Cuvântul, iunie 1926 (Anul 3, nr. 469-493)

1926-06-02 / nr. 469

Curierul judiciar Neregulile de la direcţia generală a închisorilor A fost arestat Ştefan Teodorescu, directorul indu­­sorei Doftana In urma cercetărilor, descinderi­lor şi percheziţiilor făcute, de jude­cător de instrucţie a emis mandat de arestare împotriva directorului închisoarei Doftana, Ştefan Teodo­­rescu, fost până acum o lună direc­tor al închisoarei Focşani. Acestui domn, pe când era director al pe­nitenciarului Focşani, i s’a încre­dinţat o sumă de 5,6 milioane pen­tru reparaţie, furnituri, etc. I s’a dat un prim aconto de un milion lei pentru ca să aprovizioneze cu grâu şi celelalte închisori din ţară. Acest milion a fost dat d-lui Cer­nat, plus alte 450.000 lei în câteva rate. Teodorescu fusese delegat să re­cepţioneze mărfurile ce le furniza­se un cerealist Moise Nicolae pus de Teodorescu să le procure. Moise Nicolae apoi a dat o factură de un milion pentru mărfurile pe care le-a furnizat. Această factură, Teo­dorescu o trece în borderou şi o pre­zintă ministerului de justiţie ca act justificator, încasează un milion şi 250.000 lei, pe care îi dă d-lui Cer­nat, după cum ceruse d-sa. Moise Niculae a cerut banii pentru mărfu­rile furnizate pentru care dăduse şi factură de primirea banilor. Teodorescu, care, pretinde el, nu nu a încasat nici un ban din aceas­tă sumă, trimite pe Moise Niculae la d. Cernat. Acesta, îi dă apoi po­liţe în valoare de un milion lei, pe care d. judecător de instrucţie, la o descindere făcută Sâmbătă noap­­tea, le-a găsit şi le-a ataşat la do­­sarul c­auzei. Acest cerealist, Moise Nicolae, a mai fost delegat să mai facă pentru închisori şi o furnitură de făină de secară. Acest Moise Nicolae pre­tinde că i sa a cerut de d. Cernat o chitanţă de 500.000 lei pentru ca să poată ridica banii dela casierie în tinde că i s’a cerut de d. Cernat a adus numai suma de 200.000 lei, pe care a înmânat-o lui Moise Nico­lae, iar pentru rest i-a dat poliţe. D. procuror Al. Răşcanu a des­chis acţiune publică împotriva lui Ştefan Teodorescu potrivit art. 140 din codul penal (delapidare de bani publici), fiind socotit coautor al de­lapidarei săvârşite de d. Cernat. A FOST ARESTAT ŞI DIRECTO­RUL ÎNCHISORII DIN GALAŢI D. Jean Cocea, directorul închi­­soarei din Galaţi era de mai multă vreme cercetat la cabinetul 5 in­strucţie. Fusese lăsat liber spre a se mai putea afla unele amănunte, cu privire la neregulile de la direc­ţia generală a închisorilor. Aseară Jean Cocea, venind de la Galaţi cu trenul de 10, d. comisar Panovra a însoţit pe Cocea la cabi­netul 5 instrucţie. Aci, după un in­terogatoriu care a durat o oră şi jumătate, în urma acţiunei publice deschisă de d. procuror Al. Răşcanu pe baza art. 140 din codul penal (de­lapidare de bani publici), d. jude­cător de instrucţie al cabinetului 5, Papadopol, a emis mandat de ares­tare împotriva luii Jean Cocea. El este învinuit că fiind sfătuit şi îndemnat de d. C. Cernat, fostul lui director general, a cerut repa­rarea penitenciarului şi că, din su­ma de un milion lei aprobaţi ca a­­vans, a înmânat d-lui Cernat suma de îOO.OOO lei. Cu această sumă, de­clară Jean Cocea, d. Cernat a achi­tat prima rată din preţul cu care cumpărare o vie la Păteşti (judeţul Putna) Restul de 130.000 lei i-a încasat Jean Cocea. Acesta apoi, spre a ju­stifica ministerului de justiţie suma delapidată, a cerut şi obţinut fac­turi de la comercianţii Rosenberg, Matin, Paveliu, N. Gologan, Ludo­vic Brandt, din Galaţi. La ora 12 noaptea d. comisar de siguranţă Panovra dus la Văcă­reşti pe Jean Cocea. ZIARIST CONDAMNAT PENTRU CALOMNIE D. Horia Carp, ziarist, fusese tri­mis în judecata Curţei cu Juraţi de Fălciu pentru delictul de calom­nie prin presă săvârşit împotriva d-lui Ioan Zelea Codreanu, profe­sor de liceu la Huşi, prin aceea că a publicat un articol calomnios la adresa d-lui Codreanu în ziarul «Curierul Israelit». Procesul a fost strămutat pentru suspiciune legală la Curtea cu Ju­­raţi din Galaţi, care a condamnat pe d. Horia Carp la 10.000 lei amen­dă şi 25.000 lei despăgubiri civile. Împotriva acestei deciziuni, d. Ho­ria Carp a făcut recurs pe care s. II a înaltei Curţi i l’a respins. DELA CURTEA CU JURAŢI In ziua de 26 Octombrie 1924 o ten­tativă de crimă s’a săvârşit în co­muna Ileana (Ilfov). Aurică M. Ar­­ghir, fiind în ceartă cu socrii săi, dela prima nevastă, pentru o casă clădită pe locul socrilor, a tras trei focuri de armă asupra bătrânilor cari n’au fost loviţi şi au fost spe­riaţi doar. In urma rechizitorului făcut de d. procuror Leon Rădulescu, comi­sia juraţilor a adus un verdict a­­firmativ pe baza căruia Curtea a condamnat pe Aurică Arghir la 5 ani recuziune. CERERE DE LIBERARE RES­PINSA Curtea cu juraţi, compusă din d-nii Al. Radovici, consilier şi ju­decători asesori Florin Foişoreanu şi Duma, în urma concluziilor puse de d. procuror Leon Rădulescu, a respins ori cerera de liberare pe cauţiune făcută de moaşa Maria Podeanu, arestată şi trimisă în ju­decata Curţei cu Juraţi de Ilfov, pentru provocare de avort care a cauzat moartea unei femei. -------xxoxx------­ Marele incendiu de la Centura SONDA No. 4 «STEAUA ROMANA» ARDE CU FURIE. — SE LUCREAZĂ LA CONSTRUIREA UNOR TUNE­LURI CA LA MORENI Sonda No. 4 de la Centura (Prahova) a societăţii «Steaua Română» continuă să ardă. In timpul nopţii flăcările se pot observa de la o distanţă de aproape 100 km. La faţa locului au sosit nume­roşi specialişti şi directorul general al societăţii. In cursul nopţii de Sâmbătă spre Du­minică focul era încă la suprafaţă. Spre ziuă, au început să ardă pereţii, iar eri, Duminică dimineaţă la orele 8, coloana de ţiţei s’a transformat într’o enormă trombă de foc. Din acest moment încercările obiş­­­nuite pentru stingerea focului au fost abandonate şi s-a avizat la măsuri spe­ciale. Incendiul are proporţiile celui de la Moreni din vara trecută cu singura di­ferenţă că sonda care arde azi nu dădea decât 30 vagoane pe zi. Graţie faptului că sonda No. 4 se gă­seşte izolată, nici un pericol nu ameninţă alte schele sau clădiri. Celelalte sonde se găsesc la distanţe de trei kilometri de sonda incendiată. Câteva grupuri de lucrători specialişti din Câmpina şi mai multe echipe de pioneri din Bucureşti şi Ploeşti au sosit la Ceptura. S’au făcut încercări de stin­gere cu aer comprimat, însă nu s’a ajuns la nici un rezultat. Au început să se construiască diguri de apărare a echipelor de lucrători şi oamenii au reuşit să se apropie la 15 metri de schelă. Dogoarea focului este însă extraordinară şi locatarii n’au putut rămâne mult timp aci. Imediat apoi s’au început noui lu­crări. S’a făcut planul construirii unor tuneluri asemănătoare celor dela Mo­­­reni. Specialiştii cari conduc lucrările, au speranţa să poată reuşi cu siste­nul tunelurilor. Cum din când în când se produc însă erupţiuni puternice, unii specialişti cred că, în cel mai bun caz, înainte de 10—12 zile nu se va putea stinge sonda. ALTA SONDA INCENDIATA DE TRĂSNET In timpul furtunii de Duminică una dintre sondele societăţii «Concordia» de la Buşteni — sonda No. 387 — a fost trăznită. Sonda fiind în producţie, focul a cu­prins-o în mai puţin de zece minute. Victime omeneşti nu s-au înregistrat. Sonda, împreună cu maşinile instalate în ea, au fost complect distruse. Pagu­bele s-ar evalua la aproape un milion lei. Voisins, din «Le Premier de la Clas­ses al lui Benjamin Cremieux, din romanele lui T­acretelle sau din acea carte dureroasă şi nu ştiu de ce necunoscută : «Copilăria lui Tioma» de Nicolae Garine. Inventarul s’ar prelungi la infinit, şi încă am lăsat la o parte copii lui Tolstoi, poate cei mai fireşti şi mai vii, şi copii lui Dikens, şi pe Maggi şi Tom, co­piii din le Moulin sur la Floss a lui Georges Eliot, sau eroii celui dintâi roman al lui Gide: «Les faux-mon­­nayeurs» sau tragicul «Champi-tor­­iu» al lui Gaston Cherau. Rebeli şi cu individualitatea afir­mată, sau numai inconsistente em­­brioane umane veştejite de asprimi­le mediului şi asfixiate de tirania domestică, aceşti eroi ai romanului de copilărie sfârşesc aproape cu toţii într’o deprimantă împotmolire. Co­pilăria e drama poesiei desfigurată de realitate, înghiţită pe încetul de realitate , chiar când realitatea e co­modă şi aparent mulţumitoare, s’a edificat pe cadavrul unei sacrifica­te copilării. Cunoaşteţi un sfârşit mai trist ca cel al Nataşei din «Răz­boi şi Pace», devenită soţie şi mamă ideal-burgheză ? Parcă am fi dorit« mai degrabă să moară odată cu prin­­­ţul Andrei.• Romanul lui Ionel Teodoreanu : Hotarul nestatornic, cel dintâi din ciclul La Medeleni, nu se abate de la premiza exigmatică a lui Thibaudet: copilăria transfigurează poietic rea­litatea, copilul e poleiul în continuă luptă cu invazia realităţii. Şi nu există în literatura noastră alt scri­itor mai indicat să simtă şi să expri­me aceasta. Cel dintâi volum al lui Ionel Teodoreanu ne-a purtat în lumea miraculoasă a copilăriei şi preadolescenţei, deschizând cu mâini uşoare ferestre până acum prea des oblonite literaturei româneşti. Cu­noaştem trei prozatori care au pre­simţit poesia subtilă a copilăriei: Creangă, Duiliu Zamfirescu şi Sado­veanu. Copii lui Caragiale sunt o­­dioşi. Copii lui Delavrancea sunt prea dulci şi retorici, sau monttu­­oşi. Generaţia de după o mie nou sute parcă nici n’a cunoscut copilăria, a construit numai una convenţională. Ionel Teodoreanu aducea pe lângă fluiditatea unui stil impalpabil ca însăşi visiunea metaforică şi poetizantă a copilului, o înţelegere directă, o identificare­ cu sufletul copilăresc. Nu i-a des- s cris. Nu i-a povestit — i-a suggerat. «Uliţa copilăriei» era cel dintâi mă­nunchi cu flori tinere şi proaspăt parfum, cules din amintirea recen­tă a propriei noastre copilării. Au­torul nu se putea opri aci. Ceia ce fragmentar şi episodic dăruise nu-l eliberase din tirania interioară a unei lumi care există în el şi se cerea trăită. Căci Ionel Teodorea­nu îşi trăieşte romanul. O simţi a­­ceasta în fiecare pagină. Ar putea răspunde ca Tolstoi, când a fost în­trebat cine e Nataşa: — «Nataşa sunt eu ! » Ar putea răspunde : «Ol­­guţa şi Buftea, şi Monica, sunt eu !» Eul meu de copil transpus în trei alţi copii. Romanul e povestea unei singure vacanţe de vară. Se deschide cu dru­mul la gara de ţară, de unde se a­­dună micii eroi şi se închee cu ple­­carea­ trenului, din aceiaşi gară, o­­dată cu sfârşitul vacanţei şi cu pre­simţirea că tot ce a fost însorit şi fără de grijă trei luni, se îndreaptă spre o zare mocnită, acolo la hota­rul unde sunt îngropate toate copi­lăriile. Trei person­a­gii mărunte, adevă­raţii eroi ai romanului: Olguţa, Dă­nuţ, Monică. Trei personagii «mari»: Domnul Deleanu, Doamna Deleanu, Herr Direktor.. Şi Moş Gheorghe, sub ai cărui ochi, înţelepţi, bătrâni şi buni, copiii de astăzi trăiesc ce au trăit stăpânii, copiii de eri. Atmos­fera moldovenească din preajma a­­nilor 1908—1910. Vie într’atât, ea să dea măsura mai precisă a grăbite­lor noastre primeniri sociale şi mo­rale, care după mai puţin de două decenii transferă epoca aceasta în domeniul istoriei. Viaţa patriarhală dela Medeleni n’ar mai fi astăzi cu putinţă, şi Dănuţ poate în loc să as­culte ce-i spune Turbinca de sub frunte, ar trăi peripeţiile lui Rin- Tin-Tan, dacă nu cumva s’ar înde­letnici să dreseze toanele unui apa­rat radiofonic. Deocamdată se joa­că cu smeu, încasează pumni de la Olguţa, bruschează sentimentalis­mul precoce şi discret al Monicăi şi păstrează încă uniforma lui Kami­ Mura, cu care a înfrânt pe Olguţa- Dotemkin, pentru a salva onoarea Japoniei. O rezumare a romanului n’aş în­cerca, nici măcar o analiză a carac­terelor. Nu poţi prinde să înfigi în vârful de metal al peniţei, sborul vivace a trei fluturi. Dealungul un­­­nei vacanţe, cei trei copii îşi iau ră-­­ mas bun de la copilărie. Fără să pre­simtă că ceva se sfârşeşte, decât în penultimul şi ultimul capitol, Olgu­ţa primeşte avertismentul destinu­lui, agresivă şi decisă să nu cedeze, Dănuţ refugiindu-se în consolarea Turbincei de viitor «metaforei» ca­re poetizează tirania cotidianului şi-i deschide drum de evadare, Mo­nica, acceptându-l pasiv, cu un pre­sentiment al femeei predestinată poate să joace în ciclul romanului, rolul de tristă resignare al Soniei din «Răsboiu şi Pace» — o Sonie blondă şi cât de fin feminină! Citeam undeva obiecţia că roma­nul cuprinde prea mult dialog. Dar ce este viaţa copiilor decât un necur­mat dialog ? Adesea cu ei înşişi, cu păpuşa, cu jucăria, cu eroii poveşti­lor, un monolog dialogat când par­tenerul lipseşte. Citeam că atmosfe­ra e redată cu un material poetic prea diafan pentru proză, prea liric. Dar ce este copilăria decât o intro­ducere lirică a vieţii, adesea unicul elan spre lirism al animalului ome­nesc, readus imediat la mediocrita­tea existenţei terestre? S’ar putea scrie un roman al copilăriei cu me­toda analitică a lui Proust ori cu o­­biectivitatea seacă şi brutală, a na­turalismului? Romanul lui Ionel Teodoreanu e cel mai neaşteptat dar pe care copi­lăria ta, ţi-l oferă ţie. Căci prin via­ţa, dialogurile, luptele, capriţiile, micile viclenii şi măruntele îndrăz­neli cu proporţii epice ale Olguţei şi lui Dănuţ, prin sfioasele sentimente ale Monicăi precoce predestinată e­­ternului feminin, retrăieşti un ciclu al vieţii tale, care rămânea pierdut fiindcă nu ţi-l sensibilizase încă ni­meni. Copilăria ta reînvie şi se ani­­mează în paginile unde alţii îşi trăiesc alte copilării, alături de Dănuţ, de Monica, de Olguţa, apar abia precise alte fantome, ale tale acestea, a ta poate, să se amestece în jocul lor, să sufere cu dânşii şi să pună la cale vre­o nădăzvrănie, cu complicitatea domnului Deleanu şi spre indignarea d-nei Deleanu. Poa­te exista pent­ru o carte mai desăvâr­şit omagiu decât recunoaşterea că te-ai confundat câteva ceasuri cu viaţa de acolo ? E sentimentul cu care întorci ul­tima foaie a cărţii. Şi tristeţea pre­sentimentului cu care aştepţi eroii să-i întâlneşti altfel decât copii­ ca în viaţa posomorâtă, de toate zilele : «Noaptea de toamnă era umedă şi amară ca isgonită din fundul unui ocean. «Pe peronul gărei, doamna Delea­nu, domnul Deleanu şi fetiţele, strânşi în jurul geamandanelor şe­deau tăcuţi ca o familie de emi-­­­granți. «Trenul intră în stație cu o întâr­ziere de un ceas. Se suiră repede. Pe coridorul neluminat un glas bărbă­tesc întrebă căscând : «— Ce gară mai e și asta, domnu­le ! Când dracu o să mai ajungem cu atâta stat pe loc ? «Olguţa strânse pumnii. «Corniţa sună scurt. Trenul porni din anonima gară a vacanţelor spre oraşele cu nume atât de cunoscute». Aceasta, numea un recenzent «sti­lul telegrafic» al lui Ionel Teodorea­nu. II compătimesc (pe recenzent) că a înţeles şi simţit atât de puţin , a­devărat că nu toate copilăriile au fost trăite între Halele Centrale și Gropile lui Ouatu.­ ­ xxoxx— HIPPISM (Băneasa) ZIUA XVII Duminică 29 aMin a. c. Marele premiu Bucureşti dotat cu frumoasa alocaţiune de 325000 lei şi întâlnirile lui Banu Mărăcine câştigătorul Derbyului cu Var­dar, Drac, Nuntaş, Signor şi în plus cu Bubi, a constituit desigur punctul de atracţie al alergărei de Dumi­nică. Horkant porneş­te în cap cu mai bine de 20 lungimi ceilalţi veneau resfiraţi. Armăsarul d-lui Costan­­dache,­­ la turnantă îşi micşorează simţitor galopul şi este uşor între­cut de Banu Mărăcine şi Nuntaş; la linia dreaptă Gill solicită ener­gic pe Vardar şi trece cu o uşurin­ţă sdrobitoare urmat de tovarăşul său de grajd Drac, după care apoi urma Banu Mărăcine şi Nuntaş. — Intrarea la cântar a lui Gill a fost obiectul unor furtunoase a­­plauze. Cursa câştigată de d. Schlesinger este şi o răsplată pentru acest pro­prietar care deşi a avut multe de­­siluzii, nu s’a dat înlături dela nici un sacrificiu. Nu putem încheia darea de sea­mă, fără a nu recunoaşte meritele jockeului român Cristea Radu, care călărind pe Drac s’a comportat cum nu se poate mai bine. In premiul Flăcărilor şi al Fete­lor au lăsat o foarte bună impre­sie Betelie şi Onufrei ai grajdului Marghiloman, Rus al d-lui Sch­wartz şi Hathor al d-lui Schlesinger Epele d-lui Filipescu păreau cam grase. REZULTATUL TEHNIC PR. PLEVNA: 1. Miron (Csilag) al d-lui Schlesinger, 2. Kürtös (Gill Fr.) al d-lui Schlesinger, 3. Cocoş (Golowkin) al d-lui Schwartz Neplasaţi: Scharfeneck, Dobrita. T. c. 29-26—36-pel—28—28-23. PR. DUMBRAVA ROŞIE: 1. Mio­riţa (Golowkin) a d-lui Schwartz, 2. Guy (Csilag) al Hergh. Mărăşe­­şti, 3. Kerensky (Huska) al d-lor căp. Ionescu şi Aslan, 4. Jack (Ho­­vath G.), al d-lui Schlesinger. Neplasaţi: Edina, Sorento, Oprea, Chibiţ, Szita, Redivivus, Frau-Gre­­te, Separée II, Trafalgar, Afrodită, Content. T. 136-37—15-34. PR. ALBA IULIA: 1. Pronto (Go­lowkin) al d-lui Schwartz, 2. Elec­­tra (Mac) a d-lui Schwartz. Neplasați: Stingher și Nathas. T. c. 12-12—21 pet. 13—14—20. PR. FETELOR: 1. Betelie (Painter) a Gr. Marghi­loman; 2. Steffi (Cristea R.) a d-lui Schwartz; 3. Hathor (Csilag) a d-lui Schlesingher; 4. Beilina (Go­lowkin) a d-lui Schwartz. T. 41 — 15 — 19 — 25; pel. c. 40 — 17 — 17 — 17. PR. BUCUREȘTI: 1. Vardar (Gill Fr.) al d-lui Schle­singher; 2. Drac (Cristea R.) al d-lui Schlesingher; 8. Banu Mără­cine (Golowkin) al d-lui Schwartz; 4. Nuntaș (Painter) al gr. Marghi­loman. T. c. 20 — 12 — 22 — 16. PR. FLĂCĂILOR; 1. Rus (Golowkin) al d-lui Schwartz; 2. Onufrie (Painter) a Gr. Marghiloman; 8. Barbarossa (Mac) al d-lui Schwartz; 4. Bah no­rd­ (Milton) al Gr. Spearmint. T. c. 18 — 13 — 13; pet. 20 — 14 — 15. PR. 10 MAT: 1. Coco­ş (Gill Fr.) al d-lui Cos­­tandache; 2. Vizi (Painter) al d-lui Müller; 3. Clerni (Csilag) al Hergh. Mărăşeşti; 4. Luxiţa (Huska) a Gr. Marghiloman. Neplasaţi: Bekes, Cardinal, Nă­­luc, Cowboy, Bel­ami, Konok, Lon­don. T. c. 117 — 59 — 19 — 31. pel. 55 52 — 25 — 49. OUTSIDER Ciocnirea de trenuri din Câmpiniţa Alaltăeri seara maşina de manevră No. 1476 a acostat în staţia Câmpiniţa trenul separat No. 3174­ Ciocnirea a fost atât de puternică în­cât a provocat deraierea celor două maşini. Vinovaţi de acest accident sunt acarul Cristea Frăţilă şi impiegatul de mişcare Hurduc Ion. Linia a suferit mici stricăciuni. Accidente de persoane nu au fost. ------xxoxx-----­ «CUVÂNTUL» Alegerea de senatori in Capitală Duminecă s’a efectuat alegerea pentru un loc de senator reprezen­tant al Universităţii din Capitală. Deşi noua lege electorală preve­de că la aceste alegeri au şi confe­renţiarii drept de vot, totuşi în ur­ma deciziei Senatului Universitar aceştia n’au fost admişi la vot. In consecinţă n’au votat de cât profe­sorii. Au luat parte la vot 103 profe­sori. Au candidat numai d-nii Pop­­grati şi Vlădescu, de­oarece d. G- G- Mir­ones­cu şi-a retras can­didatura, d-sa fiind deja ales ca senator al jud. Hunedoara. La orele 5 d. a. s’a procedat la despierea scrutinului proclamări du-se următorul rezultat: Ermil Pangratî 64 voturi, ales. M. Vlădescu 37 voturi. Anulate 2 voturi. Conferenţiarii ne­fiind primiţi la,­ vot s’au adresat instanţelor ju­diciare cerând casarea alegerei, întrebând pe noul ales, d. Pan­grati ne-a­ declarat că alegerea d-sale este cu totul legală, şi că textul constituţiei stipulează cat­­tegoric că la alegerea reprezen­tanţilor universităţilor în Senat votează numai profesorii univer­sitari. Aliniatul din legea electo­rală care prevede dreptul de vot al conferenţiarilor este anticon­stituţional. In Cluj Tot ieri s’a făcut şi alegerea se­natorului Universităţii din Cluj, fiind candidaţi d-nii profesori Em. Racoviţă şi Al. Lapedatu, fostul ministru al cultelor şi artelor în guvernul trecut. D. Lapedatu a întrunit 44 de vo­turi şi a fost ales. D. Racoviţă a obţinut numai 25 voturi. La Iaşi , Colegiul universitar din Iaşi a ales senator, cu 32 voturi, pe d. pro­fesor Costăchescu, membru al par­tidului ţărănesc. D. I. Simionescu liberal a obţinut 31 voturi. La Cernăuți La Universitatea din Cernăuţi au întrunit: 1. Nistor 24 v. ales. C. Rădulescu 19 v. Alegerile de senatori pentru Camerele de Comerţ LA CLUJ SECŢIA INDUSTRIALA înscrişi 90. Votanţi 71. Absenţi 19. D. Mihail Mancaş, liberal, fost prefect al jud Arad, a fost ales cu 44 voturi. D. ing. Ion Negruţiu a obţinut 27 voturi. SECŢIA COMERCIALA înscrişi 160. Votanţi 83. Absenţi 17. D. Ion Comşa, ales cu 52 voturi. D. Iuliu Fesencz a obţinut 31 vo LA GALATI SECTIA COMERCIALA Ion G. Sassu, liberal, 69 voturi a­­les. Au mai obţinut: Alfons d’Al Orso 36 voturi, V. Antonescu 23, Prodrom 11, V. Nicolau 13, D. Cos­­tandache 5, Apostol Popa 2. SECTIA industriala Inginer Deleanu, liberal 36 vo­turi, ales­ . D. Ghiţă Dumitriu a obţinut 6 vo­turi şi d. Sacheli 5 voturi. LA IAŞI SECŢIA COMERCIALA D. I. Botez, liberal 90 v. ales. D. Mircea Arapu, indep, 35 v. D. Branovici, 26 v. SECŢIA INDUSTRIALA D. I. Mendelsohn, 24 v. ales. D. Vihovici, liberal, 19 v. D. Cerkcz, averescan, 12 v. IN CAPITALA In cursul zilei de Duminecă a a­­vut loc la Camera de cornet din Ca­pitală, alegerea de senatori pentru Camerile profesionale. Pentru secţia industrială au can­didat d-nii dr. Cerkez, ing. G. R. Mir­cea şi colonel Gaicu. Secţia comercială, d-nii Luca P. Niculescu, prof. Em. Brancovici şi Achile Şaraga. Votarea a început la orele 8 dimi­neaţa şi a decurs până la orele 8 seara, în cea mai perfectă linişte. De altfel, încă cu câteva zile înain­te de alegeri s-a remarcat stăruinţa depusă atât de actualii conducători ai Camerei de comerţ cât şi de can­didaţi de a nu ţâră interesele pur profesionale în arena luptelor poli­tice. In consecinţă alegerea a avut un caracter pur profesional, nici de­cum unul politic. La orele 8 seara s’a disputat scru­tinul, înregistrându-se următoarele rezultate : Secţia Industrială: Dr Cerkez 80 voturi, ales. Ing. Mircea 39 v. Col. Gaicu 10 voturi. Secţia Comercială: Ion Luca P. Niculescu 129 voturi, ales. Em. Brancovici 43 voturi. Achile Şaraga (retras). Seara a avut loc la restaurantul Enescu un banchet în onoarea ale­şilor. Alegerea reprezentantului în Senat al camerilor a­­gricole, LA BUCUREŞTI Duminecă s’a făcut, în localul judecătoriei ocol I, din str. Belve­dere, alegerea unui senator din partea camerilor agricole din cir­cumscripţia a IlI-a Bucureşti La ora 5 d. a. s’a procedat la des­pierea scrutinului dându-se urmă­torul rezultat: Votanţi 262. Voturi exprimate 237. D. Vladimir Atanasovici (liberal) a întrunit 132 de voturi şi a fost proclamat ales. Au mai obţinut: Cristea Ceauşo­­glu (naţional-ţărănist) 91 voturi şi Stan Ghiţescu (part. poporului) 3 voturi deşi şi-a retras candidatura. IAŞI Dr. Enăşescu 122 v. ales. Eugen Adamovici 48 v. GALAŢI Gr. Ionescu, naţional, preşedinte­le Camerelor agricole din Covurlui 119 voturi ,ales. Gr. Popescu-Ialomia 67 v. Haralamb Şerbănescu, 7 voturi retras. Anulare 5. S-au făcut contestaţii împotriva acestor alegeri. Punerea în circulaţie a timbrelor jubiliare Pare a se fi hotărât ca nouile timbre poştale jubiliare să nu fie puse în circulaţie de­cât la 1 Iulie 1926. Valabilitatea acestor timbre în traficul poştal va fi de maximum 30 de zile. In total s’au imprimat, după cum am anunţat, 200.000 serii, sau 2 mi­lioane de bucăţi, reprezentând zece valori şi o valoare totală de 7.370 mii lei. -------xxoxx------­ Conferinţa regimului ape­lor la Budapesta Zilele trecute s’a întrunit la Buda­­­pesta «Comisiunea regimului apelor din basinul Dunării», instituită conform tra­tatului dela Trianon. Din partea României au participat d-nii ing. Gh. Popescu, ing. Rudolf O­­prean şi ing. silvic Antonescu. S-a discutat, cu acest prilej, modul de menţinere reciprocă a creşterei apelor din râurile aflătoare în basinul Dună­­­rei, pentru a se lua din vreme măsuri în contra revărsărilor şi în al doilea rând chestiunea importanţei pădurilor în regimul apelor. Adunarea a studiat, la urmă, darea de seamă ce i-a fost prezentată asu­­­pra inundaţiilor din luna Decembrie a anului trecut. Comisiunea a fost prezidată de d. inginer Rosetti (Italia), delegat al Con­siliului Societăţei Naţiunilor, iar ca de­legaţi permanenţi au luat parte la dis­­cuţiuni reprezentanţii României, Aus­triei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei și Un­gariei . *■------xxoxx------­ D. profesor C. Dissescu s’a retras din învăţământ ULTIMA PRELEGERE A FOST TINUTA ERI D. Const. Dissescu, după 46 ani de muncă la catedra de drept con­­stituţional dela Universitatea din Capitală, se retrage din învăţă­mânt. D-sa a tinut eri dimineaţă ultima sa prelegere în fata a numeroşi pro­fesori şi studenţi. Studenţii l-au primit pe d. Disses­cu cu flori şi cântece. A fost un moment înălţător. D. Dissescu a dat studenţilor po­veţe, vorbindu-le despre lipsa de corespondenţă dintre doctrină şi a­­plicaţie. Există un conflict între morală sau drept şi acţiune. Practica nu urmează totdeauna doctrinei. Isto­ria e plină de exemple din care se poate vedea această lipsă de cores­pondenţă între doctrină şi prac­tică. D. Dissescu a încheiat urând stu­denţilor bucurie, entuziasm, studii şi totdeauna bine. D. G. G. MIRONESCU, decanul facultăţii de drept, a evidenţiat strălucita activitate a d-lui Disses­cu şi şi-a exprimat regretul că U­­niversitatea va fi lipsită de unul din cei mai iluştri reprezentanţi ai ei. D. ALBULESCU, student, a ex­primat omagiile studenţimei pentru maestrul lor. BANCHETUL ŞI MANIFESTA­ŢIA STUDENŢEASCA Seara a avut loc un banchet ofe­rit d-lui C. Dissescu de către prie­tenii şi studenţii facultăţei de drept. După terminarea banchetului, la plecarea de la grădina Luzana, stu­denţii au făcut d-lui Dissescu, o manifestaţie. Deshămând caii de la trăsură, studenţii au tras trăsura în care se afla d. Dissescu, pe tot parcursul drumului, până în drep­tul prefecturii poliţiei Capitalei. Astfel a fost condus, în uralele studenţilor d. C. Disescu până în calea Victoriei, unde un cordon de jandarmi a oprit cortegiul cu ma­nifestanţi. Studenţii au protestat şi d. Dises­cu rămas lângă trăsură, a refuzat la invitaţia locotenentului Răşcanu care-i oferise un automobil, să ple­ce, rămânând pe loc. Locotenentul Răşcanu a operat câteva arestări, studenţii arestaţi fiind duşi la prefectura de poliţie, unde după ce li s-au luat cărţile de student au fost eliberaţi. Studenţii au fost împrăştiaţi de armată. Plângeri, constatări, lămuriri ---------xxoxx-------­ intr’o chestie de re­ducere pe C. F. R. Primim : Cunoscând interesul deosebit ce-l purtaţi chestiunilor de interes ge­neral, pe care le trataţi cu toată o­­biectivitatea într’adevătr europea­nă, credem că vă veţi sezisa de co­municarea ce v’o facem şi veţi în­trebuinţa datele pentru a publica o întrebare d-nui Ministru al Comu­nicaţiilor. Comunitatea de avere din Caran­sebeş, deţinătoarea pădurilor a 96 comune din judeţele Severin şi Ca­­raş, a obţinut acum un an autono­mia complectă, depinzând de Mi­nisterul de Agricultură numai în ce priveşte controlul silvic. Cu toa­te acestea funcţionarii săi au obţi­nut încă sub regimul liberal carne­te de identitate cu reducere de 50 la sută pe C. F. R., graţie faptului, că în fruntea instituţiei se găsea o personalitate politică, fireşte libe­rală. Cum faptul, că funcţionarii unei instituţii particulară beneficiază de drepturile acordate de către legile administraţiei C. F. R. numai func­ţionarilor de stat, credem că se co­mite o gravă abatere de la legile e­­xistente, dacă d. Ministru aprobă şi pe mai departe, ca funcţionarii Comunităţii de Avere să se folosea­scă de carnete cu reducere. Prin a­­cest fapt se cauzează pagube în­semnate administraţiei C. F. R. nu­mai pentru a satisface ambiţia şi omnipotenţa unor politiciani, cari îşi închipue că se poate trece peste legile votate de parlament. 3 • BLOCNOTES Conferinţele «lin?«­neî femeilor pentru Ligii Nuţîuniâor» D-na Mirac'a Catarii, pm­âinta «Uniunii femeilor petiru Liga IVuimi­­lor* * * va fine în ziua de 6 lume o corfe­­rinţă despre Interdependenta ecerom­ică a Statelor, analizând î-î fr'«.«/ rând cauzele materiale ale conflictelor posi­bile şi soluţia unei repartizări interna­ţionale a materiilor prime. Distinsa conferenţiară care ne-a vor­bit acum căt­va timp la­­ Fundaţ­ia Ca­rol, despre organizarea internaţională a muncei, deschide astfel un ciclu de expuneri ale căror subiecte, de­ o extre­mă actualitate politică, le reliefează, singure, interesul. Problemele politicii internaţionale sunt rar abordate la noi, în conferinţa publică,­­ şi e o bună indicaţie că toc­mai preşedinta unei uniuni femenine pentru Liga Naţiunilor vine să rupă o tradiţie prea mult prelungită■ Desc­a^d­erea solemnă a “•bSiotecii Umiweg*« sitățîi din Belgrad La 24 Mai a. e- a avut loc deschide­rea soelmnă a bibliotecii Universității din Belgrad. Până acum Universitatea n’a avut o bibliotecă proprie. Fiecare facultate avea biblioteca ei, dar aces­tea erau insuficiente și cel mai mare neajuns al lor era că nu aveau o ad­ministraţie unitară, înfiinţarea unei bi­blioteci proprii a Universităţii devenise o necesitate urgentă a vieţii ştiinţifice iugoslave. In acest scop, guvernul a construit o clădire modernă, care e în­zestrată cu toate utenzilele technice ne­cesare unei biblioteci moderne. In afară de sălile în cari se găsesc cărţile sunt şi săli de studiu special amenajate şi săli de recepţie, în cari vor fi primiţi oaspeţii. MIZERIILE MUZICEI RO­MAN­ESTI O scrisoare D. Const. Brăiloiu, secretarul Soc. Compozitorilor Români, a adresat d-lui D. Mihăilescu-Toscani, următoarea scrisoare : Dragă Toscani, «Citesc în «Cuvântul» un articol în care mă somezi să spun, în calitate de secretar al Societăţii Compozitorilor Români, ce ştiu despre mizeriile pe ca­re le îndură muzica românească. «Puţintică răbdare, stimabile. Limba secretarului e lungă, dar nu poate să grăiască. Deocamdată... Puţintică răb­dare şi la revedere». CONST. BRĂILOIU Curierul Spectacolelor TEATRUL NATIONAL: Mane­chinul Sentimental. TEATRUL CĂRĂBUŞ:­­Aşa e viaţa. CINEMA. CAPITOL: Răzbunarea lui Tut-Ank-Amon. CINEMA MARIO­AR­A VOICU­­LESCU: Calea spre Decădere. --------xxoxx------­ Adunarea generală a soc. funcţionarilor publici Duminecă dimineaţă s’a ţinut a­­dunarea generală a soc. funcţiona­rilor publici sub preşidenţia d-lui Stancu Brădişteanu, preşedintele societăţii. S’a procedat la alegerea a trei membri în consiliu în locul celor eşiţi la sorţi şi la alegerea de cen­zori In consiliu au fost aleşi d-nii : I. Argeşanu, directorul general al asigurărilor sociale, G. Ionak, sub­director în ministerul muncii şi St. Bogdănescu, director general în ministerul de finanţe. Cenzori au fost aleşi d-nii: Al. Cominovici, subdirectorul contabi­lităţii asigurărilor sociale, G. Fili­­pescu, inspector la R. M. S. şi I. Lă­zărescu, director în ministerul de finanţe. Public afinnc Se aduce la cunoştinţă că în ziua de 16 Iunie 1926 ora 11 se va ţine li­citaţie duplică cu oferte timbrate, închise şi sigilate, la Direcţiunea I Exploatare C. F. R. Inspecţia de în­treţinere, gara de Nord, de unde se vor lua şi informaţiunile necesare, pentru următoarele lucrări: 1) Construirea unei cazărmi pen­tru echipele 8 şi 9 în st. B. M. gara de Nord. 2) Construirea a 13 coşuri de ven­tilaţie la remiza de maşini la de­poul B. C. Gara de Nord. 8) Construirea unui canton dublu în statia B. M. gara de Nord. 4) Instalarea unei conducte de apă în statia Constanta. Direcțiunea I-a exploatare No. 10.127. -------xxoxx-----

Next