Cuvântul, septembrie 1926 (Anul 3, nr. 547-572)
1926-09-24 / nr. 567
d-lui In cazul demisiei general Averescu... Un guvern Coandă? In cercurile politice cele mai înalte, în care s’a exa-D. GENERAL COANDA minat situația politică și hipoteza probabilă a deDupă cât ne spun — «intimii gheneralului» — actualul guvern estehotărât să apuce taurul de coarne, procedând la rezolvarea tuturor litigiilor pe care România le are cu străinătatea. In deosebi, toate eforturile s’ar concentra asupra chestiunilor în cari liberalii s’au dovedit lipsii de tact si de o complectă neînţelegere a situaţiei. Astfel ni se promite aranjarea datoriei austro-ungare antebelice, a litigiilor cu statele succesorale precum și găsirea unui aranjament favorabil nouă cu Germania pe chestia biletelor Băncii Generale. Acest din urmă litigiu va fi tranşat în timpul cel mai scurt. D-nii Iaroslavici, senator şi E. Neculcea, fost reprezentant al României în Comisia de Reparaţii, au fost însărcinaţi — după insistenţele d-lor — să tatoneze terenul pentru o înţelegere cu privire la drepturile României în chestia biletelor Băncii Generale. Totodată ni se afirmă — din cercurile ministerului de finanţe misiei d-lui general Alcescu, se vorbeşte de o somovizorie a crizei ministeriale. Anume, s’ar recomanda factorului constituţional un guvern Coandă, care să continue a guverna cu actualele Camere, cu care, bineînţeles, nimeni altul s ar putea guverna. Soluţia ar avea darul evitării unor prea anrodiate alegeri generale si-ar fi o ^snlafie şi pentru d. general Averescu, întrucât ■ ar fi tocmai aceea pe care d-sa încerca sa si-o ofere acum exact cinci ani, când a fost silit să părăsească Qtrierea. D. general Averescu ar •’3 preşedinţia Senatului, înregistrăm ştirea cu rezervă, întrucât aceasta nu singura soluţie la care s’ar putea opri Suveranul, că d. Mitilineu vede cu ochi buni aceste demersuri, dându-le în mod oficial sprijinul său. COMPENSAŢII... Nu ştim dacă guvernul avereşean se menţine, ca şi cel liberal, pe terenul restituirii integrale a valorii biletelor de care vorbim, dar acei ce cunosc în destul de bine situaţia ne asigură că toate aceste demersuri cari privesc pe d-nii Iaroslavici şi Neculcea AU UN SUBSTRAT INTERESAT. Este vorba de o eventuală compesaţie în mărfuri uşor de speculat în ţară şi de un comision destul de apreciabil pentru cei cari vor reuşi să curme conflictul cu Germania. După cum se vede sunt două teze cari nu prea se împac. Cea dintâi este ventilată cu insistenţă de averescani iar cea de a doua, ca un răspuns la prima, este susţinută, în afară de membrii cercurilor oficiale şi de câţiva liberali cari privesc — cum spun ei — «în mod obiectiv situaţiei». Avonuri interesate şi... dezinteresate Un pretins aranjament cu Germania pe chestia bilelor Băncii Generale ULTIMA ORA se raliază împotriva tratatului italo-român Declaraţiile d-lor: dr. Lupu şi Maniu Chestiunea încheerii tratatului italo-român preocupă, după cum am anunţat, în cel mai înalt grad, toate cercurile politice. Atât partidul ţărănesc, cât şi cel naţional, au luat poziţie contra încheerei acestui act şi dacă va fi nevoe se vor ralia acţiunei pe care o va întreprinde partidul liberal. D. DR. LUPU SOCOATE CA GENERALUL AVERESCU A FĂCUT O CRIMA Asupra încheerii acestui tratat d. dr. Lupu fruntaş al partidului ţărănesc a făcut ori dimineaţa reprezentanţilor presei următoarea declaraţie: «Nu este nici o greşeală şi nici o gafă, ci este o crimă ca ce a făcut d. general Averescu, semnând acest tratat şi acea scrisoare. «Ca persoană poate să aibă circumstanţe atenuate, ca prim ministru al ţărei, n’are nici o scuză. Nu era permis nici unui om politic să semneze tratate şi corespondente în care dreptul intangibil al României recunoscut în unanimitate de către toţi gânditorii şi oamenii poltici, recunoscut de toată lumea din occident şi din America, consfinţit prin însuşi un tratat unde Italia îşi are semnătura sa, recunoaşterea acestui drept să fie făcută dependinţe de oportunitatea politică a altuia. D. Musolini putea, în această chestiune, să scrie ce vroia; d. Averescu însă nu avea dreptul să facă decât cea ce îi poruncea ţara, al cărui reprezentant era. «Gestiunea va fi desigur desbănută şi examinată pe larg; d. general Averescu n’are decât următoarele eşiri: «Să dea afară pe ministrul care l-a pregătit un asemenea eşec diplomatic, iar dacă acesta l-a pregătit bine şi el însuşi este autorul, să se dea afară pe sine însuşi, căci de nu se dă el, îl va da ţara. «Iar Italia să ştie că există în România atâta conştinţă publică şi atâta amor premiul ca un asemenea tratat să nu fie ratificat. «Căi avem destule, le vom alege după împrejurări şi după atitudinea generalului Averescu. D. I. MANIU SE DECLARA HOTARAT CONTRA TRATATULUI D. Maniu a comunicat şi d-sa prietenilor săi politici că partidul national va lua o atitudine hotărâtă în contra modului cum s’a încheiat acest tratat în care interesele mari ale tarei au fost lezate. D-sa a declarat presei: — «Guvernul a săvârșit două gresii'. Crima, împrumutul In Italia, a 'ămî s-mă de 200 milioane lire este ridicolă pentru necesităţile României Mari, a doua greşală: tratatul de aşa z’să prietenie cu Ital’a care îndeamnă cea mai mare dov vM de ineatiaeliTU a guvernului. Vieastă grr-saU va avea conseci.i,e crace» D. GOGA APARA PE SEFUL SAU D. Octavian Goga, primind pe ziarişti, a făcut şi d-sa declaraţia următoare în legătură cu cele ce se scriu asupra încheerei tratatului. «Toate aceste comentarii sunt pripite, sunt convins că in acest tratat interesele ţarei au fost apărate». Ştiri politice Boala Regelui |Proectele ministru SUVERANUL VA FI OPERAT HieiUie AZI Regele se află suferind de câteva zile. Suveranul are o maladie, care necesită de urgenţă o uşoară intervenţie chirurgicală. Au fost chemaţi la palatul Pelişor din Sinaia, d-nii d nn Djuvara, Christide, Mamulea, Romalo şi Tătaru, care au şi plecateri seară. In cursul zilei de azi, medicii vor face un consult, în urma căruia se va face intervenţia chirurgicală. La Sinaia au mai plecat eri, d-nii: general Paul Anghelescu, mareşalul Palatului, general Condeescu şi col. Ţenescu, aghiotant regali. Maladia de care suferă Suveranul după părerea medicilor, nu prezintă gravitatea şi operaţia la care va fi supus. D. Octavian Goga, ministru de Interne, luându-şi ori postul în primire, a făcut ziariştilor următoarea declaraţie: «înainte de deschiderea parlamentului ne preocupă lucrările pe care urmează să le prezintăm Corpurilor Legiuitoare. «După experiența de până acum, va trebui să ne preocupe legea administrativă, care urmează în sesiunea actuală să fie modificată, întrucât din aplicarea ei reese că are multe lacune, datorită faptului, că o astfel de lege a fost votată în grabă. «Mă voi ocupa şi de reorganizarea poliţiei municipale, serviciilor de siguranţă şi jandarmeriei. Zilele acestea consecutiv vom urmări aceste chestiuni, având conferinţe zilnice cu şefii respectivi, după care va urma în luna viitoare un congres al prefecţilor din întreaga ţară. «De asemeni se lucrează intens la pregătirea proectului de buget al ministerului, care va fi alcătuit conform directivelor reformei administrative». D. OCTAVIAN GOGA Fuziunea naționaloțăranistă DELEGAŢIA PERMANENTA A PARTIDULUI ŢĂRĂNESC APROBA PUNCTELE FIXATE DE D-NII MANIU ŞI MIHALACHE Delegaţia permanentă a partidului ţărănesc şi-a terminat aseară lucrările asupra fuziune!. Membrii delegaţiunei afară de d-nii Stere şi Halîppa, cari au lipsit au căzut de acord asupra punctelor fixate de d-nii Maniu și Mihalache în convorbirile ce au avut. -------xxoxx—— -------xxo x x------ Guvernul va face primire fastuoasă generalului Averescu D. general Averescu, preşedintele consiliului fiind informat la Roma, de campania dusă de presa întreacă contra încheerei tratatului de amiciţie şi garanţie cu Italia a comunicat că va veni în fard în ziua de 26 Septembrie. Guvernul pentru a arăta că nu s’a lăsat impresionat de această campanie, a hotărât să facă preşedintelui de consiliu o manifestaţie la întoarcerea sa în fără. Astfel după cât ni s’a afirmat se va face primiri oficiale în gara Timişoara în T. Severin la Craiova şi la Bucureşti. In Capitală organizaţia partidului poporului se strădueşte să facă generalului o primire cât mai pomoasă. r ^B,îya*! ’r • '-K1 * Contramandarea semnării Concordatului Semnarea Concordatului cu Vaticanul, care urma să se producă alaltăerî,nu se va mai produce nici în audienţa amânată a d-lui general Averescu, la Popa. Suntem informaţi cu precisiune că situaţia creată de ultimele evenimente a determinat guvernul să renunţe pentru acum la Concordat. Cu toate că d. general Averescu ținea foarte mult să profite de ocazia vizitei actuale la Roma pentru a semna pactul cu Vaticanul. xxoxx-M'oistonul de război a reziliat conmctul cu „Fern-Chimica“ D. general Mircescu aflând că societatea «Fero-Chimică» care avea un contract pentru distrugerea muniţiilor scoase din uz, nu respectă stipulaţiunile prevăzute în acest contract şi mai ales că au fost distruse munițiuni utile armatei, a numit o comisiune de anchetă care să cerceteze acest caz. Raportul prezentat de către direcţia armamentului a stabilit că în ultimul timp această societate, urma să distrugă circa 30 vagoane de muniţiunui de calitate bună şi că a fost oprită la timp. Pe baza celor constatate de general Mircescu a luat dispoziţionea, ca contractul cu societatea «Fero- Chimică» să fie reziliat, fapt care s’a petrecut în ultimul timp. ■-------XXOXX--—----' -------xxoxx------ *n vederea do?cHderii negocprior ornomice*3,orotiono Roma 21 (Rador).—Ministrul economiei Nationale, d. Belluzzo a avut o lungă întrevedere cu d. general Averescu. Ca urmare a înțelegerilor precedente dintre d-nii Mussolini și d. general Averescu, întrevederea s-a referit la unele modalităţi pentru deschiderea negocierilor economice în legătură cu poetul de amiciţie. D. general Averescu era însoţit de d-nii Lahovary şi Crăiniceanu. După întrevederea care a fost extrem de cordială, ministrul Belluzzo a prezentat primului ministru român pe câţiva înalţi funcţionari, interesaţi în examinarea chestiunilor care vor fi tratate. D. general Averescu s-a întreţinut cordial cu ei, apoi a părăsit Ministerul Economiei Naţionale. Intrevintorea Buroff- Miclineu Geneva 21 (Rador). — D. Buroff ministrul de externe al Bulgariei a avut o lungă întrevedere cu d. Mitilineu miniMmd de externe al României, Academia Română din Roma Roma 21 (Rador). — D. Averescu însoţit de d. Lahovary a plecat la Valle Giulia, localitate eminamente poetică largă Vila Borghese unde sunt palate monumentale, galerii de artă modernă, pavilion englez etc. D-sa a vizitat locul oferit gratuit de oraşul Roma pe care să se clădească Academia română. D. Averescu şi-a exprimat mulţumirile sale iar guvernatorul a urat instituției propăşite. - ------xxoxx------------xxoxx------ Spre restaurarea monarhiei in Grecia Londra 21 (Rador). •—Daily News» anunță din Atena că încordarea politică se intensifică. Evenimentele se succed cu repeziciune spre restaurarea monarchiei. -------xxoxx------ După întrevederea Briand- Stresemann AMBELE GUVERNE FRANCEZ ŞI GERMAN, APROBA ACORDUL STABILIT DE CEI DOI MINIŞTRI DE EXTERNE Paris, 21 (Rador). — Consiliul de miniştri a ascultat astăzi expozeul d-lui Briand asupra conversaţiunilor avute la Geneva cu d. Streseman Guvernul în unanimitate a recunoscut interesul ce prezintă aceste conversaţiuni şi utilitatea continuării lor. In consiliile de miniştri ce vor urma, vor fi examinate probleme tehnice ce decurg din aceste conversaţiuni. Berlin, 21 (Rador). — Ziarele anunţă că consiliul de miniștri al Reichului se va întruni la sfârșitul săptămânei spre a discuta rezultatele conversaţiunilor dintre d-nii Streseman și Briand. Este probabil că acordul stabilit cu această ocazie, va fi în unanimitate aprobat. *------xxoxx----— Guvernul francez ar fi dispus să facă Germaniei noul concesiuni Londra 21 (Rador). — Ziarul «Times» anunţă că guvernul francez ar fi dispus să facă Germaniei noi concesiuni cu privire la detaliile ocupației rhenane, regimului din Sarre și controlul milltal, în schimbul unor foloase economice reale, mai ales în ce priveşte stabilizarea plăţilor definitive prevăzute în planul Dawes. Loucheur la Berlin Berlin 21 (Rador). — Se confirmă că d. Loucheur va veni la Berlin, însă nu în scop de a negocia cu Stresemann, ci pentru a ţine un ciclu de prelegeri in faţa Camerei de Comerţ din Berlin, precum şi pentru a se informa asupra situaţiei Industriale a Germaniei. -------xxoxx------ -------xxoxx---— Pentru reglarea conflictului minier din Anglia COMITETUL EXECUTIV AL FEDERAŢIEI MINIERE EXAMINEAZĂ PROPUNERILE GUVERNULUI Londra 21 (Rador). — Comitetul executiv al federaţiei miniere s’a întrunit ori la Londra pentru a examina propunerile făcute de guvern pentru reglementarea conflictului minier. După discuţiuni îndelungate şedinţa a fost amânată pe mâine Se afirmă că până acum comitetul nu a putut ajunge la deciziuni definitive. Presa germană şi tratatul italo-român -po- Ziarele germane îşi exprimă încrederea în politica pacifistă a României şi Italiei în Europa Centrală Berlin (Rador). Tratatul dintre Italia şi România a fost primit cu linişte de opinia publică şi presa germană, cu deosebire de celelalte tratate ale României care fuseseră privite cu neîncredere, ca îndreptate mai mult sau mai puţin împotriva Germaniei. Se cuvine să fie relevată atitudinea ziarului «Deutsche Allegemeine Zeitung», organ ce reprezintă în mare măsură punctul de vedere al privească cu neîncredere tratatul de externe Stresemann şi care în opinia publică este considerat drept oficiosul acestuia. Ziarul comentând tratatul din Roma, declară textual: «Germania n’are nici un motiv să privească cu neîncredere traiul de amiciţie româno-italian. O politică bine înţeleasă din partea Italiei în Europa centrală nu poate fi îndreptată împotriva Germaniei, întrucât o asemenea politică va trebui complectată în viitor cu concursul Reichului. In general presa centrului manifestă încredere în acţiunea politică fascistă a Italiei şi României în Europa centrală. -------xxoxx------INSTITUTUL DE ARTE «EMINESCU* SOC. ANONIMA STR. PARLAMENTULUI No. S BUCUREȘTI ■vş- Statele Unite nu-şi vor schimba politica în chestiunea datoriilor de războiu Raportul d-lui Mellon către preşedintele Coolidge Washington, 21 (Rador). — Secremenea va ratifica acordul de la casarul de Stat al tezaurului d. Mellon Kington, a avut prima întrevedere cu președintele Coolidge de la înapoierea sa din Europa. D. Mellon a comunicat președintelui că nu există nici un motiv pentru vreo modificare a politicei Statelor Unite în chestiunea datoriilor de război. Perspectivele comerţului mondial sunt strălucite. D. Mellon crede că acordurile pentru plata datoriilor nu constitue o sarcină prea grea pentru ţările debitoare. D. Mellon a anunţat preşedintelui că după părerea sa, Franţa de ase Spania i»articană la Conferea Hozarmini LYON, 21. (Rador). — Se anunţă din Saint Sebastien că consiliul de minişttri ar preconiza că participarea Spaniei la conferinţa dezarmitiei nu ar constitui nici un angajament al acestui stat, şi a hotărât să accepte invitaţia Societăţei Na’iunilor, de a lua parte la conferinţă. Desbaterile dela Geneva România şi Soc. Naţiunilor Declaraţiile d-lui Petrescu-Comnen Geneva 21 (Rador). — D. ministru Petrescu-Comnen, delegatul permanent al României la Liga Naţiunilor’, a declarat corespondentului Agenţiei «Associated Press» că succesul României la Geneva este incoronarea unei opere pacifice de ani de zile şi a unei sincere colaborări la opera internaţională a Ligei Naţiunilor. «Nu trebuie uitat, — a adăugat d. ministru Petrescu-Comnen, — că România a fost una dintre ţările, care au adus cel mai serios acord Ligei Naţiunilor. România a fost cea dintâi care i-a dus înaltul omagiu al vizitei Suveranilor, într’un moment când foarte mulţi se îndoiau nu numai de eficacitatea operei Ligei Naţiunilor, dar chiar de posibilităţile existenţe sale. Intrată în Consiliu, România va şti să afirme şi mai mult sentimentele ei pacifice şi va colabora cu toată însufleţirea la admirabila operă întreprinsă de Liga Naţiunilor. Consiliul Soc. Naţiunilor amâna discuţia astra liniei ferate A Arad-Ceanad Genev 21 (Rador). — Chestiunile relative la liniile ferate Arad-Ceanad şi Maramureş, pendinte în faţa Ligei Naţiunilor au fost amânate în urma constatării făcute de Consilut că tratativele dintre guvernul român şi societăţile respective progresează în mod satisfăcător. Romănia era reprezentată în Consiliu, când s-a luat această hotărâre, prin d. Titulescu. Convocarea conferinţei pentru dezarmare Geneva, 21 (Rador). Comisiunea pentru pregătirile dezarmării, a admis teza franceză susţinută de d. de Jouvenel şi cu toată opunerea delegaţiilor Angliei şi Italiei a hotărât convocarea conferinţei pentru dezarmare înainte de Septembrie 1927, dacă nu se vor ivi dificultăţi de ordin material. S’a convocat şi conferinţa economică Geneva, 21 (Rador). — Adunarea ţională şi face şi mai necesară con- Ligei Naţiunilor a votat o rezoluţie g ferinţa economică proectată, prin care constată că situaţia eco-1 In consecinţă, Adunarea Ligei Nanomică generală reclamă o sforţarecţiunilor cere convocarea cât mai susţinută de cooperaţiunea interna- grabnică a acestei conferinţe. -------exo------ Adunarea aprobă rapoartele comesenilor Geneva 21 (Rador). —rA şoaptea Adunare a Societăţii Naţiunilor. Adunarea a început examinarea lucrărilor diferitelor sale chestiuni. S’a ocupat de refugiaţii greci cu care prilej a luat cunoştinţă de conţinutul raportului d-lui M. van Cauweltert, belgian, şi a constatat cu satisfacţie că opera plasării urmărită, a făcut în anul trecut progrese satisfăcătoare, graţie colaborării guvernului elen şi a Societăţii Naţiunilor. Adunarea, asupra raportului d. Loucheur (Franţa) şi în urma intervenţiei, d. Ehinbabeh (Germania) şi a baronului Adelwaerd (Suedia) aprobă lucrările Comitetului preparatoriu în vederea conferinţei economice internaţionale. Asupra raportului lui Guerrero Salvador, Adunarea aprobă lucrările efectuate de Consiliu relativ la fabricarea de arme şi muniţiuni. Insista asupra necesităţii de a se ajunge cât mai curând posibil la o convenţiune. Adunarea a aprobat raportul d. Nagai (Japonia), relativ la lucrările Comisiunei traficului de femei şi copii. Adunare a mai dat aprobarea sa raportului d. Veverka (Cehoslovacia) relativ la lucrările Comisiunei consultative pentru represiunea traficului de opiu. Mai multe comisiuni şi-au continuat lucrările astăzi după prânz. -----oppcoOX OOOPoo---- Şedinţa M»c°i înţelegeri Geneva 21 (Rador). — Luni seara miniştri de externe ai micii înţelegeri s’au întrunit şi examinat împreună situaţia generală internaţională. A doua şedinţă va avea loc astăzi. -SXKVT---- Catastrofa din Florida Uraganul a făcut 11.500 victime Berlin, 21 (Radar). — După ultima dare de seamă, numărul persoanelor care au pierit î n urma catastro - ' din Florida, s’ar urca la două mii, afară de asta mai sunt aproape 9.500 răniţi. URAGANE SI IN NEBRASKA Berlin, 21 (Radar). — Se comunica din New-York că in statul Nebraska (Ilionis), au bântuit uragane puternice producând mari inundații care au nimicit o mare parte a recoltei. RAVAGIILE DELA WESTPALMBEACH "Londra. 21 Citador). — "Se anunța din Westpalmbach că numărul victimelor în—intrate în urma recentei furtuni, se ridică la un total de aproape 800 morţi şi mai multe sute răniţi• Stricăciunile făcute imobilelor se urcă la suma de cincizeci milioane dolari. COOLIDGE A LANSAT UN APEL CĂTRE NAŢIUNE LYON, 21. (Rador). — Se anunţă din Washington că preşedintele Cooligde ar fi lansat un apele către naţiune cerând deschiderea unei subscripţiuni, pentru a ajutora regiunile devastate din Florida. UN LAC A RUPT DIGURILE ŞI A INUNDAT ŢINUTURILE ÎNVECINATE LYON, 21. (Rador). Ziarul «Journal» află din New-York că lacul Okeechobe ar fi rupt digurile, inundând regiunile învecinate. Sunt numeroase victime. Cum s’a dest intuit uraganul DESCRIEREA UNUI MARTOR OCULAR Londra 21 (Rador). — Ziarele engleze publică amănunţit dări de seamă asupra uraganului care a bântuit coasta Floridei dela Palm Black până la Miami. Ultimele ştiri anunţă că uraganul sa deslănţuit şi pe coasta de Vest a Floridei urmând direcţia Golfului Mexic. Opera de salvare şi de ajutorare întreprinsă de guvernul şi cetăţenii Statelor Unite pentru sinistraţii din Florida este apreciată elogios de presa engleză. Ambasadorul Marei Britanii la Washington a exprimat condoleanţe din partea poporului englez. • Din Miami se anunţă că cea mai mare parte din victimele uraganului au murit înecate. Mulţi şi-au găsit moartea fiind loviţi de dărâmăturile caselor, aruncate la distanţe mari de furtuna extrem de violentă. Pagubele sunt evaluate la 120 milioane dolari. * O descriere a uraganului din Florida a fost făcută de un martor ocular. Furtuna a început cu violenţă extremă. Crengi mari, acoperişuri de case, triunchiuri de arbore sburau prin aer. Stâlpii de telegraf au fost luaţi de furtună, clădirile în construcţie dărâmate, grinzile de metal erau smulse şi purtate pe sus. Numeroase automobile, au fost ridicate şi aruncate la distanţe colosale. GUVERNUL GERMAN SI FRANCEZ EXPRIMA CONDOLEANŢE Berlin 21 (Rador). — Preşedintele Reichului şi guvernului german au exprimat guvernului american condoleanţele Germaniei pentru catastrofa din Florida. Paris 21 (Rador). — Guvernul a însărcinat pe d. Briand să prezinte condoleanţe Statelor Unite pentru catastrofa din Florida. Situaţia China DEMISIA GUVERNULUI CHINEZ Paris 21 (Rador). — Se anunță din Peking că guvernul central chinez a demisionat. ‘— -------------.