Cuvântul, septembrie 1926 (Anul 3, nr. 547-572)

1926-09-24 / nr. 567

d-lui In cazul demisiei general Averescu... Un guvern Coandă? In cercurile politice cele mai înalte, în care s’a exa-D. GENERAL COANDA minat situația politică și hipoteza probabilă a de­După cât ne spun — «intimii ghe­neralului» — actualul guvern este­­h­otărât să apuce taurul de coarne, procedând la rezolvarea tuturor li­tigiilor pe care România le are cu străinătatea. In deosebi, toate eforturile s’ar concentra asupra chestiunilor în cari liberalii s’au dovedit lipsii de tact si de o complectă neînţelegere a situaţiei. Astfel ni se promite aranjarea datoriei austro-ungare antebelice, a litigiilor cu statele succesorale precum și găsirea unui aranjament favorabil nouă cu Germania pe che­stia biletelor Băncii Generale. Acest din urmă litigiu va fi tranşat în tim­pul cel mai scurt. D-nii Iaroslavici, senator şi E. Neculcea, fost reprezentant al României în Comisia de Repara­ţii, au fost însărcinaţi — după insistenţele d-lor — să tatoneze terenul pentru o înţelegere cu privire la drepturile României în chestia biletelor Băncii Gene­rale. Totodată ni se afirmă — din cercurile ministerului de finanţe misiei d-lui general Alc­­escu, se vorbeşte de­ o so­­m­ovizorie a crizei mi­nisteriale. Anume, s’ar recomanda factorului constituţional un guvern Coandă, care să continue a guverna cu ac­tualele Camere, cu care, bineînţeles, nimeni altul s­­ ar putea guverna. So­luţia ar avea darul evită­rii unor prea anrodiate alegeri generale si-ar fi o ^snlafie şi pentru d. ge­neral Averescu, întrucât ■ ar fi tocmai aceea pe care d-sa încerca sa si-o ofere acum exact cinci ani, când a fost silit să părăsească Qtrierea. D. general Averescu ar •’3 preşedinţia Senatului, înregistrăm ştirea cu re­zervă, întrucât aceasta nu­­ singura soluţie la care s’ar putea opri Suveranul,­­­ că d. Mitilineu vede cu ochi buni aceste demersuri, dându-le în mod oficial sprijinul său. COMPENSAŢII... Nu ştim dacă guvernul avereşean se menţine, ca şi cel liberal, pe te­renul restituirii integrale a valorii biletelor de care vorbim, dar acei ce cunosc în destul de bine situaţia ne asigură că toate aceste demer­suri cari privesc pe d-nii Iarosla­vici şi Neculcea AU UN SUB­STRAT INTERESAT. Este vorba de o eventuală compe­­saţie în mărfuri uşor de speculat în ţară şi de un comision destul de apreciabil pentru cei cari vor reu­­şi să curme conflictul cu Germania. După cum se vede sunt două teze cari nu prea se împac. Cea dintâi este ventilată cu insisten­ţă de averescani iar cea de a doua, ca un răspuns la prima, este susţinută, în afară de mem­brii cercurilor oficiale şi de câţi­va liberali cari privesc — cum spun ei — «în mod obiectiv si­tuaţiei». Avonuri interesate şi... dezinteresate Un pretins aranjament cu Germania pe chestia bi­lelor Băncii Generale ULTIMA ORA se raliază împotriva tratatul­ui italo-român Declaraţiile d-lor: dr. Lupu şi Maniu Chestiunea încheerii tratatului italo-român preocupă, după cum am anunţat, în cel mai înalt grad, toate cercurile politice. Atât partidul ţărănesc, cât şi cel naţional, au luat poziţie contra în­­cheerei acestui act şi dacă va fi nevoe se vor ralia acţiunei pe care o va întreprinde partidul liberal. D. DR. LUPU SOCOATE CA GE­NERALUL AVERESCU A FĂCUT O CRIMA Asupra încheerii acestui tratat d. dr. Lupu fruntaş al partidului ţărănesc a făcut ori dimineaţa re­prezentanţilor presei următoarea declaraţie: «Nu este nici o greşeală şi nici o gafă, ci este o crimă c­a ce a fă­cut d. general Averescu, semnând acest tratat şi acea scrisoare. «Ca persoană poate să aibă cir­cumstanţe atenuate, ca prim minis­tru al ţărei, n’are nici o scuză. Nu era permis nici unui om po­litic să semneze tratate şi cores­pondente în care dreptul intangibil al României recunoscut în unani­mitate de către toţi gânditorii şi oamenii poltici, recunoscut de toată lumea din occident şi din America, consfinţit prin însuşi un tratat un­de Italia îşi are semnătura sa, recu­noaşterea acestui drept să fie fă­cută dependinţe de oportunitatea politică a altuia. D. Musolini putea, în această chestiune, să scrie ce vroia; d. Ave­rescu însă nu avea dreptul să facă decât cea ce îi poruncea ţara, al că­rui reprezentant era. «Gestiunea va fi desigur desbă­­nută şi examinată pe larg; d. gene­ral Averescu n’are decât următoa­rele eşiri: «Să dea afară pe ministrul care l-a pregătit un asemenea eşec diplo­matic, iar dacă acesta l-a pregătit bine şi el însuşi este autorul, să se dea afară pe sine însuşi, căci de nu se dă el, îl va da ţara. «Iar Italia să ştie că există în România atâta conştinţă publică şi atâta amor prem­iu­l ca un asemenea tratat să nu fie ratificat. «Căi avem destule, le vom alege după împrejurări şi după atitudinea generalului Averescu. D. I. MANIU SE DECLARA HO­TARAT CONTRA TRATATULUI D. Maniu a comunicat şi d-sa prietenilor săi politici că partidul national va lua o atitudine hotă­râtă în contra modului cum s’a în­cheiat acest tratat în care intere­sele mari ale tarei au fost lezate. D-sa a declarat presei: — «Guvernul a săvârșit două gre­sii'. Crima, împrumutul In Italia, a 'ăm­î s-mă de 200 milioane lire este ridicolă pentru necesităţile Ro­mâniei Mari, a doua greşală: tra­tatul de aşa z’să prietenie cu Ital’a care îndeamnă cea mai mare dov vM de ineatiaeliTU a guvernului. Vieas­tă grr-saU va avea conseci.i,e crace» D. GOGA AP­ARA PE SEFUL SAU D. Octavian Goga, primind pe zia­rişti, a făcut şi d-sa declaraţia ur­mătoare în legătură cu cele ce se scriu asupra încheerei tratatului. «Toate aceste comentarii sunt pripite­, sunt convins că in acest tratat interesele ţarei au fost apă­rate». Ştiri politice Boala Regelui |Proectele ministru­ SUVERANUL VA FI OPERAT Hi­eiUie AZI Regele se află suferind de câteva zile. Suveranul are o maladie, care ne­­cesită de urgenţă o uşoară interven­ţie chirurgicală. Au fost chemaţi la palatul Peli­­şor din Sinaia, d-nii d­ nn Djuvara, Christide, Mamulea, Rom­alo şi Tă­­taru, care au şi plecat­eri seară. In cursul zilei de azi, medicii vor face un consult, în urma căruia se va face intervenţia chirurgicală. La Sinaia au mai plecat eri, d-nii: general Paul Anghelescu, mareşa­lul Palatului, general Condeescu şi col. Ţenescu, aghiotant­ regali. Maladia de care suferă Suveranul după părerea medicilor, nu prezin­tă gravitate­­a şi operaţia la care va fi supus. D. Octavian Goga, ministru de In­terne, luându-şi ori postul în primi­re, a făcut ziariştilor următoarea de­claraţie: «înainte de deschiderea parlamen­tului ne preocupă lucrările pe care urmează să le prezintăm Corpurilor Legiuitoare. «După experiența de până acum, va trebui să ne preocupe legea ad­ministrativă, care urmează în se­siunea actuală să fie modificată, întrucât din aplicarea ei reese că are multe lacune, datorită faptului, că o astfel de lege a fost votată în grabă. «Mă voi ocupa şi de reorganiza­rea poliţiei municipale, serviciilor de siguranţă şi jandarmeriei. Zilele acestea consecutiv vom urmări a­ceste chestiuni, având conferinţe zilnice cu şefii respectivi, după ca­re va urma în luna viitoare un con­gres al prefecţilor din întreaga ţară. «De asemeni se lucrează intens la pregătirea proectului de buget al ministerului, care va fi alcătuit con­form directivelor reformei adminis­tra­tive». D. OCTAVIAN GOGA Fuziunea naționalo­­țăranistă DELEGAŢIA PERMANENTA A PARTIDULUI ŢĂRĂNESC APRO­BA PUNCTELE FIXATE DE D-NII MANIU ŞI MIHALACHE Delegaţia permanentă a partidu­lui ţărănesc şi-a terminat aseară lu­crările asupra fuziune!. Membrii delegaţiunei afară de d-nii Stere şi Halîppa, cari au lipsit au căzut de acord asupra punctelor fixate de d-nii Maniu și Mihalache în convorbirile ce au avut. -------xxoxx—— -------xxo x x------­ Guvernul va face primire fastuoasă generalului Averescu D. general Averescu, preşedintele consiliului fiind informat la Roma, de campania dusă de presa întrea­că contra încheerei tratatului de a­­miciţie şi garanţie cu Italia a co­municat că va veni în fard în ziua de 26 Septembrie. Guvernul pentru a arăta că nu s’a lăsat impresionat de această campa­nie, a hotărât să facă preşedintelui de consiliu o manifestaţie la întoar­cerea sa în fără. Astfel după cât ni s’a afirmat se va face primiri ofi­ciale în gara Timişoara în T. Seve­rin la Craiova şi la Bucureşti. In Capitală organizaţia partidu­lui poporului se strădueşte să facă generalului o primire cât mai pom­oasă. r ^B,îya*! ’r • '-K1 * Contramandarea semnării Concordatului Semnarea Concordatului cu Vati­canul, care urma să se producă a­­laltăerî,­nu se va mai produce nici în audienţa amânată a d-lui gene­ral Averescu, la Popa. Suntem informaţi cu precisiune că situaţia creată de ultimele eveni­mente a determinat guvernul să re­nunţe pentru acum la Concordat. Cu toate că d. general Averescu ținea foarte mult să profite de ocazia vi­­zitei actuale la Roma pentru a sem­­na pactul cu Vaticanul. xxoxx-M'oistonul de război a reziliat conm­ctul cu „Fern-Chimica“ D. general Mircescu aflând că societatea «Fero-Chimică» care avea un contract pentru distrugerea mu­niţiilor scoase din uz, nu respectă stipulaţiunile prevăzute în acest contract şi mai ales că au fost dis­truse munițiuni utile armatei, a numit o comisiune de anchetă care să cerceteze acest caz. Raportul prezentat de către direc­ţia armamentului a stabilit că în ultimul timp această societate, urma să distrugă circa 30 vagoane de muni­ţiunui de calitate bună şi că a fost oprită la timp. Pe baza celor constatate de gene­ral Mircescu a luat dispoziţionea, ca contractul cu societatea «Fero- Chimică» să fie reziliat, fapt care s’a petrecut în ultimul timp. ■-------XXOXX--—----' -------xxoxx------­ *n vederea do?cH­derii ne­­gocpr­ior ornomice­­*3,o­ro­tiono Roma 21 (Rador).—Ministrul eco­nomiei Nationale, d. Belluzzo a a­­vut o lungă întrevedere cu d. gene­ral Averescu. Ca urmare a înțele­gerilor precedente dintre d-nii Mus­solini și d. general Averescu, între­vederea s-a referit la unele modali­tăţi pentru deschiderea negocieri­lor economice în legătură cu poetul de amiciţie. D. general Averescu era însoţit de d-nii Lahovary şi Crăiniceanu. După întrevederea care a fost ex­trem de cordială, ministrul Belluz­zo a prezentat primului ministru român pe câţiva înalţi funcţionari, interesaţi în examinarea chestiuni­lor care vor fi tratate. D. general Averescu s-a întreţinut cordial cu ei, apoi a părăsit Ministerul Eco­nomiei Naţionale. Intrevintorea Buroff- Miclineu Geneva 21 (Rador). — D. Buroff ministrul de externe al Bulgariei a avut o lungă întrevedere cu d. Mitilineu miniMmd de externe al României, Academia Română din Roma Roma 21 (Rador). — D. Averescu însoţit de d. Lahovary a plecat la Valle Giulia, localitate eminamente poetică largă Vila Borghese unde sunt palate monumentale, galerii de artă modernă, pavilion englez etc. D-sa a vizitat locul oferit gratuit de oraşul Roma pe care să se clă­dească Academia română. D. Ave­­rescu şi-a exprimat mulţumirile sale iar guvernatorul a urat instituției propăşite. - ------xxoxx-----­-------xxoxx------­ Spre restaurarea monar­hiei in Grecia Londra 21 (Rador). •—Dai­­ly News» anunță din Atena că încordarea politică se in­tensifică. Evenimentele se succed cu repeziciune spre restau­rarea monarchiei. -------xxoxx------­ După întrevederea Briand- Stresemann AMBELE GUVERNE FRANCEZ ŞI GERMAN, APROBA ACORDUL STABILIT DE CEI DOI MI­NIŞTRI DE EXTERNE Paris, 21 (Rador). — Consiliul de miniştri a ascultat astăzi expozeul d-lui Briand asupra conversaţiuni­­lor avute la Geneva cu d. Streseman Guvernul în unanimitate a recunos­cut interesul ce prezintă aceste con­versaţiuni şi utilitatea continuării lor. In consiliile de miniştri ce vor urma, vor fi examinate probleme tehnice ce decurg din aceste con­­versaţiuni. Berlin, 21 (Rador). — Ziarele a­­nunţă că consiliul de miniștri al Reichului se va întruni la sfârșitul săptămânei spre a discuta rezulta­tele con­versaţ­iunilor dintre d-nii Streseman și Briand. Este probabil că acordul stabilit cu această oca­zie, va fi în unanimitate aprobat. *------xxoxx----— Guvernul francez ar fi dispus să facă Germaniei noul concesiuni Londra 21 (Rador). — Ziarul «Ti­mes» anunţă că guvernul francez ar fi dispus să facă Germaniei noi concesiuni cu privire la detaliile o­­­cupației rhenane, regimului din Sarre și controlul milltal, în schim­bul unor foloase economice reale, mai ales în ce priveşte stabilizarea plăţilor definitive prevăzute în planul Dawes. Loucheur la Berlin Berlin 21 (Rador). — Se confirmă că d. Loucheur va veni la Berlin, însă nu în scop de a negocia cu Stresemann, ci pentru a ţine un ci­clu de prelegeri in faţa Camerei de Comerţ din Berlin, precum şi pen­tru a se informa asupra situaţiei Industriale a Germaniei. -------xxoxx------­ -------xxoxx---— Pentru reg­larea conflic­tului minier din Anglia COMITETUL EXECUTIV AL FE­DERAŢIEI­ MINIERE EXAMI­NEAZĂ PROPUNERILE GUVER­NULUI Londra 21 (Rador). — Comitetul executiv al federaţiei miniere s’a în­trunit ori la Londra pentru a exa­mina propunerile făcute de guvern pentru reglementarea conflictului minier. După discuţiuni îndelunga­te şedinţa a fost amânată pe mâine Se afirmă că până acum comitetul nu a putut ajunge la deciziuni defi­nitive. Presa germană şi tratatul italo-român -po- Ziarele germane îşi exprimă încrederea în politica pacifistă a României şi Italiei în Europa Centrală Berlin (Rador).­­ Tratatul dintre Italia şi România a fost primit cu linişte de opinia publică şi presa germană, cu deosebire de celelalte tratate ale României care fuseseră privite cu neîncredere, ca îndrepta­te mai mult sau mai puţin împo­triva Germaniei. Se cuvine să fie relevată atitudi­nea ziarului «Deutsche Allegemeine Zeitung», organ ce reprezintă în mare măsură punctul de vedere al privească cu neîncredere tratatul de externe Stresemann şi care în opi­nia publică este considerat drept o­ficiosul acestuia. Ziarul comentând tratatul din Roma, declară textual: «Germania n’are nici un motiv să privească cu neîncredere traiul de amiciţie româno-italian. O politică bine înţeleasă din partea Italiei în Europa centrală nu poate fi îndrep­tată împotriva Germaniei, întrucât o asemenea politică va trebui com­­plectată în viitor cu concursul Rei­chului. In general presa centrului mani­festă încredere în acţiunea politică fascistă a Italiei şi României în Eu­ropa centrală. -------xxoxx------­INSTITUTUL DE ARTE «EMINESCU* SOC. ANONIMA STR. PARLAMENTULUI No. S BUCUREȘTI ■vş- Statele­ Unite nu-şi vor schimba politica în chestiunea datoriilor de războiu Raportul d-lui Mellon către preşedintele Coolidge Washington, 21 (Rador). — Secre­­menea va ratifica acordul de la cas­­arul de Stat al tezaurului d. Mellon Kington, a avut prima întrevedere cu preșe­dintele Coolidge de la înapoierea sa din Europa. D. Mellon a comunicat președin­telui că nu există nici un motiv pen­tru vreo modificare a politicei Sta­­telor­ Unite în chestiunea datoriilor de război. Perspectivele comerţului mondial sunt strălucite. D. Mellon crede că acordurile pentru plata da­toriilor nu constitue o sarcină prea grea pentru ţările debitoare. D. Mellon a anunţat preşedintelui că după părerea sa, Franţa de ase­ Spania i»articană la Confe­rea Hozarmini LYON, 21. (Rador). — Se anunţă din Saint Sebastien că consiliul de minişttri ar preconiza că participa­rea Spaniei la conferinţa dezarmit­­iei nu ar constitui nici un angaja­ment al acestui stat, şi a hotărât să accepte invitaţia Societăţei Na­­’iunilor, de a lua parte la confe­rinţă. Desbaterile dela Geneva România şi Soc. Naţiunilor Declaraţiile d-lui Petrescu-Comnen Geneva 21 (Rador). — D. ministru Petrescu-Comnen, delegatul perma­nent al României la Liga Naţiuni­lor’, a declarat corespondentului A­­genţiei «Associated Press» că suc­cesul României la Geneva este in­­coronarea unei opere pacifice de ani de zile şi a unei sincere colabo­rări la opera internaţională a Ligei Naţiunilor. «Nu trebuie uitat, — a adăugat d. ministru Petrescu-Comnen, — că România a fost una dintre ţările, care au adus cel mai serios acord Ligei Naţiunilor. România a fost cea dintâi care i-a dus înaltul o­­magiu al vizitei Suveranilor, în­­tr’un moment când foarte mulţi se îndoiau nu numai de eficacitatea o­perei Ligei Naţiunilor, dar chiar de posibilităţile existenţe sale. Intrată în Consiliu, România va şti să afir­me şi mai mult sentimentele ei pa­cifice şi va colabora cu toată însu­fleţirea la admirabila operă între­prinsă de Liga Naţiunilor. Consiliul Soc. Naţiunilor amâna discuţia astra li­niei ferate A Arad-Ceanad Genev 21 (Rador). — Chestiunile relative la liniile ferate Arad-Cea­­nad şi Maramureş, pendinte în faţa Ligei Naţiunilor au fost amânate în urma constatării făcute de Consi­lu­t că tratativele dintre guvernul român şi societăţile respective pro­gresează în mod satisfăcător. Romă­nia era reprezentată în Consiliu, când s-a luat această hotărâre, prin d. Titulescu. Convocarea conferinţei pentru dezarmare Geneva, 21 (Rador). Comisiu­­nea pentru pregătirile dezarmării, a admis teza franceză susţinută de d. de Jouvenel şi cu toată opunerea delegaţiilor Angliei şi Italiei a ho­tărât convocarea conferinţei pen­­tru dezarmare înainte de Septem­­brie 1927, dacă nu se vor ivi dificul­tăţi de ordin material. S’a convocat şi conferinţa economică Geneva, 21 (Rador). — Adunarea­ ţională şi face şi mai necesară con- Ligei Naţiunilor a votat o rezoluţie g ferinţa economică proectată, prin care constată că situaţia eco-1 In consecinţă, Adunarea Ligei Na­­nomică generală reclamă o sforţare­c­ţiunilor cere convocarea cât mai susţinută de cooperaţiunea interna- grabnică a acestei conferinţe. -------exo------­ Adunarea aprobă rapoartele comesenilor Geneva 21 (Rador). —­rA şoaptea Adunare a Societăţii Naţiunilor. Adunarea a început examinarea lucrărilor diferitelor sale chestiuni. S’a ocupat de refugiaţii greci cu care prilej a luat cunoştinţă de conţinutul raportului d-lui M. van Cauweltert, belgian, şi a constatat cu satisfacţie că opera plasării ur­mărită, a făcut în anul trecut pro­grese satisfăcătoare, graţie colabo­rării guvernului elen şi a Societă­ţii Naţiunilor. Adunarea, asupra raportului d. Loucheur (Franţa) şi în urma inter­venţiei, d. Ehinbabeh (Germania) şi a baronului Adelwaerd (Suedia) a­­probă lucrările Comitetului prepara­toriu în vederea conferinţei econo­mice internaţionale. Asupra raportului lui Guerrero Salvador, Adunarea aprobă lucrări­le efectuate de Consiliu relativ la fabricarea de arme şi muniţiuni. In­sista asupra necesităţii de a se a­­junge cât mai curând posibil la o convenţiune. Adunarea a aprobat raportul d. Nagai (Japonia), relativ la lucrări­le Comisiunei traficului de femei şi copii. Adunare a mai dat aprobarea sa raportului d. Veverka (Cehoslova­cia) relativ la lucrările Comisiunei consultative pentru represiunea tra­ficului de opiu. Mai multe comi­­siuni şi-au continuat lucrările as­tăzi după prânz. -----oppcoOX OOOPoo----­ Şedinţa M»c°i înţelegeri Geneva 21 (Rador). — Luni seara miniştri de externe ai micii înţele­geri s’au întrunit şi examinat îm­preună situaţia generală internaţi­onală. A doua şedinţă va avea loc astăzi. -SXK­VT----­ Catastrofa din Florida Uraganul a făcut 11.500 victime Berlin, 21 (Radar). — Du­pă ultima dare de seamă, numărul persoanelor care au pierit î n urma catastro­ - ' din Florida, s’ar urca la două mii, afară de asta mai sunt aproape 9.500 răniţi. URAGANE SI IN NEBRASKA Berlin, 21 (Radar). — Se comunica din New-York că in statul Nebraska (Ilio­­nis), au bântuit uragane puternice producând mari inundații care au nimicit o mare parte a recoltei. RAVAGIILE DELA WESTPALM­­BEACH "Londra. 21 Cit­ador). — "Se anunța din Westpalmb­ach că numărul victimelor în­­—intrate în urma recen­tei furtuni, se ridică la un total de aproape 800 morţi şi mai multe sute răniţi• Stricăciunile făcute imo­bilelor se urcă la suma de cincizeci milioane dolari. COOLIDGE A LANSAT UN APEL CĂTRE NAŢIUNE LYON, 21. (Rador). — Se anunţă din Washington că preşedintele Cooligde ar fi lansat un apele către naţiune cerând deschiderea unei subscripţiuni, pentru a ajutora re­giunile devastate din Florida. UN LAC A RUPT DIGURILE ŞI A INUNDAT ŢINUTURILE ÎNVECINATE LYON, 21. (Rador).­­ Ziarul «Journal» află din New-York că lacul Okeechobe ar fi rupt digu­rile, inundând regiunile învecinate. Sunt numeroase victime. Cum s’a dest intuit ura­ganul DESCRIEREA UNUI MARTOR OCULAR Londra 21 (Rador). — Ziarele en­gleze publică amănunţit dări de seamă asu­pra uraganului care a bântuit coasta Floridei dela Palm Black până la Miami. Ultimele ştiri anunţă că uraganul sa deslăn­­ţuit şi pe coasta de Vest a Floridei urmând direcţia Golfului Mexic. Opera de salvare şi de ajutorare întreprinsă de guvernul şi cetăţe­nii Statelor Unite pentru sinistra­ţii din Florida este apreciată elo­gios de presa engleză. Ambasadorul Marei Britanii la Washington a exprimat condolean­ţe din partea poporului englez. • Din Miami se anunţă că cea mai ma­re parte din victimele uraganului au murit înecate. Mulţi şi-au găsit moartea fiind loviţi de dărâmături­le caselor, aruncate la distanţe mari de furtuna extrem de violen­tă. Pagubele sunt evaluate la 120 milioane dolari. * O descriere a uraganului din Flo­rida a fost făcută de un martor o­cular. Furtuna a început cu violenţă extremă. Crengi mari, acoperişuri de case, triunchiuri de arbore sbu­­rau prin aer. Stâlpii de telegraf au fost luaţi de furtună, clădirile în construcţie dărâmate, grinzile de metal erau smulse şi purtate pe sus. Numeroase automobile, au fost ridicate şi aruncate la distanţe co­losale. GUVERNUL GERMAN SI FRAN­CEZ EXPRIMA CONDOLEANŢE Berlin 21 (Rador). — Preşedintele Reichului şi guvernului german au exprimat guvernului american con­doleanţele Germaniei pentru catas­trofa din Florida. Paris 21 (Rador). — Guvernul a însărcinat pe d. Briand să prezinte condoleanţe Statelor Unite pentru catastrofa din Florida. Situaţia China DEMISIA GUVERNULUI CHINEZ Paris 21 (Rador). — Se anunță din Peking că guvernul central chi­nez a demisionat. ‘— -------------.

Next