Cuvântul, martie 1926 (Anul 3, nr. 396-421)
1926-03-01 / nr. 396
a MINISTERUL DE FINANŢE Administraţia Ibiloriei Publice Comisiunea pentru judecarea Opoziţiilor şi autorizarea emitere! de duplicate Decizia No. 15 926 Şedinţa dein 5 Februarie 1926. Preşedinte: D-l Tamil Demetrescu Membrii: C A. Panaitescu, O. Stroereu şi C N Teianu. Com's'unea pentru judecarea opoziţiilor şi autorizarea emiterii de duplicate. Întind In examinare cererea înrejsistrată la .Ir. No 45841 din 8 Decembrie 925, a d lui S Italpern dom'enat la judeţul Ilfov com. Bucureşti str. Rinocerului No. 12 de a i se elibera duplicate după următoarele acţiuni: Acţiunile Societăţii Româno-Belgiană de Petrol. 94 acţuni definitive cu Cuponul No. 14, No. 88242,11135 In plata cărora a făcut opozitie Societatea Română-Belgianâ de Petrol prin Corpul Portăreilor Trib Ilfov la notificarea No. 28895 din 11 Septembrie 1924. Procedura îndeplinită. Comisiunea asupra cererii sus arătată având In vedere că a îndeplinit dispoziţiunite art 2, 6 şi 11 din Decret-lefro No. 3380/918. Având In vedere că Societatea Româtnă Belgiană de Petrol nu a făcut nici o opunerePe baza actelor prezentate şi A dispoziţiunilor art. 6 din Decret-lege de mai 908 Pentru aceste motive. In numele legii, Hotăreşte : Admite cererea şi obligă Soc. Romănă Belgiană de Petrol să elibereze duplicate după următoarele actuni: Actiunile Societătei Română-Belgiană de Petrol: 94 actiuni definitive la Cuponul NO 14. No 88242/835. Presed’nte (ssi Camt Demetrescu. Secretar (ssi B. Doiciulescu Prezenta copie fiind conformă cu originalu! se certifică de noi Presed’nte (ssi Canut Demc tresen. Secretar (ssi B. Doeiulescu. GREFA TRTBUNAMTI.UI ILFOV S. Ila C C. Exircat D-na Vasilica D. V. Călin din com. Domneşti, jud Ilfov, prin petiţia Inreg. la No. 5468/925, a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Duhetrache V. Călin din aceiaşi comună, pentru motive de insulte grave, cruzimi şi abandonare. Din căsătorie a rezultat o copilă, Fănica în etate de un an şi jumătate. Soţul pârât nu posedă avere. Termen pentru pronunţare este fixat la 1 Martie 1926. Acest extract se va publica prin ziarul «Cuvântul», conform art. 285, c. c. „Grefier NEDISCIFRABIL No. 7218. 1926 Februarie 26. (In an 600 Iei șase luni SCO » Trei luni 150 » In străinătate dublu. Pentru Bănci, Instituţii de stat sau particulare 700 Politice Opoziţiunea unită a hotărât ca Duminică 28 Februarie a. c„ să ţină în Capitală o mare întrunire publică în sala Dacia, la orele 9 dimineaţa. Vor lua cuvanii fruntaşi ai partidelor din opoziţia-unită. Universitate D. profesor M. Paşcanu a fost însărcinat de consiliul profesoral al facultăţii de drept din Bucureşti să suplinească şi catedra de drept comercial şi maritim de la această facultate. D. docent I. Finţescu a fost numit conferenţiar de cooperaţie şi legislaţie cooperatistă la facultatea de drept din Bucureşti. Administrative Comisia centrală de reorganizare a ministerelor se întruneşte Luni 29 cor. la Ministerul de Finanţe Financiare Oficiul de lichidare întrunindu-se ieri dimineaţă la Ministerul de Finanţe sub preşedinţia d-lui V Brătianu, a contiuat cu efectuarea lucrărilor în vederea lichidării bunurilor foştilor inamici. Militare Generalul de brigadă Munteanu Alexandru numit director superior şi Inspector technic al armamentului se deleagă cu începere dela 21 Februarie 1926. a îndeplini funcţiunea de Secretar general al ministerului de războiu. Şcolare Inspectoratul şcolar al Capitalei a fost transformat în inspectorat al municipiului Bucureşti, cuprinzând şi comunele suburbane, în con s-------------CO--------------- Plângeri, constatări, lămuriri Iar ca^s! sto5!s*»r de meserii din Ardeal Din partea d-lui ing. M. Mihailescu, primim o scrisoare prin care d-sa protestează contra celor afirmate în No. 390 al „Cuvântului” de la 22 Febr. c. în articolul intitulat „Ce se petrece la Şcolile de Meserii din Ardeal’”, în care d-sa, este vizat şi acuzat de fapte grave ca fost director al Şcoalei de Arte şi Meserii din Braşov, transferat pe ziua de 1 Oct. 1925 ca director al Şcoalei de Conductori Tehnici din Cluj. D-sa ne declară că ţine la dispoziţia autorului articolului Certificatul Direcţiei Generale a C. F. R.r No. 112466 B. din 19 Noemb. 1910 prin care se vede că a eşit din C. F. R. prin demisionare şi nu destituit. Sentinţa Trib. Braşov sec. II-a din 5 Feb. 1926, arată că cel care a înscenat că ’i s’ar fi furat automobilul J. Olah, a fost condamnat el. Iar în ce priveşte gestiunea bănească a şcoalei pe care d. Mihăilescu a condus-o la Braşov, informaţiile le poate da Ministerul Instrucţiei, Direcţia Generală a învăţământului Profesional, unde se poate afla că nici o sustragere de sumă de bani nu s’a constatat in Sarcina sa. Luăm act de această punere la punct a d-lui ing Mihăilescu și-i dăm publicitatea pe care o solicită d-sa. «N. KARGE DE LA VERITABLE f.\ fi . . VÉRITÉS A CONNAÎTRE • t-A Veh.cs Ol» CONVENT EXTRAORDINAIRE de l’A.\ Mr. Ir. de 1925 «mmmm 4 CWSTMt OE it FRANCSA CONKERtt Bl »»mimt ii CERCI £ 0TTUXS f «pW 06 U Ar L. UMffi Oft. AUCAREIT* ele tn* dc rcm broctmr» ftSOO «a 4 Ulrc de »emnwvU». A I tteago)•& Pr*»** e**-*A 0» ne «ord pas dac ttné« tour Is .coition * Oft. O OC5 u.'. OE C0e.\ OU é,'. O»/. 08 fLAXCt Vi ROOMAN» ' _ D. Pangni solicita la rândul său onoarea de a vizita, cu câțiva frați, Loja «Unirea» și această favoare îi fu acordată. Înrina hotărâtă (la 15 Martie 1922) Pangal, purtând insignele celui de-al 33-lea grad, făcu intrarea lui în gradul de ucenic. Cei doi de-al 33-lea grad ai Obsedienţei Sale, Poată şi Arapii, aratară prin stângăcia ţinutei lor şi prin şovăială că nu cunoşteau cel puţin mersul regulat al gradului prim. Aceasta scandaliza şi mai mult re fraţii Lorei «lIţiirea». Se conveni totuşi ca localul acestei ultime loji să fie pus la dispoziţia Supremului Consiliu pentru şedintea atelierelor sale(CONVENTIUNE SFMNATA DC P ANO AL. PEFETZ ST APAPTT). Se va recunoaşte că lucrul acesta însemna multă îngăduinţă faţă de Franc-Masoni atât de suspecţi. După o Primă propunere, eludată de Pangal — «Unirea», care vroia să vadă emu se petrec lucrurile, obţine în sfârşit de a asita la o şedinţă de lojă a «României Unite» care, în interval se subvdituise «României Mari» din obedienta lui Pangni. EA CAPT A GOT O OPT SAP MANT MEMBPT TN OPDTNF MAT MUTT rtspptta ST CP PFTNZAND TP7’T D^AT, 33-lea GRAND DOI MAESTRI ST DOI UCENTCI. Ordinea de zi din 12 Maî 192? cuprindea si o ’înfiere. DAR NT MENT ND ODNOSTEA RTTCAUTL DE FRAGTE RT ATT1NCT FRATELE STERE A VENEPARTT AT, LOJFT VTZT TATOAPE «TTNTPEA» ETT PTZ GAT DE A PPOCFDA TA ACEARTA TN1TTEPE T.PMTNA FF DATA ATTTNCT PPOFEROPTTTTT VTCTOP PA DO VTTZ. CAPE T,A DECEMBRTE 1992 DEVENI DE-AL 33 len GRAD. Toate aceste constatări permiseră Jjftjei «Unirea» de a se lămuri asupra valorii si seriozităţii VTETTT MASONICE a organizaţiei Pangal. Odată situaţia pusa la punct se aflau, unele duuă altele, câteva amănunte savuroase : PANGAL N’A FOST NICIODATĂ TNTTTAT Nici unul din Fraţii Masoni— aşa pretinşi de Pangal, nu fuseseră iniţiaţi conform riturilor. Se descoperi că pretinsele loji ne care Consiliul Suprem al lui Pangal. Pretindea că le are la Severin, Timişoara, Cluj şi Chişinău, erau inexistente. Minciună ! Bluf ! Farsă formidabilă ! Lucrurile se stricau ! Franc- Masonii autentici ai «Unirei», făceau acum ceva mai mult decât de a chici înşelătoria şi o dovedeau. Stupefacţia lor trecu de orice limită, când la 10 Iunie 1922 Pangal veni să le declare că are de gând a fonda «un Chapitre» şi că le solicită concursul Oameni politicoşi. Fraţii Masoni de la «Unirea» ştiură să-şi conţină indignarea. . Foarte bine răspunseră ei. DAR ADUCETI-NE IN PREA LARTL DOCUMENTE DIN CARE SA FFZULTE CA AVETI PUTERTLE NECESARE RA EUNDAT ATELTERE SUPERIOARE. PANGAL FĂGĂDUI. DAR NU ADUSE NTMTC. DIFERENDUL PANGAL-STEREA Din lipsă de spatiu vom publica în No. viitor al ziarului, procesele verbale precum şi scrisorile schimbate cu prilejul diferendului ivit între d nul Ion Pangal şi Inginer Victor Sferea, antonii broşurei «Verites» à Connaître». (Va urma) P. S. — D-lui G. I. — Galaţi- Dacă vă credeţi îndrituit să răspundeţi articolului d-lui Pangal, prin care acesta răspundea broşurei «Varit és a connattre» şi probabilului ei autor d. ing. V Sterea — o puteţi face. Vă publicam răspunsul, care nu va depăşi o jumătate de coloană, sub condiţia esenţială ca el să fie iscălit. (Nume şi adresă). INFORMATIUNI Abonamente la ..Cuvântul diformitate ctu .noua ^.pentru «imn * w w ' »t%u¥v»i.iwj ţarcfl acestui municipiu. D. G. Cherdiu a fost numit în postul nou creiat. Comitetul şcolar al liceului Comunal de fete «Obor» aduce viile sale mulţumiri d-lui farmacist Sebastian Niţescu din B-dul Ferdinand preungire şi Tipografiei Tiparul Românesc, cari au donat câte 5000 lei fiecare, pentru fondul de construcţie al numitului. Diverse Cinema »Capitol», fost Clasic, de la 1 Martie a trecut sub direcţia confratelui Costel Nicolau, vechia ziarist,■ fost director al Cinematogratelor Comunale din Timisoara şi Nestor Casvan, directorul revis.ei «Cinema». Lunii Martie a. c. la ora n dini se va întruni în Sala Amiciţia din in Tarea Zalomit Adunarea Generala exordinarS a Uniunii Artiştilor Instrumentişti din România. La ordnea zilei . Modificarea statutului şi alegerea a 2 cenzori, în cazul când la ora indicată nu se vor prezenta jumătate plus unul din numărul total al membrilor Uniunei. Adunarea se va deschide la ora 12 amiază cu oricâţi membrii vor fi de faţă. D. profesor C. Disescu va lua parte la discuţiile ce se vor face astăzi dimineaţa la socitatea funcţionarilor publici cu prilejul conferinţei d-lui Stancu Brădişteanu care va vorbi despre: „Noua lege electorală şi funcţionarii publici”. D. V. G. Ispir, secretarul general al ministerului cultelor şi artelor, va sosi în ţară venind de la Oxford (Anglia) în ziua de 3 Martie. Pe aceiaşi dată încetează delegaţia de secreetar general a d. Stance Brădişteanu directorul general al cultelor naţionale. VTI Fraţii Lojii „Unirea“ viteaza o Lojă a Masoneriei Naţionale. Hazul unei „viteri" Reorganizarea stabilimentelor de bai şi vitelor Stabilimentele de băi şi vilele societăţei TekE«*. ghoUSat, intre cari vilele «Speranţa» şi «Păpuşica» trecând în altă proprietate, vor fi amenajate modern. Vizitatorii vor găsi in sezonul 1926, vilele inzestrate cu apă potabilă la toate etajele şi cu tout à l’egeut, iar mobilierul camerelor complectat sau renovat. Cabinele de băi vor avea căzi noui. Se vor înfiinţa şi cabine de lux, asemenea o sală specială pentru traf-*»**ente nbecoonice. Informaţîpuni şi reţineri de camere la doamna dr. Irina Enacovici, care a luat direcţia întregului stabiliment, Aleea Suter 25 Bucuresti, in fiecare zi între 10—12 a. m. si la Agentia de Publicitate R. FILIP, str Sărindar 4, Etaj I, Scsp'til 15 Mai — I Os*ombrîe. /iriDU/T&IA DE MOBILE"S ..ARADUL" noBiiLieiirisiDE calitate si elocamta PRETURI DE FABRICA V BUCURESTI SIR.CAROL Ms70 ETAJ 1 X l-p^XI PEJTE DRUfl HOTEL DACIA FĂRĂ NICI O BUCURIALA Covoare Basarabene Admiraţie modele cumpăraţi eftin în Galeriile Blanaulel, 23 Str. Paris 7 rabiei» articolul «Unde sunt studenţii basarabeni?» Mi-i închipuiam sub influenţa umanitarismului lui Tolstoi, cu care mulţi se lăudau. Mi-i închipuiam gata să împânzască satele moldoveneşti din Basarabia, nu spre a sădi ura împotriva vechiului regat cum fac cei ce s’au asvârlit în politică, nu pentru a generaliza cazn resleţe, spre a le trâmbiţa dr°pt semne de administraţie satrapică, ci având conştiinţa tristului trecut din Basarabia, să îndrepte pe cei rămaşi în negură efutră lumina cunoaşteri prefacerilor fericite pentru un neam atât de mult oropsit. In faza aceea primă, a aşa zisei studenţimi basarabene prea puţin basarabeană în sensul băştinaşior basarabeni, în perioada de generală tulburare repercutată şi la Universitatea ieşană se desprindeau însă, modeste, tăcute, prea închise în sine şi elemente de muncă cinstită de curată dragoste naţională, dar care trăiau cu sufletul îndurerat că şi lor li se aplică porecla de bolşeviei de internaţionali ieşită din manifestaţiunea gălăgioasă a celor mânaţi de împrejurări prin meleagurile noastre Viaţa omenească nu se deosebeşte preea mult de re se întâmplă şi în natură Colonii men stimai dela 17niversitatea din Cluj, prof A. Borza, a publicat în .Societatea de mâine» un tabloi din lumea vegetală foarte potrivit împrejuărilor sociale prin care trecem Când o pădure se rade, pe locul ei năpădesc tot soiul de buruieni ale căror seminţi, aduse de vânturi, găsesc prielnice condiiuni de încolţi. Numai cu vremea, încet, încet, prind a se iţi tufani care anunţă învierea pădurii falnice de odinioară. Aşa s’a întâmplat şi cu studenţimea zisă basarabeană. Au trecut câţiva ani, anii de tulburare logică inevitabilă. De ospitalitatea universităţii moldoveneşti a profitat cine a vroit, în numele Basarabiei, scumpă ieşenilor. Chiar şcolile secundare din Basarabia — unele —, intenţionat, au încercat să deie drumul la valuri de absolvenţi, care nu erau moldoveni. Toate acestea însă s’au stabilizat acum. Elementele moldoveneşti din Basarabia cri de psete Nistru chiar, prind a freee pe planul întâi întărite de produsul şcolilor secundare din Basarabia, tot mai românizate. Tumba rusească, prin sălile universităţii, firi prin căminuri, tot mai slab se aude. Studenţi se dau la brazdă, dovedind energii promiţătoare pentru vizorul neamului nostru. Mun■cse cu râvnă în laboratoare, seminarii şi clinici. Mulţi din ei îi împă-şi îndrepte privirea tot mai adânc către trecutul atât de senetuat şi dureros al neamului rom fiese întreg, pentru a se îndrepta cu toată tinereasca însufleţire către educaţia şi luminarea norodului atât de înegurat. Ca rezultat al astei noi şi sănătoase orientări, aurnchebat o societate studenţească «Basarabia», în care sunt înscrise şi elemente româneşti de dincolo de Prut , un mănunchiu de forţe, care lucrează fără gălăgie ori violenţe pentru întărirea solidarităţii atât de nesocotită la noi, românii, pentru educarea proprie şi pentm răspândirea culturii în mulţime. Nu-şi restrâng activitatea în manifestaţiuni vioaie, foc de paie, numai la anumite ocaziuni. Au cor admiratei, au o mică orchestră, cultivă muzica instrumentală. Prima şezătoare pe care au dat-o înainte de sărbători, la Ateneul popular din Tătăraşi, a fost pentru mine icoana vie a manifestării complete a unei înjghebări studenţtşti, aşa cum mi-o închipuesc, deşi în zadar am propovăduit-o printre studenţii noştri. Prin conferinţa pe care am ţinut-o, ca preedinte de onoare al «ceietăţii atenţiune care m’a impresionat adânc, tocmai fiind venită din partea basarabenîlor, se arăta colaborarea culturală ce treime să existe între studenţi şi profesori. «Steluţa» şi alte cântece bătrâneşti executate de un cvartet studenţesc, cântările bisericeşti executate de un admirabil, deşi mic, cor mixt, solurile unei studente cu ghes puternic şi modelat, apoi declamările din poeţii noştri, au deşteptat în sala planii nu numai de studenţi basarabeni, o emoţiune încordată, lămurită tocmai prin evocarea, de către executanţi, a con-' diţiunilor istorice măreţe prin cari trecem. Fii de ţărani, studenţii pomenitei societăţi basarabene, şi au îndreptat însă principala atenţiune asupra satelor, creând cămine culturale, ţinând conferinţe de întărire naţională, o direcţiune în care studenţimea de azi, dacă ar fi mai mult preocupată de rostul ei ideal în prefacerea vremii, ar săvârşi minuni. Tnsamnai că prind a înţelege înplto treime să ne îndrumăm silinţele cu toţii. Meritul lor e mare în desorientarea ce domneşte printre majoritatea studenţilor, care vor să-şi arăte existenţa prin vorbe mimai şi gesturi iuţi. începutul activităţii studenţilor basarabeni, e ca o spărtură senină în cerul încurat. Manifestată într’un moment când apare ca o reacţiune împotriva atmosfeîî ce s'a ceat în fnul însuşi, a numelui de hasaabean, ea urnite fi îndemnul — dacă va persista — spre o orientare nouă, functuoasă, a restului studenţimii ieşene. Am o atât de convinsă încredere în magica prefacere, ce ar putea-o aduce studenţii în luminarea norodului, dacă ar ajunge ei înşişi la o disciplină riguroasă in ce priveşte menirea lor socială, încât ori de câte ori văd începuturi în această direcţie, ori de unde ar porni, nu poi decât să mă buncur şi să trag nădejde. «Prin ei viitorul întreg al neamului ajunge să fie aşezat pe temeri solide. Generaţiunile viitoare vor căta cu o pioasă amintire către tinerii studenţi de azi dacă vor înţelege nevoia vremii şi sprijul de jertfă care trebue să ne însufleţească pe toţi Altfel vorbele lor cele mai frumoase, sunit ca promeroaca topită de primele raze de mare, iar paşii lor prin zlnie de suneiuri de azi, sunt apşi pe năcinul pustiului. Trec ca nişte umbre în chip de om, în împrejurări care le-ar putea da înfăţişare de făpturi epice». (Unde sunt studenţii basarabeni !) I. SIMIONESCU Prof. la Univ. din Iaşl Nouii directori de la Banca Națională D-nii I. Lapedatu, deputat şi Alex. Mimi preşedintele zemstvelor din Basarabia au fost numiţi din partea guvernului directori la Banca Naţională, primul ca reprezentant al Ardealului şi celălalt ca reprezentant al Basarabiei.. «CUVÂNTUL» Doctorul 6. Soninie DA CONSULTAŢII de Boli interne $1 copii 3-6 St. Faţa de Platoa, 5 Telefon 1114 1 ABUZ DE ÎNCREDERE D. judecător de instrucţie al cab. 2. a emis mandat de arestare împotriva lui D. Mana fu agent de un Bloc:’Motes din viaţă. Eri dimineaţă a încetat din viaţă in Capitală Elena Teodorini, profesoară la Conservatorul din Capitală şi una din gloriile care au ilustrat muzica românească. La înmori Moartea lui Gustave Iahn Paris, 27 (Rador). — Scriitorul mâniate va lua parte și de ministru simbolist Gustave Kahn a încetat al artelor Alex. Lapedatu. Din cea mai fragedă vârstă Elena Teodorini dovedise strălucite aptitudini artisice. Primele ei concerte le-a dat la vârsta de 17—18 ani. Tot pe atunci a părăsit ţara plecând spre Milano. Acolo a debutat la Scala. A concertat apoi şi a cântat la toate operele italiene, repurtând succese răsunătoare. S-a evidenţiat ca soprană de toate genurile pe marile scene din Londra, Paris, New-York, etc. In ultimul timp a colindat, cu acelaş succes, centrele Amercei de Sud. La Buenos Ayres a înfiinţat o şcoală foarte bine văzută de cercurile artistice. S-a înapoiat de trei ani în ţară. De un an, Elena Theodorini funcţiona ca profesoară la conservatorul din Bucureşti. Moare în vârstă de 70 de ani. Moartea Elenei special de acele de la Insula Şerpilor Teodorini pe care M S. a vizitat-o în mai M. S. Regina I» «Museul Simu» Ori după prânz, M. S. Regina însoţită de A S R Principesa Peana şi doamna Irina Procopiu a vizitat în amănunţime «Muzeul Simu» care anuil acesta va fi donat de fondator. Statului. După aceea a trecut la expoziţia pictorului Bunescu (în atelier) interesându-se de lucrările expuse. în Curierul Judiciar Procesul studenţilor arestaţi la 11 Februar Ziua II-a REPLICA COMISARULUI REGAL - VERDICTUL PROCESUL STUDENTULUI URZICEANU DE LA IASI Curtea cu juri din Iaşi a judecat procesul studentului Urziceanu, care a tras patru gloanţe de revolver asupra morarului Grinpan, chemat la palatul de justiţie pentru D. maior Hotineanu, comisar regal, în replică, răspunde pledoariilor apărătorilor din şedinţa trecută. D-sa reaminteşte împrejurările în care s-au produs tulburarile din seara de 11 Februarie, când manifestanţii au străpuns cordoanele militare spre a ajunge sub ferestrele senatului universitar, unele întrebări acuzaţilor La orele 9.45 consiliul trece în camera de deliberare şi după scurt timp revine în sala de şedinţă aducând un verdict prin care condamna pe studenţii Popescu Ion şi Popovici Mihai la câte 30 zile închisoare iar pe inculpaţii Dandu Nicolae (funcţionar comercial) şi Tronam Dumitru (conductor la societatea de gaz şi electricitate) la câte 15 zile închisoare. Tonsilul achită pe studenţii Buzoianu Ion, Garofeanu Gh., Ioniţu Eugen, Doicu Emlian şi Chiopu Ion. Condamnaţii au renunţat la recursul la consiliul de revizie, astfel că condamnarea rămâne definitivă. UN ŞEF DE SERVICIU ESTE AUTORUL PRINCIPAL O fraudă care se cifrează la peste două milioane lei, s-a săvârşit în dauna uzinelor comunale, la direcţia generală a serviciului apelor. D. Gheorghe Ionescu în calitate de şef al serviciului de taxare, cu ajutorul agentului încasator Gheorghe Săulescu, a reuşit să sustragă a da unele lămuriri asupra agre din în pasăre făcute ,a abonaţi p opiunii săvârşite împotriva d-lui A C. Cuza. După o scurtă deliberare, Curtea a adus un verdict negativ. Urzicea nu a fost achitat, sumă de peste 2 milioane lei Agentul de încasare avea datoria ca în momentul când primea suma de bani de la abonat, să aplice pe chitanţă o ştampilă, care purta numărul încasatorului, corespunzător cu numărul trecut pe fişe şi păstrat la arhiva direcţiei, pentru a se putea şti precis, care anume încasator a emis chitanţe, pentru achitarea sumei. Ştampila de control, purta însă în afară de acel număr şi un semn distinct, pe care încasatorii nu-i cu peştean şi graţie cărui fapt s a putut descoperi frauda. Acum câteva luni, cam prin luna iunie, a intervenit o înţelegere între Gh. Ionescu şeful serviciului taxărei şi Gh. Săulescu agent de încasare, ca sumele încasate de agent care vor trece de valoarea de 40X100 lei, să nu mai fi vărsat casieriei, ci să fie predate direct șefului de serviciu. Celelalte sume mai mici trebuiau vărsate la casierie. Pentru ca să dispară orice urmă de control, acele chitanţe care valorau peste suma de 40.000 lei, nu mai erau prezentate la casierie pentru întocmirea borderoului, ci încasate direct rămânând însă în registrul ă scruche cotorul chitanţei de unde fusese liberate. În acest mod agentul încasator a reuşit timp de şeapte luni, să îcaseze sume de bani dela abonaţi, Pe care după ce le vărsa şefului de serviciu, îcasa dela acesta un comision. CUM S’A DESCOPERIT FRAUDA Cu modul acesta de încasare frauda nu se putea descoperi de cât la facerea bilanţului, cu toate că delegaţiile încasatorilor se eliberau lunar sub controlul direct al serviciului de casierie. Acum câteva zile începându se încheierea bilanţului, şeful de sermărire la percepţia IV comunală învinuit că şi-a însuşit 22 000 lei din contribuţia ce trebuia vărsată în casa percepţiei. PROCESUL FALIMENTULUI A. P. CALANTZIS Eri au continuat desbaterile la s-I comercială a trib. Ilfov în procesul falimentului A. P. Calantzis. Au luat cuvântul în replică reprezentanţii ministerului de finanţe şi Băncei comerciale române. Procesul s’a amânat în continuare pentru Miercuri 8 Martie. De la Teatrul NatFcinel Ordinea spectacolelor Luni 1 Martie: «Phedro». Bilete seria 182. Marti 2 Martie: «Secretii!». Bilete seria 183. Miercuri 3 Martie: «Ioana D’Arc». Bilete seria 184 Joi 4 Martie, matineu: «Secretul». Bilete seria 81 Reprezentaţie de gală în beneficiu! Soeiefîlţei «Vatra Noastra». Seara: «Toana d’Arc». Bilete seria 185. Vineri 5 Martie matineu: »Phedra». Bilete seria 83 Reprezentaţie în beneficiul Cantinelor Universitara Seara: «Secretuî». Bilete Seria 186 Reprezentaţie în benefciul Soc. Invalizii de Rîtzhoiu. Sâmbătă 6 Martie matinem- «Secretul». Bilete seria 84 Reprezentaţie în beneficiul Sindicatului Ziariştlor. Seara: «Toana d'Arc» Bilete seria 187. Reprezentaţie de ga S un benefici« Societăţei Tibişonu-Puminecă 7 Martie, matineu: «Anuta» t pref obişnuit) Seara: «Manechinul Sentimemai bret obişnuit). Luni 8 Martie: «Regele Lear» (preţ obişnuit). Biletele pentru cel de al doilea Concert simfonic al Trivmnei Artiştlor Instrumentişti, s’au pus in vânzare şi au următoarele preţuri: Loji cu 669 şi 440 lei, Staluri cu 155,99 şi 66 lei. De la O’iera Marti 2 Martie, se cântă pentru a doua oară opera «sudlas cu tenorul Stanislas Gruszcinsky care a obtinut la prima reprezentatie un frumos succes, în rolul lui Radames. De la Teats*!wl idâc La Teatrul Mic, se reia cu începere de Luni Martie, marele succes in stagiune! «Domnii ăștia noi» comedie în acte de Robert de Flers şi Fr. de Croisset, care se va juca până luni 8 Martie, când va avea loco reprezente extraordinara cu premiera «Elefantul alb» (Un homme), comedie în acte de Alfred Savoîr. Conferinte Luni, ora 6 d. a. va vorbi în ciclul «Universităţii libere» de prof. P. Andrei, despre «Primele principii» de H. Spencer. • Dnferinţa se ţine în aula Fundaţiei Carol. D. Constant Ionescu va conferenţia astăseară la orele 9, la «Fundaţia Universitară Carol I» despre «Mussolini». • Luni 1 Martie ora 9 seara va avea loc conferinţa d-nul Inginer Gabrielescu Ramiro un Amf ten‘m! Fundaţiei Carol T despreShinul ! fir fi motor». Conferinţa va fi însoţitâ de 2 filme cinematografice unul francez şi altul cehoslovac şi alte prieetinî reprezentând diferite sboruri fără motor. Conferinţa este sub patronajul Aero- Clubului Regal al României. Intrarea liberă, viciu d. Cişmigiu a observat că registrul de debit era falsificat. Imediat d-sa a pus în cunoştinţă pe d. ing. Săvulescu directorul general al Uzinei Comunale, care constatând frauda a anunţat prefectura poliţiei capitalei. CERCETĂRILE SIGURANŢEI Comisarul Scarlat Haralamb, de la Siguranţa capitalei, fiind delegat cu cercetările, luând relaţiuni de la directorul general al naielor, despre modul cum agenţii încasau sume, şi aflând despre semnul convenţional cu care era prevăzută ştampila tuturor agenţilor încasatori, a descoperit pe agentul Gh. Săulescu, autorul fraudelor. Arestat de comisar, agentul încasator, a făcut declaraţii complecte indicând şi adresele abonaţilor de unde a încasat banii. El a mărturisit complicitatea cu şeful de serviciu, fără ajutorul căruia nu ar fi putut comite frauda. In urma mărturisitor făcute de agentul încasator, dovedite întemeiate cu registrele uzinei, comisarul de siguranță s’a transportat la domiciliul șefului de serviciu Gheorghe Ionescu, pe care l’a găsit bolnav în pat. Cu două zile înainte Ionsecu, aflase descoperirea fraudelor, şi cum sufere de o maladie incurabilă, într’un acces de surescitare nervoasă, căpătase paralizie parţială. In momentul când comisarul Scarlat a intrat însoţit de d- Săvulescu, directorul general al uzinei, în camera sa, şeful de serviciu într’un moment de disperare, a scos un revolver pe care-1 avea ascuns sub pernă, vroind să se omoare. In acea clipă a fost oprit de comisar, care a luat arma din mână. El nu poate da nici o declaraţie din cauza paraliziei care îl împiedică să vorbească. In urma acestor constatări, a fost lăsat la domiciliul său sub o puternică pază poliţienească. Cercetările siguranţei continuă, pentru a se descoperi toţi abonaţii care au fost înşelaţi, iar pe de altă parte se face verificarea încasărilor pentru a se putea stabili valoarea exactă a fraudelor săvârşite. Se crede că ele întrec cifra de 3 milioane lei, multe rânduri. Concerte SUMELE ÎNCASATE DE DEFRAUDATORI SE CIFRAZA LA 2 MILIOANE LEI.UN ŞEF DE SERVICIU ŞI UN AGENT ÎNCASATOR IŞI ÎNSUŞEAU SUMELE ÎNCASATE DELA ABONAŢI PENtRU APA