul de răsboi, puterea militară a Reichului pare a fi rămas staţionară,, de la 1922 şi nici una din infracţiunile constatate la acea epocă n’a fost corectată. Germania poate oricând fabrica repede şi în cantităţi mari materialul de răsboi care-i lipseşte. Stocul de arme şi muniţiuni care există actualmente în Germania este acelaş ca şi în 1922, când era superior cantităţilor autorizate. Dar întărirea puterii militare a Germaniei apare lămurită, în două domenii: în privinţa efectivelor, recrutării şi instrucţiunii militare şi în privinţa fortificaţiunilor. Germania posedă fiu o armată de voluntari, dar o armată de cadre. Efectivele poliţiei sunt de 180009 oameni, în loc de 150.000 rât prevede autorizaţia actual. Fortificaţiile au fost simţitor modificate de la 1922 încoace. Raportul termină declarând că comisiunea va putea declara îndeplinite cel puţin în spiritul lor clauzele tratatului din Versailles atunci când îndreptările cerute r°r fi îndeajuns de înaintate pentru ca stadiul de dezarmare dorit prin tratatul de pace să poată fi considerat ca tins, și de care Germania se găsește astăzi departe. 0 anchetă a aliaţilor la Shanghai Londra 9 (Rador). — Aflăm din Peking, că ministrul Italiei ar fi predat ministrului afacerilor străine o a doua notă în numele corpului diplomatic Nota anunţă că puterile interesate vor trimite Luni, o delegaţie de cercetare la Shanghai, compusă din reprezentanții diplomatici ai Belgiei, Franței, Angliei, Italiei, Statelor Unite și Japoniei. Inundaţii in Mexic SUTE DE VICTIME Paris, 9 (Rador). — Din Mexic se anunţă că la Veracruz s’au înecat peste 109 de persoane, iar în regiunea Istmului Tehuantepeco au fost distruse numeroase sate din cauza revărsării râurilor. ..... Un expozeu Paris, 9 (Rador). — Caillaux a expus azi de dimineaţă la consiliul de miniştri proectele pentru asanarea financiară şi măsurile împotriva speculei privitoare la scăderea francului şi a declarat că este dispus să o înăbuşe prin toate mijloacele. Destinderea sensibilă a schimburilor de la sfârşitul şedinţei de eri, s-a accentuat şi azi de dimineaţă. Trotzki anunţa cadeţilor un viitor război Riga. 8. — La o serbare a şcolii militare de cădeţi din Moscova, Trotzki a declarat că Rusia se află actualmente în stare de apărare şi de aceea elevii şcoalei trebuie să fie gata în orice moment pentru a întrerupe cursurile şi a pleca să-şi facă datoria la graniţe. La această serbare a vorbit şi Stalin în numele partidului comunist rus, arătând că armata trebuie să fie solidară cu guvernul mai ales în actualele împrejurări, când Anglia lucrează făţiş pentru a ataca Rusia sovietică. * Riga, 8. — Oficiosul bolşevic „Isvestia“ ocupându-se de măsurile de ordin represiv luate de guvernul englez în contra comuniştilor ruşi, arată că Marea Britanie protejează pe Marele Duce Nicolae Nicolaevici preparându-i acestuia un atac împotriva Rusiei. ,,Isvestia“ adaugă, că după ştirile primite de comisariatul de externe, guvernul englez pregăteşte un atac în contra Rusiei sovietice prin Lituania şi Estonia, unde se organizează acum o puternică armată antibolşevică ................... ROMANUL TRAIT VALIZA CU DIAMANTE. ZBOR CU AEROPLANUL, ASASINAI SI JEFUIRE. SUPRIMAREA COMPLICEULUI Budapesta. 8. — Politia budapestană « »june ««, doelogo misterul vanul omor, fără precedent prin împrejurările în care a fost comis. Poliţia a identificat un cadavru aproape descompus, găsit în apropiere de oraşul Sopron, stabilind că este al comerciantului de diamante Iohann Lasker din Strassburg. Făcând apoi cercetări, a aflat că numitul negustor, dispărut in ziua de 31 Martie a. c., plecase în aceiaşi zi de la Viena spre Budapesta, în aeroplanul său de tip Lodgeman, însoţit numai de un pilot, numit Franz Büchler şi de secretarul său Louis Savis. Aceştia l'au adormit cu cloroform, l'au jăfuit şi l'au aruncat din aieroplan. Louis Savis l'a omorât in acelaş mod şi pe pilot, pentru a rămâne singur stăpân pe geamantanul cu juvaeruri şi pe banii negustorului, și a dispărut in Iugoslavia. Poliția maghiară a intrat in legătură cu cea sârbească pentru a-i da de urmă. Negustorul de diamante avea ca dânsul un geamantan plin cu Juvaeruri, în valoare uriaşă. ....... Concursul pentru planul Palatului Comunal LA CELE 13 PROECTE CLASIFICATE AU LUCRAT 19 ARHITECŢI dri dimineaţa la orele 10, d. dr. S. Costinescu, preşedintele comisiunei interimare, a procedat, la Ateneul Român la desfacerea plicurilor sigilate conţinând proectele pentru construirea viitorului palat comunal al Capitalei, prezentate la concursul publicat de primărie şi clasificate de juriu. Iată numele autorilor proectelor clasificate astfel: CATEGORIA I Proectul cu Moto „Gioto“: d-nii arhitecţi TOMA T. SOCOLESCU, D. PETRESCU. Proectul cu Moto „LUCEAFĂRUL“ d. arhitect JEAN BURCUŞ Moto: „OCHIUL LUI D-ZEU“ d. arhitect CRISTOF CERCHEZ. Moto „PAJURA“ (Marca Ţârei) d. arhitect C-TIN POMPONIU. Moto „UNIREA“ d-nii arhitecţi S. D. ENESCU, I V. DINULESCU şi EUGEN GROSU. IN CATEGORIA II Moto „BUCUR d. arhitect ION TERUŞANU. Moto „CURTEA VECHE“ d-nii arhitecţi N. GEORGESCU şi LUCIAN TEODOSIU. Moto „ILEANA“ d. arhitect B. CRUTZOIU. IN CATEGORIA HI Moto „COZIA“ d-nii arhitecţi ACHILE GHIACIU, V. BADULESCU. Moto: „G & G.“, d-nul arhitect G. PLACINTARU. Moto „JUS“, d. arhitect STERIE BECU. Moto „SIC COGITO“ d. arhitect MIRCEA MAX POPOVICI. Moto „STRAJA“ d. arhitest FLOREA STANCULESCU. Pentru cele 13 proecte se constată că au lucrat 19 arhitecți. Marele Incendiu din Galaţi Luni seara la ora 10 un puternic incendiu a izbucnit la şcoala normală de fete, situată in centrul oraşului Galaţi. Focul a luat naştere de la acoperiş şi s-a întins vertiginos, provocând o panică nebună în şcoală şi în casele vecine. Pompierii au lucrat din greu la stingerea focului, iar autoritățile au început cercetări care până în prezent nu au stabilit nimic precis. Pagubele sunt mari. Mare secetă în Basarabia După rapoartele sosite din Basarabia, seceta continuă. In special in judeţul Cetatea Albă, toată recolta este considerată ca fiind compusă în mod definitiv. Mare parte din locuitorii acestui judeţ, părăsesc căminurile şi vin in vechiul regat, pentru a se angaja la muncile agricole. De asemeni şi în judeţele Cahul şi Ismail recolta din cauza continuărei secetei. Căminul studenţesc „Octavian Goga“ D. Tilică Ioanid, fruntaş averescan, a donat casa de la Iaşi câştigată ca premiu al ziarului „Universul”, Universităţii moldoveneşti pentru înfiinţarea unui cămin studenţesc. D-sa a cerut ca noul cămin să poarte numele „Octavian Goga". Căminul va lua ființă la toamnă. Lucratorii brutari se agită Ieri s-a prezentat la ministerul muncei, d-lu inspector general Georgian, o delegaţie a lucrătorilor brutari din Capitală, cari au cerut în mod insistent, să se respecte repauzul săptămînal. Delegaţia a mai făcut apel la bunăvoinţa ministerului, ca să intervină pe lângă patroni pentru ca numărul orelor de muncă să fie reduse la 8. .................. Adunarea generală a Soc. de Cultură Macedo-Română Duminică 7 Iunie orele 4 p .m. a avut loc adunarea generală a soc. de cultură Macedo-Română în localul propriu din calea Rahovei No. 29. D. I. C. Grădişteanu, preşedintele activ al acestei societăţi deschizând şedinţa, a ţinut o cuvântare în care a descris trista situaţie în care se află Românii Macedoneni de peste hotare, cari sunt ameninţaţi a fi desnaţionalizaţi cât de curând de către stăpânitorii lor sârbi din cauză că guvernul ţării nu vrea să ştie de soarta lor. Încheie zicând că aceasta nu însemnează că trebue să pierdem încrederea in biruinţa finală a cauzei româneşti de peste Dunăre, căci dacă guvernul nu ar vrea să ne ajute pentru atingerea acestui scop, Macedo-Românii se vor adresa Ligii Naţiunilor cerând a li se face dreptate. D. N. Buia, secrearul soc, a citit darea de seamă a soc. foarte amănunţită cu privire la mersul şi activitatea soc Ea a fost aprobată de întreaga adunare. S’a citit raportul cenzorilor de d. Chr. Iuffi, arătând că pe anul 1924 s’a încasat lei 231.451, s’a cheltuit lei 122.424.60. Rămâne un excedent de lei 109.026.40. Conferinţe muncitoreşti Astăseară la şedinţa sindicatului lucrătorilor tipografi dir. Str. Şelari, 10 va conferenţia d. profesor Gh. Taşcă despre „Legislaţia Muncii" Conferinţa se va deschide la ora 7 seara ....... Recepţia d-lui G. Balş la Academia Română Academia Română a ţinut ieri d.a. şedinţă solemnă pentru recepţia d-lui G. Balş, care a fost ales membru în sânul acestei instituţiuni în locul decedatului Ii Bengescu. D. G. Balş a arătat în partea introductivă a discursului său studiile şi opera lui Bengescu, a cărui dispariţie timpurie a fost o însemnată pierdere pentru cultura românească. G. Bengescu şi a făcut studiile în litere la Paris iar ştiinţele politice în Belgia, şi a intrat apoi în diplomaţie, trăind mai mult timp la Londra, Paris Bruxelles. A scris o biografie voltairiană de mare valoare, studii despre prietenul său V. Alexandri, o bibliografie franco-română; a colaborat cu Emil Picot la lucrarea Alexandru cel Bun domnul Moldovei. D. Balș a vorbit apoi despre stilurile de arhitectonica bisericilor românești din vechime, caracterizând stilurile gotic şi bizantin, întâiul introdus din Polonia şi Transilvania, cu osebire în Moldova, iar al doilea introdus mai ales în Muntenia, de la sârbi şi bulgari. Noul academician a făcut o amănunţită descripţie a acestor influenţe asupra arhitectonicei româneşti. Răspunzându-i, d. Al. Lapedatu a relevat constatările de sinteză ale d-lui G. Balş, cercetările făcute de noul academician în domeniul artei arhitectonice româneşti şi rezultatele importante la care a ajuns. Ministrul artelor spune, că aceste contribuţii ale d-lui Balş sunt cu atât mai preţioase cu cât vin într’un timp când asemenea cercetări, după moartea lui Odobescu, ne lipsesc. Cercetările în domeniul artei arhitectonice a bisericilor şi mănăstirilor au devenit metodice prin contribuţiile noului academician. A Capitala Explozia de la Fabrica de ciocolată Capşa Uneort şi cinci răniţi. -- Cauzele exploziei dii dimineaţă o puternică explozie s-a produs la fabrica de ciocolată Capşa din şoseaua Viilor No. 25. In subsolul fabricei unde se găseşte instalat cuptorul de răcit se aflau maestrul Androne Ionescu şi femeia Ioana Tudor. Din motive care nu se cunosc însă acidul din compresorul de răcit a explodat. O parte din zidul subsolului s-a prăbuşit, producând o panică de nedescris printre lucrători. Toţi au părăsit în grabă atelierele, căutând să se refugieze în curtea fabricei. Târziu după ce s‘a produs explozia, cei de faţă şi-au dat seama că s‘a produs în subsolul clădirii VICTIMELE Câţiva lucrători au pătruns prin spărtura zidului în subsol, şi au găsit intri un lac de sânge pe maestrul Androne Ionescu şi femeia Ioana Tudor. Maestrul fabricei a încetat din viaţă după un sfert de oră, de la explozie. Cadavrul său a fost trimis la morga oraşului. Femeia este rănită grav la cap şi a fost internată la spitalul Brâncovenesc. Şeful de atelier Carol Zimmer care se găsea tot în subsolul fabricei, şi supraveghea încercarea tuburilor, a perdut complect auzul din cauza detunăturei. In aproprierea şefului de atelier se mai găsea băiatul D-tru. Bubinski în etate de 14 ani, ucenic în fabrică, care a fost trântit la pământ fără a căpăta nici o leziune. Lucrătorii Ştefănescu Mitu, Zudop Sanoş, şi Sute Iosif, au fost uşor răniţi. ANCHETA La faţa locului au sosit de îndată d. General Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei, d. Scarlat Ionescu comisarul circumscripţiei respective şi subcomisarul Silişteanu. S-a deschis o anchetă pentru a se stabili cauzele care au provocat această explozie. Din primele cercetări ar reeşi că explozia se datoreşte supraîncărcărei tuburilor de compresat cu acizi. DANIREA DIN STR. CUZA VODĂ din noapte la orele 12, pe când încasatorul de la Soc. de tramvai Vasile Brănduş însoţit de Siran Vasile, vizitiu la aceiaşi societate, se înapoiau de la depoul din Şerban Vodă, spre domiciliul lor din strada Manu Cavafu 14, în timp când treceau pe strada Cuza Vodă, au fost atacaţi de două derbedei. Cei doui derbedei cunoscuţi poliţiei capitalei anume Marin Beide din fundătura Piscului şi Tudor Marinescu din str. Manu Cavafu 11, s-au năpustit cu furie asupra celor două lucrători cari treceau paşnic spre casă luându-i la bătaie. La un moment dat Marin Berde a înjunghiat în braţul stâng pe Vasile Brânduş, iar pe Siba D. Vasile la înjunghiat în piciorul drept, făcându-i şi o rană adâncă la cap. In stare gravă răniţii au fost stransportaţi la Spitalul Brâncovenesc, şi internaţi. Agresorii au fost arestaţi de către comisarul circumscripţiei respective, şi anchetaţi A Eliberarea certificatei pentru elevii de curs secundar Prin aplicarea noului regulament al promoţiunilor, toate şcoalele secundare, licee, gimnazii, şcoli secundare de fete şi şcoli medii ori civile, nu mai pot libera certificate de absolvire a cursului inferior de patru clase, nici certificate de studii liceale, adică de promoţiune a clasei a Vll-a decât pe formularele oficiale ale Ministerului Instrucţiunii, prin mijocirea Inspectoratelor regionale. Această dispoziţie se aplică atât şcoalelor de Stat, cât şicelor particulare, confesionale, cu sau fără drept de publicitate. În ce altfel de certificate, ce s’ar libera anul acesta, sunt declarate ca nevalabile şi vor atrage atât asupra şcoalei sau autorităţilor ce le-au liberat, cât şi asupra posesorilor lor, sancţiunile prevăzut de legi. Ministerul va trimite zilele acestea tuturor școalelor noile tumulare de certificate, prin intermediul Inspectoratelor regionale.