Cuvântul, iulie 1925 (Anul 2, nr. 193-219)

1925-07-01 / nr. 193

Sportive ale Societatei LUNA PA­­ţIpATA MIRACULOASA, GHIDILIGI, TRENUL AERIAN (Montape Rajstil, ŢAPUL ŞI CROITORUL şi altele din CÂMPUL MOŞILOR (Bucureşti) Parcul continui a rămâne deschis permanent in toată zilele de lucru şi sărbători IN TOT CURSUL ANULUI Restaurant şi Bufet de prim ordin Direcţiunea Campania RABINUL TIRELSON ŞI ALEGE­REA PARŢIALA Am arătat într-o corespondenţă trecută, că Marele Rabin, D. Tirel­­son, deputat de Chişinău inspiră po­pulaţia evreiască în favoarea candi­datului averescan. Totuşi când fruntaşii opoziţiei li­pite i s-au prezentat să-i explice că nu procedează bine când face pro­pagandă pentru partidul averescan, d. Tirelson a răspuns că va fi neu­tral. Iată însă că se constată că rabi­nul L. Tirelson, în mod făţiş, face propagandă pentru candidatul ave­rescan, căci într-un interview acor­dat confratelui „Noutatea“ din Chi­şinău, după ce arată că populaţia israelită trebuie să voteze pentru d. Niţă, candidatul averescan, declară Categoric: „Fiecare evreu, care ar arunca o bilă neagră d-lui Niţă ar face o crimă, o crimă morală contra propriei sale conştiinţe". Populaţia israelită este indignată de atitudinea rabinului Ifirelson ca­re după ce timp de 3 ani de zile a făcut jocul liberalilor acuma face jo­cul averescanilor pe spinarea popu­laţiei israelite. De data aceasta însă Marele Rabin Tirelson a greşit, căci populaţia is­raelită din Chişinău nici nu mai dă ascultare cuvintelor sale. STRĂDUINŢE ŞI FAGADUELI A­­VERESCANE Averescanii, după eşecul din co­muna Durleşti nu mai au curajul să convoaie vreo întrunire publică în judeţ. Slăbiciunea averescanilor se ex­plică prin faptul că fruntaşii ave­­rescani din Chişinău sunt compro­mişi în faţa ţărănime! din cauza a­­facerilor ce le-au făcut pe spinarea ei. De altfel pentru reuşita candidatu­lui lor, averescanii se bazează nu­mai pe ajutorul administraţiei ca­re a şi primit instrucţiuni în acest sens. Averescanii au organizat o întru­nire publică pentru Sâmbătă 27 cor. Ştiind însă că cetăţenii din Chişi­nău vor prefera să se ducă la întru­nirea de Duminecă 28 a Partidului Ţărănesc decât la a lor cu ajutorul poliţiei au avizat pe toţi comercian­ţii că dacă vor veni Sâmbătă la în­trunirea lor ei vor fi lăsaţi să ţină Duminecă magazinele deschise. Văzându-se izolaţi de întreaga o­­pinie publică din Chişinău averesca­nii s-au adresat proprietarilor al că­rui preşedinte este d. Grobdiuc, un membru marcant al „Casei Partidu­lui Liberal", cerând ca uniunea să lanseze un apel către toţi proprieta­rii ca să-l voteze pe candidatul ave­rescan. Pentru a putea obţine, votul pro­prietarilor, candidatul averescan a promis că imediat ce guvernul ave­rescan va fi format va declara că toate locuinţele sunt sub libera tran­zacţie. MANIFESTUL AVERESCANILOR CĂTRE POPULAŢIA EVREIASCA Organizaţia partidului Poporului din localitate a lansat un manifest în limba evreiască, unde se adresea­ză către populaţia israelită cerân­­du-i voturile pentru candidatul ave­rescan, acuzând partidele de opozi­ţie de antisemitism şi adresând o serie întreagă de insulte la adresa avocaţilor ţărănişti. Câţiva avocaţi aven­­cani, când li s-a tradus cuprinsul manifestului, au protestat şi au decis să desmin­­tă manifestul printr'un comunicat. RABINUL TIRELSON întrunirea de la „Dacia“ a comercianţilor Se cere stabilirea altui orar de vară.»Se pro­testează contra impozitelor vexatorii.­Intervenţii pe lângă ministerul muncii Orarul de vară, fixat de prefec­tura poliţiei, a avut darul să ne­mulţumească pe toţi comercianţii. S-a ţinut seama, susţin ei, numai de interesle uneia dintre clase, fă­ră să fie consultaţi comercianţii. Pentru a protesta împotriva a­­cestei nesocotiri „Sindicatul co­mercianţilor şi industriaşilor“, a convocat la o întrunire, pe comer­cianţii de toate categoriile, în sala „Dacia“, întrunirea a fost deschisă la o­­rele 9 jumătate de d. N. Butnariu, preşedintele sindicatului. D. Butnariu, face o expunere a­­supra motivelor care au determi­nat ,,Sindicatul“, să ia atitudine în chestia orariului. De la început, d-sa ţine să stabi­lească un lucru : comercianţii re­cunosc necesitatea unui orar care să permită repauzul impus de munca verii. Nimic nu poate fi contra recunoaşterii unui drept al salariaţilor pentru care aceştia luptă. Se impune însă ţinerea în geamă a tuturor intereselor. Orele de stagnare să nu fie acelea cari aduc prejudicii prea mari. Diferi­tele ramuri de comerţ, au ore deo­sebite de desfacere. Stabilirea u­­nui orar, care nu cuprinde şi punctul de vedere exprimat de co­mercianţi, înseamnă, de fapt crea­rea unei stări artificiale, care nu foloseşte nimănuia. înşişi funcţionarii, au interesul să nu aducă pagube clasei comer­ciale. Dacă pe lângă atâtea greu­tăţi cu care luptă de atâta vreme clasa negustorească, se adaugă noui piedici, aceasta va aduce la o criză care nu se poate să nu se res­trângă şi asupra salariaţilor. Pro­pune intervenţii pe lângă cei în drept, pentru stabilirea unei înţe­legeri care satisfăcând toate inte­resele, să nu prejudicieze prea mult pe comercianţi. D. Petrescu, face o paralelă în­tre interesele negustorilor şi acele ale funcţionarilor comerciali, ară­tând că dise­nsiunile sunt nefolo­sitoare ambelor clase. D.Goldenberg, spune că nici interesele massei de consumatori n’au fost ţinute în seamă. In acelaş sens, vorbesc apoi d-nii Gavrilescu, M. Constantinescu, D. Iord­ulescu, D. Petrescu, Stoenes­­cu, Al. Georgescu şi alţii. Comercianţii, prin moţiunea vo­tată, se declară pentru următorul orar de vară. Pentru manufactură sau orice fel de comerț, orele de repauz, să fie dela 1—4 p. m. şi dela 8 seara; pentru băcănii dela 2—5 p. m. şi ora 9 seara ; cârciumile cu intre în regimul bodegilor; pieţele să fie închise dela ora 11 dimineaţa, în loc de ora 10; frizeriile să fie în­chise dela orele 9 iar în ajunul sărbătorilor dela orele 11 seara, D. N. Butnariu, încheie seria cuvântărilor, rezumând cele dis­cutate. Spune, că toată discuţia, a dove­dit exi­senţa unui spirit conciliant, menit să ducă la rezolvarea echi­tabilă a chestiunei. Propune ca o delegaţie aleasă din sânul comercianţilor, să se prezinte d-lui ministru al muncii pentru a-i prezintă punctul de ve­dere al negustorimei. Constată, că şi în această che­stiune vitală, organizaţia pe care o prezidează, fără a lua atitudini os­tile clasei funcţionarilor, a înţeles totuşi să-şi spună cuvântul care reprezintă un punct de vedere just, îndeamnă pe cei prezenţi la so­lidaritate, singura cale ce duce la izbândă. (Aplauze). întrunirea a luat sfârşit la ora 1 p, nx( D. BUTNARU­) Informaţiuni Militare începând de astăzi se vor acorda ofiţerilor din toate armele conce­­pe timp de câte o lună. In trei Pop du­ seri Agricole Ministerul de agricultură şi do­menii ne comunică, că ploile că­zute în ultimele zile au adus o sim­ţitoare ameliorare săm­ănăturilor de primăvară şi în special porum­bulin. De asemenea,au fost cât se poa­te de bune pentru imaşuri, care, în ultimul tim­p începuseră a se re­simţi din cauza lipsei de umezeală. Comerciale O delegaţie a Cercului Comer­cianţilor şi industriaşilor din Ca­pitală, s’a prezentat ori la Prefec­tura poliţiei Capitalei, pentru a propune câte­va modificări, în ordonanţa pentru respectarea re­pausului duminical. Delegaţiunea a cerut d-lui ge­neral Eracle Nicoleanu, prefectul politiei Capitalei, să aprobe mo­dificarea, considerând cârciumile la fel cu bodegile, aplicându le a­­ceiaşi dispoziţie pentru închide­rea localului. Cu privire la dispoziţia care prevede ca toate prăvăliile să fie închise între orele 1—3 d. aco­­mercianţii cer ca orele de închi­dere să se schimbe închizându­­se prăvăliile dela 2—4 d. a. D. general Eracle Nicoleanu, a promis că va supune doleanţele lor celor in drept, şi rezultatul îl va comunica Sâmbătă delegaţiu­­nei comercianţilor. Şcolare In anul acesta vor fi peste 5000 de bacalaureaţi eşiţi în urma examenelor depuse în conformitate cu noua lege. D. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunei, a luat decizia ca toa­te diplomele de bacalaureat ce se vor elibera în sesiunea aceasta să fie iscălite de d-sa personal [ Teatrul CĂRĂRUŞ­­­ I Director i C. TANASE { Astă seară marele succes ! io DATA ŞI SA MOR! ! ! In curând : Când isi vara dracul coada ! Revistă de Solomonescu,­­­­ Moşoiu şi M. Hădulescu. : Bisericeşti !'Anunţasem deunăzi, că preoţii şi protopopii de confesiune refor­mată din judeţele de la graniţa un­gurească au hotărît, să purceadă în ziua de 30 August cor., la ale­gerea unui episcop pentru epar­hia maghiară reformată ce vor să o înfiinţeze în acea regiune, cu sediul la Oradea-Mare. Din cercurile maghiare se a­nunţă­ că ministerul cultelor a a­­derat la înfiinţarea acestei epis­copii. Diverse Zilele acestea se va întruni ju­riul pentru alegerea celei mai bu­ne machete în vederea ridicărei mo­numentului aviatorilor noştri morţi în război. Au fost prezentate 13 machete de către cei mai de seamă dintre sculp­torii noştri. D. Al. Constantinescu, ministrul agriculturei şi domeniilor, va ple­ca mâine la Sâmbăta de Sus, unde va avea loc joi inaugurarea cămi­nului pentru ziarişti, artişti şi scrii­tori, în palatul domnitorului Cons­tantin Brâncoveanu. La solemnitatea inaugurărei va lua parte şi d. Al. Lapedatu, mi­nistrul artelor şi cultelor. Se aduce la cunoştinţă d-lor artişti, scriitori şi ziarişti cari sunt desemnaţi de organizaţie să meargă pentru luna Iulie la casa de repaus de la Sâmbăta de sus, că plecarea din Bucureşti, gara de Nord, va fi cu trenul No. 327 în ziua de Marţi 30 Iunie la ore­le 22:45 la care se v­a ataşa spe­cial un vagon de clasă. Sosirea în Staţia Voila va fi Miercuri 1 Iulie la orele 12. Aco­lo se vor găsi trăsurile necesare pentru ca oaspeţii să fie transpor­taţi la Sâmbăta de sus­ KO­U­V­A­N­T­U­L“ (condusă de d-1 B. C. Stern) '■CySSg-'V ~ țVyr 2. BUICK (condusă de d4 Căp. Berlesen) le câstisata de masinele buic K&J*' Marele premiu al ft. C. R. R. BUICK *«■■»-» Asociației Industriașilor de Pef ? Premiu! !. (100.000 Lei) BUICK (H. C. Mana) Premiul ÎL (30.000 ) BUICK (Căp. Berlesen) Cupa A. S. R. Principesa Elena »nețin« care a obținut clasamentul cel mai bun In toate probsla BUSCI5C (H­ C.Mann) Cupa A. S. R. Principele Carol rentai echipe de cel puțin 3 maşini din acelaş marcă care au lest cele Măi bune .' BUICK (.«. m») BUICK (Căp. Berlésén) Concursurile de Consumație BUICK (B. C. Mann) Plachetă de argi­­ BUICK (Căp. Berla­cn) Plachetă de Bronz Concursul de supleţe BUICK (H. C. Mann) Medalia de Bronz­ Cupa A. C. Reg. Banat-Crişana BUICK (O. C. Mann) Concursul de viteză in coastă (după formulă) BUICK (B. S. Mann) Medalia de Brom Maşina BUICK Standard Six condusă de d-1 H. C. Manu a urcat dealul Feleacului la o viteză de 64 km. 500 pe oră* Ad­ucerea osemintelor eroilor români căzuţi în Bulgaria OMAGIUL ADU­S DE MARINA FRANCEZA Giurgiu, 29. — In reportajul nostru referitor la aducerea in patrie a osemintelor ofiţerilor ro­mâni morţi în Bulgaria s’a făcut omisiune. Este vorba de piosul omar pe care marea şi glorioasa republi­că franceză a ţinut să-l aducă şi de astădată eroilor români căzuţi pentru trumful civilizaţiei. Din iniţativa d-lui Dumitru Marata, reprezentantul navigaţiei franceze din Giurgiu, echipajul vedetei de război franceze ce face poliţia riverană pe Dunăre, a dat onorurile militare eroilor români, urmând cortejul funebru şi s-a încadrat în rândurile vaselor ro­mâne până la gară. Imediat după aducerea osemintelor eroilor în portul Ramadan, un plutonier francez a aşezat pe cosciuge dra­pelul francez, care alături de tri­colorul român a simbolizat încă odată afinitatea de rasă şi cola­borarea militară a ambelor ţări. Apoi marinarii francezi au depus o coroană cu culorile naţionale ale Franţei, având inscripţia: „Mari­na franceză aduce omagii eroilor români morţi pentru patrie“. In urmă, detaşamentul de ma­rinari francezi a defilat prin faţa cosciugelor care erau ţinute pe bra­te de ofiţeri, şi s’au încolonat a­­poi în rândurile trupelor române, pentru a urma carele mortuare din portul Ramadan până la­­Bara. ABONAMENTE. Un an 600 lei Şase luni 300 „ Trei luni 150 „ Pentru B-ci şi Autorităţi Lei 700 anual In străinătate dublu Publicatiune Se aduce la cunoştinţă că în ziua de 20 Augus­t 1925, ora 11 a. m. se va ține licitaţie cu oferte închise şi sigilate pentru inmitatira de eclise de recordare şi eclise anormale in greutatea de 9500 kgr., conform con­tract tip. 14. Informaţiunile se pot lua la Ser­viciul de Economat unde se vor li­bera şi formularele pentru oferte, tot­odată se pot vedea şi desenele res­pective. Direcţiunea 8-a Regională c.f.r. Cernăuţi .e..e.*e>.eMe—e-^n^-e—e—e—e—e—e. Publicatiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 25 Iulie 1925 (stil nou), ora 11 a. m. se va ţine licitaţie la Direcţia IV Reg. a Căilor Ferate Ro­mâne, pentru: 1) Repararea 460 buc. butoaie de lemne. 2) Aprovizionarea cu o pompă cen­trifugă şi un motor electric. 3) Sfoară de cusut de 0.5 mm. şi de 1 mm. ţia IV Reg. Cluj Serv. Economat Ca-Informaţiunile despre condiţiunile speciale precum carte de sarcini şi orice alte desluşiri necesare se pot lua în toate zilele de lucru la Direc­ţia IV Reg. Cluj Serv Economat Ca­lea Victoriei No. 53, unde se vor li­bera şi primulare pentru oferte. Direcţiunea Regională C. F. R. [ Cluj Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 27 Iulie a. c. ora 11, se va ţine a doua licitaţie publică cu oferte scrise şi sigilate în conformi­tate cu art. 72—83 din legea Com­­ptabilitâţei Publice la Serviciul L. din Direcţia 3-a Regională C. F. R. Braşov, pentru furnizarea diferitelor materiale şi scule necesare atelieru­lui de telegraf şi centralizarea Bra­şov, fiindcă la licitaţia din 22 iunie a. c. nu s-a prezentat nici o ofertă. Doritorii se vor adresa pentru in­formaţiuni şi condiţiuni­­speciale la Serviciul L. Regional Braşov, sau la Inspecţia Lc. 3, în orice zi de lucru între orele 11—13. Direcţiunea III Regională C. F. R. Braşov No. 14.666. Publicaţiune Se aduce la cunoştinţă că pentru concesionarea şi darea în exploatare a chioşcului pentru vânzarea produ­selor R. M. S. din staţiunea SIGHE­­TUL MARMAŢIEI şi concesionarea dreptului de a construi şi exploata un chioşc-bufet în staţiunea SACUE­­NI se va ţine licitaţie cu oferte în­chise şi sigilate la Direcţiunea IV-a Regională C. F. R. Serviciul P. Cluj în ziua de 21 Iulie a. c. orele 11. Pentru orice informaţiuni dorito­rii se vor adresa Biuroului M. 5 (E­­taj II, aşa 37) intre orele 12 şi ju­mătate şi 13 unde se va putea lua cunoştinţă de contractul tip, cactul de sarcine condiţiunile de admitere, actele necesare şi garanţia ce tre­­bueşte depusă. Direcţiunea IV Regională C.F.R. Cluj No. 19272/18873. MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea pri­vitoare la dobândirea şi pierde­rea naţionalităţii române, se pu­blică următoarea cerere de natu­ralizare spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule ministru, Subsemnatul Ghena Coler, de meserie grădinar, domiciliat in o­­raşul Botoşani, str. Humăriei No. 9 cu respect rog a mi se admite în­cetăţenirea­ cu dispensă de stagiu, conform legii din August 1924, de­oarece întrunesc condiţiunile prevă­zute de zisa lege. In acest scop am onoare a alătura următoarele acte: 1) Declaraţie autentică că m-am le­pădat de Rupuşenia bulgară şi că ascult pe cea a statului român. 2) actul de căsătorie cu o româncă în Botoşani. 8) Două acte de naştere ale copilor mei. 4) Certificatul co­misariatului din Botoşani dovedi­tor că locuesc aici de peste 20 ani şi că soţia mea e româncă. 5)Mărtu­ria a trei cetăţeni confirmând ace­laş fapt. 6) Certificatul Primăriei Botoşani de bună conduită. 7) Cer­tificatul tribunalului local că nu sunt condamnat pentru crimă sau delicte. Pe baza acestora vă rog să bine­voit a supune cerera mea onoratei comisiuni că le întrunesc pentru a obţine încetăţenirea şi cu dispensă de stagiu. Primiţi asigurarea perfectei mele stime. (ss) GHENO COLI OF No. 1990.

Next