Cuvântul, octombrie 1925 (Anul 2, nr. 271-296)

1925-10-14 / nr. 282

2 INFORMATIIMNI Eri dimineață la orele 6, a sosit cu un tren special venind dela Si­naia M. S. Regele Ferdinand. Suveranul a descins în halta Co­troceni. P r *-----— A .S. Regală Principele Carol a sosit eri seară la oerele 9 cu un tren special în Capitală, venind dela Si­naia. ’■h& ------­ Politice D. dr. C. Angelescu, ministrul Instrucţiune!, a sosit­eri dimineaţă în Capitală, venind de la Iaşi.­­ - ------­D. Tătărăscu­, subsecretar, de stat al internelor s-a restabilit pe de­plin. D-sa a anunţat sosirea pentru gripa de 25 Noembrie în Capitală. Duminecă a avut loc la Băileşti (Dolj) o mare întrunire a partidu­lui national. Au luat Cuvântul dom­nii Vrăbiescu, George­scu Ciubega, St. Predoi, Virgil Potărcă şi Crişan. D-na Popovici şi C. Argetoianu au­ făcut o amplă expunere a situaţiei. '.1 *T*’ 1 V - ------­j- Militare In curând se va supune aprobărei Suveranului un nou tablou de re­duceri şi comutări de pedepse mi­litare. Prin decret regal s-a sancţionat noul regulament al consiliilor de o­­nnare militare. Se înfiinţează consilii de onoare pentru ofiţerii inferiori, pe divizii, pentru cei superiori, pe corpuri de armată şi pentru­ ofiţerii generali pe întreaga armată. Consiliile de onoare se vor com­pune din cinci membri aleşi de pe tabloul ce se va întocmi de către co­mandamentul respectiv. La judecarea ofiţerilor de marină şi aviaţie consilul se va complecta cu doi ofiţerii din afmna respectivă. Noul regulament intră în vigoare la 1 Decembrie. Marele stat major a tipărit noul regulament al serviciului în cam­panie. Universitare Consiliul facultăţii de litere din Bucureşti, în şedinţa de la 10 octom­brie, a admis cu majoritate de vo­turi ca, d. Petre Cancel să fie ro­­mandat la catedra de istoria Româ­nilor, vacantă prin moartea profe­sorului I. Ursu, până la numirea unui titular. Ministerul instrucţiunei a apro­bat această recomandare. nu se atrage atenţia asupra unui­ lucru deosebit de grav, în legătură cu înscrierile la Universitate. Un cititor din Cluj al ziarului nostru ne arată că numărul stu­denţilor înscrişi în anul întâi la facultăţile Universităţii de acolo nu atinge nici cifra de 10 la sută faţă de contingentul de studenţi în­scrişi în toamna trecută în primul an universitar. Situaţia este aceeaşi la toate facultăţile dle la Cluj şi se datoreşte nu numai bacalaureatu­lui ci tot pe atât exageratelor taxe şcolare, de care ne-am mai ocupat în coloanele «Cuvântului». Fireşte, cititorul nostru nu ni-a putut trimite date definitive, întru­cât înscrierile n’au luat sfârşit. Cum însă abia mai sunt câteva zile până la închiderea înscrierilor, pro­porţia aceasta extrem de dăunătoa­re viitorului cultural al ţării, nu va putea fi îndreptată decât într’o foarte mică măsură. Consiliul facultăţii de litere din Bucureşti, în şedinţa de la 10 oc­tombrie, a delegat pe d. profesor C. Rădulescu-Motru să reprezinte fa­cultatea în Senatul Universitar, în locul d-lui R. Ortiz, al cărui mandat a încetat. Ministerul instrucţiunei a aprobat această delegaţie. In ziua de 15 Octomvrie ort. se va tine la academia comercială din Capitală examenul de industrie şi meserii cu studenţii din seria IV-a. Examenul de transporturi cu se­riile II-a şi IV-a se va ţine în ziua de 15 Octomvrie. D. profesoru­lAlesseanu, va exa­mina pe studenţii din seria II-a la contabilitate (oral) în ziiua de 15 Octomvrie. Studenţii facultăţii de drept din Bucureşti au înaintat decanatului un memoriu prin care cer debloca­rea examenelor. D. prof. C. I. Sterian va tine e­­xarmenul de tehnologie cu studenţii anului I-iu ai secţiei chimia indus­trială şi electrotehnică, în ziua de 23 Octomvrie gra 8 jum. dimineaţa. In ziua de 21 Octomvrie va avea loc la institutul de chimie, exame­nul de chimie generală şi organică. D. prof. Hurmuzescu va ţine e­­xamenul de electricitate în ziua de 26 octomvrie ora 9 dimineaţa. Candidaţii la examenul de ana­tomie din anul I-5a şi al II-lea al facultăţii de medicină veterinară din Bucureşti se vor prezenta în ziua de 16 Octomvrie crt. Examenul de Istologie la această facultate se va ţine în ziua de 14 Octomvrie crt. Şcolare Ministerul instrucţiunei face cu­noscut că, rezultatul examenului de adm­itere în secţiunea pedagogi­că universitară, se va da după 25 Octomvrie. In ziua de 14 octomvrie, ora 6 d. a. va fi convocat la ministerul in­­strucţiunei, direcţia învăţământului superior, consiliul profesoral al sec­ţiunei pedagogice universitare pen­tru a discuta chestiuni şcolare cu caracter urgent. I Agricole Ministerul de domenii a dat o de­cizie prin care se repartizează agro­nomilor o nouă serie de loturi de­monstrative, pe timp de 25 de ani. Solicitatorii urmează se se pre­zinte la direcţia îndrumărilor agri­cole, din ministerul de domenii, pentru a da cuvenitele declaraţiuni. Diverse D. Nicolae Emilian, licenţiat în ştiinţele politice, a fost confirmat în funcţiunea de prefect al judeţu­lui Ismail, în locul vacant. Cetăţenii Cartierului Luther din dosul Gărei de nord şi cei din îm­prejurimi sunt cu insistenţă ru­gaţi a lua parte, ln consfătuirea ce va avea loc Miercuri 14 octom­brie a. c. orele 6 p. m. în sala D. Tănăsoiu (Burghiu) Str. Belizar Luther No. 28 cu privire­ la lucră­rile edilitare ale cartierului în le­gătură cu modificările aduse Gă­­rei de Nord cu lucrările «Pieţei Creţeanu» cum şi cu alte chestiuni de ordin gospodăresc. Preşed. Comitetului de acţiune Ion Mateescu Capetineanu In urma intervenţiei Ministerului Muncii s’a reuşit a se aplana greva dela fabrica de ghete din Sibiu. In­ această grevă participaseră 260 lucrători. CAPITULA O CĂRUŢĂ CU PAIE IN FLĂ­CĂRI PE STRADA GENERAL MANU* Dri seară pe la orele 8, o căruţă încărcată cu paie a ministerului de războiu, trecând pe strada Ge­neral Manu, s’a aprins luând foc dela felinarul unei trăsuri care trecea pe lângă căruţă. Uşiţa felinarului era deschisă şi el ardea cu benzină. Focul s’a întins cu repeziciune cuprinzând imediat întreaga canti­tate de paie din căruţă. Cu ajutorul pichetului de incen­diu al ministerului de război, fo­cul a fost stins. UN OM GĂSIT IN NESIMŢIRE] Pe calea Griviţei în dreptul ca­sei cu No. 150, a fost găsit în ne­simţire căzut în stradă muncitorul Robea Alexandru, de fel din Ti­­ghina. Se crede că a căzut dintr’un va­gon al tramvaiului electric. Dus la spitalul Filantropia a în­cetat din viaţă, pe când era în ca­mera de gardă. SINUCIDERI Eri la orele 2 d. a. a încercat să se sinucidă înghiţând 100 gr. spirt denaturat, Augustina Marton. Cauza acestui act disperat e o ne­înţelegere familiară. — Vânzătorul Spiridon Rădulescu cu serviciul la cârciuma fratelui său Smarandache, din şoseai­a Co­­lentina No. 50, în urma unei obser­vaţii făcute de fratele său, s’a spân­zurat în pivniţa cârciumei, legân­­du-se cu o curea de un cuiu, lângă uşă. Intrând în pivniţă băiatul de pră­vălie George Cernea, şi văzând cele întâmplate a tăiat cureaua, salvân­­du-l la timp de la moarte. — Din cauza geloziei, electricia­nul Alexandru Snedareck­ din str. Is­vor 22, a încercat să se sinucidă înghiţind o cantitate de alcool rec­tificat. In stare gravă a fost dus la spi­talul Brâncovenesc unde a fost in­ternat. ACCIDEN­TUL DE AUTOMOBIL DIN STRADA SMARDAN Bii dimineaţă căruţaşul Nicule­­scu Haralambie de 35 ani, de fel din com­îna Şerban Vodă, a fost călcat, pe când voia să traverseze strada Smârdan, de automobilul No. 3515. După accident, șoferul a dat viteză mașinei dispărând. Cititi „CUVÂNTUL* «u ns v e% RS T 6J L» In jurul Interzicerei Congresului funcţionarilor Ce a determinat pe d. I. I. C. Brătianu să interzică acest congres Printre funcţionarii de toate ca­tegoriile, salariaţi de Stat, a făcut o impresie deprimantă răspunsul pe care l-a dat primul ministru d. I. I. C. Brătianu. delegaţiei funcţio­narilor, întrucât d-sa deţinând şi portofoliul ministerului de Interne era autorizat a da cuvenita apro­bare pentru ţinerea congresului. De altfel, funcţionarii nu erau câtuşi de puţin hotărâţi să servea­scă cu ocazia acestui congres inte­rese politice ci să dezbată chestiuni cu caracter economic care intere­sează direct viaţa funcţionărimei. CUM SE APLICA STATUTUL Intre altele avea să se pună în discuţie faimosul statut al funcţio­narilor, impus contra voinţei una­nime a salariaţilor de Stat. Sunt în* acest statut stipulaţîuni ce v­in, — cu drept cuvânt — în ajutorul funcţionarilor dar modul cum ele se a­pucă îi infirmă orice eficaci­tate. Aşa bună­oară, normele pen­tru avansarea funcţioanrilor SE A­­PLICA NUMAI PRIVELEGIAŢI­­LOR ŞI ACELOR CARE ŞTIU SA FIE SLUGILE GUVERNU­LUI. PENTRU CEILALŢI STA­TUT NU EXISTA. De aceia ches­tiunea aplicărei Statutului funcţio­narilor constituia un prim punct de discuţie în congresul ce urma să se ţină. CHESTIUNEA RETROG­ADA­­REI In vechea Organizaţie a ministe­relor, erau posturi ce nu prezentau uniformitate de la un minister la altul şi existau’titluri! care aveau particularitatea diferenţei cuantu­mului de salar; anume, erau şefi de biirou principali pe două sau trei clase, şefi de secţie pe trei clase, şefi de divizie, etc. Toate acestea titulaturi au căzut odată cu apariţia Statutului. Tu­turor acelor categorii de funcţio­nari li s’a dat o titulatură uni­formă de şefi de biurou fără clasă, lăsându-se acelaş salar de bază. Si­tuaţia astfel reglementată se re­flectă în bugetele pe anul 1924-25. Pe anul viitor ştim prea bine ce pre­­găteşte ministrul de finanţe. Toţi aceşti funcţionari însă n’au primit nici o comunicare din par­tea autorităţilor unde funcţionează cum că li s’au retrogradat titlurile lor ci continuă să facă serviciu cu aceleaşi titluri ce le-au avut şi mai înainte. GUVERNULUI II E TEAMA SA NU LIE BAT IN JUDECATA Aceasta este una din multele a­­nomalii ce stă la baza statutului, căci guvernului nu-i convine să co­munice funcţionarilor că au fost retrogradaţi, ştiindu-se că dacă cei interesaţi ar face recurs în Casa­ţie contra acelei comunicări, Sta­tul ar pierde sigur, căci o numire sau o avansare, făcută mai înainte Curier judiciar PROCES DE PRETENTII INTRE MINISTERUL D­EINTERNE SI CENTRALA COOPERATIVELOR SATESTI Această din urmă instituţie de Stat câştigase o hotăirîre definitivă prin care ministerul de interne era obligat să plătească suma de 107.000 lei, dintr’o furnitură de raci. Deşi hotărîrea a fost comunicată și mi­nisterul de interne urma să plă­tească, totuși suma de mai sus n’a fost plătită. Centrala cooperativelor sătești s’a adresat­­contenciosului administrativ cerând ca ministerul de interne să înscrie în bugetul său viitor suma de 107.000 lei ce­­ dato­ra f casei centrale în baza acelei ho­­tărîri. Secţia IlI-a a înaltei Curţi de ca­saţie a admis cererea casei centrale aşa cum a fost formulată. NEREGULILE DELA ÎMPRO­PRIETĂRIRE Am publicat că d. judecător de instrucţie Papadopol, de la cap. 5, a trimes parchetului dosarul cercetă­rilor cu privire la neregulele de la împroprietărire — oi altă serie de nereguli pentru a da rechizitorul de­finitiv. D. procuror Al. Minculescu a dat acest rechizitor prin care sunt trimişi în judecată pentru nereguli săvârşite la casa centrală a împro­­prietărirei următorii 6 foşti func­ţionari ai acestei instituţii, ţinuţi câtăva vreme arestaţi şi apoi libe­raţi : fraţii Panait, A. Bucoveanu, S. Teodorescu, C. Rădulescu şi Ilie Gîgoriu. Dosarul a fost trimes pen­tru ca d. judecător de instrucţie să redacteze ordonanţa definitivă. PROCESUL MICESCU SAANEN Am mai publicat de asemenea că d. judecător de instrucţie al cab. I. a trimes parchetului dosarul cu cer­cetările în afacerea de trafic de in­fluenţă de care era învinuit d. a­­vocat Ed. van Saanen de către d. decan Istrate Micescu. Parchetul l-a restituit ori d-lui ju­decător de instrucţie C. Negrea cu invitaţia de a mai face un supli­ment de cercetări cu privire la afa­cerea soc. petrolifere «Speranţa» în care mai e nevoe să fie ascultaţi din nou d-nii Vasiliu­ Bolnavu şi Rioşeanu spre a lămuri unele puncte obscure încă. O EXCROCHERIE D. judecător de instrucţie al cale. S a trimis cu ordonanţa definitivă în judecata tribunalului pe Aristi­de Ştefănescu învinuit de excroche­­rie prin aceea că, dându-se drept arhitect, a semnat cu un nume fic­tiv de arhitect, nişte planuri de construcţie şi a încasat însemnate sume de bani de la un domn Dobres­­cu, care vrea să-şi construiască o casă. • 1 '11 ’■ f i tffP Secţia III a tribunalului Ilfov a judecat ori pe Aristide Ştefănescu. Pronunţarea va fi azi. PARCHETUL A FOST SESIZAT IN AFACEREA EMIGRĂRILOR Ministerul sănătăţei publice a­­larmat de exodul în America al po­pulaţiei basarabene, ademenită de societăţile de emigrare: «Domlîcki», «Cunard Line» şi altele, a făcut cer­cetări, carii l-au pus în posesia a însemnate documente compromiţă­toare pentru aceste societăţi şi pen­tru un domn avocat care îşi făcuse o specialitate şi singură sursă de trai­ din specularea naivităţii mii­lor de gospodari din Basarabia. Dosarul acestor cercetări a fost trimes Parchetului de Ilfov care urmează să­ facă şi să continue cer­ce­tările spre a stabili răspunderile penale pentru cei implicaţi în acea­stă afacere. VAN Buletinul economic şi financiar Leul LA ZURICH 2.50. LA PARIS 10.40. Francul francez e staţionar la Zurich. Li rei­a ceva mai slabă. Francul belgian manifestă o ten­dinţă fermă. In cursul dimineţei devizele au fost oferite. La amiază se fac nu­meroase tranzacţii In jurul urmă­toarelor cursuri: Francul francez 9.60. Francul belgian 9.45. Francul elveţian 40.10. Lira sterlină 1005. Lira italiană 836. Dollarul 207. Coroana Cehă 6.17. Shillingul austriac 29.45. Rentenmark 49.60. După amiază neschimbată, crătorii uzinelor comunale Bucu­reşti. Tot­odată a luat dispoziţiuni să se instaleze în acel cartier în ter­men de 24 ore o cişmea care va de­servi populaţia suburbiei. PAVAR­EA ŞI CANALIZAREA NOUILOR PIEŢE ÎNFIINŢATE D. Barbu Dumitrescu membru în comisiunea interimară a Capitalei, şi delegat cu conducerea şi contro­lul pieilor, halelorr şi abatorului co­munal, a luat hotărârea să paveze şi să execute toate lucrările nece­sare pentru canalizarea nouilor pie­ţe înfiinţate. Lucrările pentru amenajarea ace­stor pieţe au şi început să se exe­cute. BURSA DIN PARIS 12 Octombrie DESCHIDEREA Bucureşti 16.49 Londra 165.30 New-York 21.75 Bruxelles 98.80 Milan 87 Praga 64.464 Zurich 419 BURSA DIN ZURICH 12 Octombrie ÎNCHIDEREA București 2.50. Amsterdan 208.40. New-York 208.40. Londra 25.10.70. Paris 23.85. . Milano 20.75. Praga 15.35. Budapesta 72.60. Varșovia 84. EFECTE La redeschidere, bursa efectelor manifestă o tendinţă slabă. Delegaţiunea cetăţenilor din su­burbia Alexandru cel Bun care a fost bătută şi maltratată de lucră­torii uzinelor comunale a fost pri­mită ori de d. Berceanu. D. Berceanu a asigurat delega­­ţiunea cetăţenilor că a ordonat fa­cerea u­nei anchete şi pedepsirea se­veră a tuturor celor vinovaţi, re-Se fac încheeri la cursuri inte- ‘ p retând incidentul provocat de fu­rioare celor de Sâmbătă. La târgul oficial s’au înregistrat următoarele tranzacfiuni : Astra Română 6950, Steaua română 2700, Concordia 2120, Credit Minier 1580. Credit Minier pui 700 primă. I. R. D. P. opt. 1035. Mica 530. I. R. D. P. pui 390 primă. Reşiţa 890. Sospiro 230. S. R. D. 620. S. T. B. 410. Petrolul Românesc 1525. Petrol Block 485. Redevența 460. Banca Minelor 400- De la Primăria Cecitale: TARIFAREA ȘI CONTROLUL SANITAR AL HOTELURILOR Ordonanţa Primăriei Capitalei In vederea înfrânării şi reprimă­rii speculei ilicite, în conformitate cu dispoziţiunile publicate în «Mo­nitorul Oficial» din anul 1923, Pri­măria capitalei a dat o nouă ordo­nanţă cu privire la tarifarea şi con­trolul sanitar ale hotelurilor din Capitală. Ordonanţa primăriei a fost dată cu o începere dela 9 Oct. intrând în vigoare din acea zi. Tariful hotelului Union rămâne cel fixat de comisiunea de tarifare. Pentru celelalte hoteluri din Capi­tală se menţin tarifele fixate prin ordonanţa comunală No. 69008/13927 din 1 Oct. 1925. Toţi hotelierii sunt obligaţi ca situaţia a rămas p­rin sindicatul ce-l au să fixeze la Gara de Nord, la peronul de sosire cât şi la cel de plecare tabele prin care să se aducă la cunoştinţa pu­blică: denumirea hotelului, adresa, numărul camerilor şi costul pentru 24 ore. Aceste tabele vor fi fixate şi la intrarea hotelurilor, arătând şi nu­mărul camerilor aflate goale. Comisiunea de tarifare şi control sanitar, va continua cu descinderile la hoteluri, revizuind tarifele şi controlând mobilierul sau lingeria care trebuie să fie ţinute în perfectă stare de curăţenie. DELEGAŢIA CETĂŢENILOR DIN SLBI­RBIA ALEXANDRU CEL BUN LA PRIMĂRIE D. Bur. (cu b nu c) stabileşte din nou în «Viitorul» «complicitatea» d-lor Stere, Lupu şi Ion Mihalache cu revo­luţionarii de la Tatar Bunar. Demon­straţia e făcută pe temeiul depoziţiei unuia dintre acuzaţi, Creţu, care s’a declarat membru al partidului ţărănesc. «Viitorul» e liber să se uite la Creţu, să-l sărute chiar. Insă dacă şi politica liberală de la Creţu purcede,­­ nu ne mai mirăm de efectele ei... • La ultimul consiliu de miniştri, după ridicarea şedinţei, d. Alexandru Con­­stantinescu făcea în vestibul cerc cu ziariştii, când d. Vintilă Brătianu trecu pe de lături fără să se uite... ■— «Vintilă, Vintilă, strigă conu Alecu. Ia stai niţel. Şi ministrul de finanţe se întoarse spre grup. — «Uite, măi Vintilă, continuă mi­nistrul domeniilor, în ce bune rapor­turi sânt eu cu gazetarii. Ii rog să mă înjure, — și nu vor. Oare de ce te-or fi înjurând pe tine? — «M’am convins odată mai mult, răspunse cu o strâmbătură d. Vintilă Brătianu, că la noi înjurăturile n’au nici o influenţă... Nu ştim dacă prin asta ministrul de finanţe înţelegea că este un om popular, — sau era o pesimistă reflecţie asupra campaniei zilnice de înjurături pe care o inspiră «Viitorului»... • D. Ionel Brătianu pozează la Florica pentru un mare tablou în ulei pe care îl execută unul dintre distinşii noştri portretişti. E cu prilejul împlinirei celor 6o de ani, de care gurile rele pretind că ar fi ei. Pesimist acum în privinţa «sărbăto­­rirei oficiale» a aniversarei sale, noul . . . , sexagenar vrea cel puţin să fie sigur de de existenţa acelui statut, prin de- ,un tablou; chiar dacă ar trebui să-l plăc­eret regal, nu se poate ataca de m­­tească din subscripţie personală... meni, ccă funcţionarul nu a fost pasibil de vreo vină. Se înţeleg deci destul de clab raţiunile, care au determinat gu­vernul să opreasca ţinerea congre­sului funcţionarilor. Partidul s’ar cuveni să-i ofere cel pu­ţin rama... Căci e foarte îndoelnic că istoria are să-i decearnă vr’un cadru... * Gruparea averescană aflându-se l­a cea mai grea răspântie, o masă la »Coti­tură» a fost socotită indispensabilă. «Co­titura» e în Bucureşti. Şi fiind în Gal­­ben a fost natural ca masa să fie pre­zidată de d. Trancu-Iaşi, pentru care această culoare prezintă o deosebită atracţie... D. Jenică Athanasiu care nu are limba legată, mai ales la un pahar de vin, a insistat cu violenţă asupra necesităţei campaniei contra guvernului. «Lupta noastră se dă cu convingerea că şederea liberalilor la guvern e o crimă şi noi avem datoria să-i izgonim!» ... Dar în aceieaşi zi la Florica, d. Oc­tavian Goga bea o cafea în tovărășia d-lui Ionel Brătianu, cu care punea la cale «colaborarea» viitoare. ... Astfel d. Jenică Athanasiu nu e la cel dintâi pahar al amărăciunei... Noroc că d-sa știe să înfrunte pe­linul. Ac. BLOC-NOTES Ruinele dela Ipoteşti A fost în sfârşit aprobată prin decret regal lega prin care s’au expropriat pen­tru utilitate publică, plantaţiile şi «clă­dirile» din Ipoteşti, locul de naştere şi de copilărie al lui Mihail Eminescu. «Clădirile» e un fel de-a vorbi■ E vor­ba numai de ruinele fostei case a bă­trânului Eminovici. Anul trecut s’a fă­cut destulă vorbă în jurul actului de nepietate, săvârşit de proprietarul dr. C. Papadopol care a dărâmat atunci ul­timele rămăşiţe ale căsuţei de ţară un­de a văzut lumina silei cel mai mare poet al românilor. S’au publicat prote­ste, fotografii, dacă ne amintim bine, chiar răspunsul proprietarului învinuit- Pe urmă a început activitatea oficiali­tății, adică rapoarte, corespondență, pro­ecte de lege, etc. Concluzia a fost legea aprobată prin decretul regal, desigur bine venită, dar târziu venită. S’au ex­propriat ruinele, s’au expropriat poate nucii în care s’a acăţat copilul Mihai, poate vre’un teiu dintre acei ce-şi scu­tură floarea dealungul întregei poem eminesciene. Dar pereţii surpaţi la pământ, nu vor mai fi acei care au adăpostit într’ade­­văr copilăria nefericitului poet. Vor fi resturnate zidurile, va fi, nădăjduim, în­făptuit acolo un muzeu Eminescu , dar toate făcute din nou, fără să mai păstre­ze nimic din autenticul suvenir al tre­cutului. Ca întotdeauna, oficialitatea d-lui Al. Lapedatu se trezeşte târziu, a treia zi după scripturi. Colecţia Luchian a fost pierdută, deşi din timp presa, intectualii şi artiştii au dat, alarma. Casa lui Eminescu este expropriată după ce nici o cărămidă nu se mai ţine pe alta , după cum va fi de­sigur expropriat şi resturat castelul lui Hajdeu de la Câmpina. Mai bine mai târziu decât nici­odată? Dar aceasta e o consolare bună pentru Comisia monumentelor istorice, care aş­teaptă un monument să devină întâi rui­nă, pentru a merita apoi toată solicitu­dinea. Teatrale «Fata din Dafin» a d-lor Scarlat Froda şi Adrian Marian se repetă în foaerele Teatrului Naţional sub direcţia de scenă a d-lui Soare Z. Soare. * La teatrul Regina Maria se fac ultimele repetiţii ale Comediei «Co­­mediana» de Armont şi Bousquet în vederea premierei de Miercuri 21 Octombrie. , De la Operă La reprezntaţia de Marţi seara a operei «Boris Godunov» rolul ti­tular va fi cântat de d. G. Nicule­­scu-Basu. * Opera Română reia Joi 15 Octom­brie «Traviata» cu d-na Lydia Lip­­kovika și tenorul Gualtieri. Muzicale Compozitorii Români cari doresc să-și prezinte lucrările spre a fi e­­xecutate la concertele «Filarmoni­cei» din actuala stagiune vor tre­bui să depună partiţiunile până la 15 octombrie c. la secretariatul O­­perei Române (Domnul H. Goring)­, urmând ca acestea să fie supuse spre examinare, Comitetului Arti­stic al Concertelor. In jurul noului regula­­­ment al Facultăţii de Medicină UN PROTEST STUDENŢESC Primim din partea unui grup de studenţi în medicină. Nenorocitul regulament al facul­tăţii noastre de medicină iarăşi a fost modificat. De câţiva ani în­coace aproape cu o regularitate se­mestrială se încearcă tot soiul de experienţe legislative care constau în a hârţui sau înlocui pe deantre­­gul regulamentul facultăţii de me­dicină. Nu ne-ar­ părea rău dacă aceste modificări ar remedia unele anoma­lii din regulament, dar ceea ce ne revoltă e că acest regulament de­vine mai monstruos. Astfel, nouă studenţilor ni s’au redus anii de studii. Dela şase ani, aşa cum era în regulamentul ante­rio­r celui a­ctual, ni s'tt redus la cinei. De aci necesitatea de a ne ticsi materialul de studii, de a ne încărca anii de studii, de a ne arun­­fără rost, ca din program materii pretinse a supra activitate intelectuală nu poate învinge în acest scurt timp imensul material de studiu. O edu­caţie medicală completă nu se poa­te înfăptui în decurs de cinci ani, iar un student lucrând conştiincios, cel mult ar putea să înfrunzească materiile enumerate în nepedagogi­­cul program. Pentru aceste motive cerem: 1. Prelungirea anilor de studii la fa­cultatea de medicină pentru a ne putea completa educaţia medicală. 2. Alcătuirea u­nui program raţio­nal şi stabil după care să avem po­sibilitatea de a munci conştiincios. Un grup de studenţi în medicină întrunirea funcţiona­rilor comerciali Duminecă dimineaţa a avut 106 la sediul soc­ietăţii generala din str. Bărăţiei o întrunire a funcţionari­lor comerciali. Prezidează d. Ion Avanovici care luând cuvântul insistă asupra apă­­rărei drepturilor funcţionarilor şi necesitatea apărărei repauzului du­minical. In acelaş sens vorbeşte şi d. M. Alfandary. D. D. R. Ioaniţescu, deputat pri­mit cu ovaţiuni spune că partidul­ naţional va lupta pentru menţine­rea acestei legi făcând apoi o cri­tică aspră legei camerelor de mun­că încheind că, acest Parlament tre­bue să fie numai al muncitorilor. Mai vorbesc d-niii Alexa­ndrescu, Vlădescu, etc., după care d. Ava­­covici închee seria cuvântărilor*. HIPPISM Alergările de la Băneasa DUINECA K1 OCTOMBRIE REZULTATELE PR. FLOREASCA: Pilgrim’s March (Gollei) al colonelului Filip Iacobi II. Chibit (Csilag), III. Aramă (Gill).. Pariuri: C. 23, PI. 12, 17, 13. PR. PIPERA : Bel Ami (R. Cristea) al d-lui Hananel, II. Kinomadel (Gill), III. Dumnealui (Painter). Pariuri : C. 536, PI. 128, 13. PR. EDWIN : Noii me tangere (Stec­ker) al d-lui Schwartz, II. Lele Dragă (D. Cristea), III. Milton (Csilag). Pariuri : C. 39, PI. 23, 25, 18. PR. BUCUREȘTI : Sirena(M. Plenry) a hergheliei Bale, II. Duduia (Gilt), III. O fi (Paiter). Pariuri : C. 17, PI. 12.50, 30, 20. PR. ARCULUI DE TRIUMF :Prin­ce d’Oranse (M. Henry) al d-lui Gri­­gore Filipescu, II. Taifun, (Golovkin), III. Ghiță (Painter). Pariuri : C. 13, PI. 12. 16, 25. PR. DEALUL SPIREI : I Bekes (Dra­gomir) al d-lui Zenker ; II Lefter (Pain­ter) ; III Gral (M. Intyre). Parium­: C. 49, Pf. 17­14. Spectacolele zilei OPERA ROMANĂ: Boris Godunov. TEATRUL NAŢIONAL : Faust. TEATRUL REGINA MARIA : Dis­cipolul Diavolului. TEATRUL CENTRAL : Neofitul. Batjocura cu coloni­­zarea„Moţilor INTAI ÎMPROPRIETĂRIŢI LA ’"'GRANIŢA ŞI APOI EXPRO­PRIAŢI Ni se vorbeşte iarăşi că s’a repe­tat din nou la graniţa maghiară batjocura ce se face cu colonzarea Moţilor. Este vorba de un mare număr de Moţi din împrejurimile Dejului, ca­re au fost împroprietăriţi în împre­jurimile Văii lui Mihai, la grani­ţa maghiară, pe fostele moşii ale u­­nei familii de latifundiari unguri. După ce li s’a dat pământul în primire, au fost expropriaţi cu toţii printr’o sentinţă a comitetu­lui agrar, care a întărit în drep­turi familia de latifundiari, sub, cuvânt că moşia expropriată fi­i/m­ei­­pe newe me­­meri «mtefor »new-« buni ai familiei. Nu este vorba, în cele din urmă, de această sentinţă. Este vorba de uşurinţa cu care sunt purtate pe drumuri întregi familii dintre cele mai sărace ale ţării, împroprietă­rite, pe urmă expropriate, după ce şi-au vândut probabil căscioarele de acasă. In felul acesta nu se lucrea­ză decât la îndârjirea unei popu­laţii despre care guvernul a putut afla mai de mult timp că a cam început să-şi manifeste nemulţu­mirea. O desminţire a „Cu­rentului Studenţesc“ Primim: Comitetul central stu­denţesc al ziarului «Curentul Studenţesc» la sate aduce la cu­noştinţă că între organizaţiunea ziarului «Curentul Studenţesc» şi a ziarului «Viaţa Universitară», ce apare în atelierele ziarelor «Dimineaţa» şi «Adevărul» sub­ conducerea unor studenţi comu­nişti, nu-i nici o legătură. Afirmaţiunea ziarului «Viaţa Universitară», că în faţa unor autorităţi şi instituţiuni studen­ţii din jurul «Curentului Stu­denţesc» au invocat o pretinsă în­ţelegere între ziarele de mai sus, e complect falsă. Această știre a fost lanstă de «Viața Universitară» spre a a­­duce opinia publică în eroare. Aviatorii cehoslovaci în Capitală Două avioane de recunoaştere, construite în Cehoslovacia (tip A 11 cu motor cehoslovac «Walter») au sosit Sâmbătă la Bucureşti. A­­ceste avioane fac un raid circular, în ţările Micei Antante, plecând din Praga prin Viena, Zagreb, Novi Sad (Belgrad), Bucureşti, iar de alei prin Cluj la Rosite şi Înapoi la Praga. Escadrila este sub conducerea căpitanului Kleps, care în toamna anului trecut a luat parte cu suc­ces la raidul celor patru avioane de bombardament construcţie ceho­slovacă (tip S 6) tot în ţările Micei Antante. Aviatorii cehoslovaci au fost pri­miţi călduros în Capitală de către autorităţile de aviaţie militară ro­mână şi de d. col. Silvester, ataşa­tul militar al Cehoslovaciei la Bu­cureşti. Azi 13 octomvrie aviatorii ceho­slovaci îş­î vor continua sborul la Cluj, iar, de acolo, tot azi, mai de­parte la Rosiţe, sburătorii ținând mult ca raidul să se efectueze în timpul cel ma­i scurt posibil.

Next