Cuvântul, octombrie 1926 (Anul 3, nr. 373-399)

1926-10-14 / nr. 384

2 Un scandal fără precedent ----octiţoo---­ Ziarele minoritare falsifică chipul în care s’a co­mis agresiunea contra profesorilor români. Inter­venţii pentru liberarea celor arestaţi. D. Dori Po­­povici se informează. Atacul săvârşit de elevii prezen­taţi la bacalaureat la liceul «Aron Pumnul» în Cernăuţi, se discută şi astăzi cu aceas aprindere ca şi în ziua când a fost săvârşit. Gazetele locale minoritare în mod absolut tendenţios au încercat să falsifice faptele inducând în eroare opinia publică, îndeosebi ziarul socialist «For­­wărts» şi pseudolib­eralul «Morgen­­blatt» au bătut recordul, aducând pentru cetitorii lor cele mai tenden­ţioase şi mincinoase ştiri despre ce­le întâmplate, încercând să prezinte pe elevii agresori ca pe nişte mielu­şei nevinovaţi, cari cu «mare sfrea» 111* au început a flnera şi huidui pe profesorii români Diaconescu, dr. Traian Brăilean, dr. Constantin To­­i­a­ş m. d. şi atribuind vina pentru cele întâmplate numai profesorilor numiţi şi nici de cura elevilor evrei şi rudeniilor acestora. Numitele zia­re scot în relief că comisiunea de sub preşidenţia profesorului uni­versitar dr. Traian Brăilean a trân­tit la bacalaureat 75 la sută din e­­levii prezentaţi, fără să amintească că între cei trântiţi sunt mai mulţi elevi români căzuţi la limba ger­mană şi greacă, decât elevi evrei, trântiţi la limba română. Dar aşa s-î felul acestora de la numitele ga­zete. Ţara românească ei o privesc la ţara lor şi pe noi, românii băşti­­naţi, ca minoritari cari treb­ue să ne mulţumim cu cele ce nu conced el. Nu vroim să polemizăm ori nu­mitele ziare, fiind sub demnitatea I­oastră de a răspunde la­­neadevă­ruri atât de sfruntătoare. Ţinem însă să arătăm marelui public ro­mânesc care se informează din co­loanele ziarului «Cuvântul» că în­treaga acţiune a fost pusă la cale de elemente duşmănoase Ţarei ro­mâneşti numai pentru a compromi­te instituţiunile noastre. ANCHETA Anchetarea cazului urmează. Pâ­nă acuma poliţia a arestat 16 indi­vizi, nu numai bănuiţi, dar direct dovediţi de a fi comis atacul crimi­nal contra numiţilor profesori şi că alte vre-o 10 arestări sunt imi­nente. Şi că aceşti arestaţi se recru­tează din minoritarii evrei o concep şi numitele ziare în numerile lor de Duminică. Intre cei arestaţi se află secreta­rul particular al d-lui Mayer Eb­ner, deputat averescan, avocatul dr. Hausknecht care a fost în fruntea «tinerilor imberbi» cari numai cu­ sfieală au fluerat, ţi huiduit pe nu­miţii profesori, şi cari tot numai cu frică l-au lovit pe profesorul Diaco­­nescu răpîndu-i tot «cu frică» şi ser­vieta cu toate actele referitoare la examen. D. Mayer Ebner este permanent mobilizat făcând curse regulate din două în două ore la Prefectura de Poliţie, pentru a stărui ca cei ares­taţi să fie liberaţi şi ca alte arestări să nu se facă. D. DORI POPOVICI ŞI SCANDA­LUL Tinem să anunţăm că d. ministru Dori Popovici pus în cu­rent cu acest scandal fără precedent, cum a sosit în localitate sosind din Bucu­reşti a şi convocat pe toţi PARLA­MENTARII MINORITARI (şi nu­mai pe aceştia) pentru a discuta cele întâmplate şi a se pronunţa în cauză. Informațiunile pe cari le-a primit cu. ministru Dori Popovici emanând din sorginte minoritară, este uşor de prevăzut de partea cui va fi d-sa, CORESP. Intre Bâlcovi şi Câmpina, în drep­tul punctului «Cete două cârciumi» uunde şi-a găsit moartea acum câţi­va ani fărârul bancher Chrissove­­roni, s-a întâmplat Luni un grav ac­cident de automobil. Şoferul Mihail Paicu, ce condu­­cea în spre Sinaia o maşină de tu­rism­ în care se aflau d-na Reli Brigadiru, d-na Ada. d­. Tripsi Mi­­ronescu şi d. Jeni Mironescu — cu viteză de peste 70 k­m., observând, că din sens contrar venea, cu mare viteză o altă maşină, a frânat brusc. Maşina a derapat şi s’a ros­togolit până când a ajuns în şanţ. Pasagerii au fost aruncaţi afară. D­na Ada şi d. Tripsi Mironescu sunt grav răniţi, având baza cra­niului sfărâmată, d-na Reli Braga­­diru are câteva coaste fracturate, iar d. Jeni Mironescu s-a d Ies cu mai multe contuziuni. Volanul maşinei intrând în piep­tul şoferului, acesta a încetat ime­diat din viaţă. Un automobil al soc. «Steaua Română» a ridicat victimile, du­­cându-le la spitalul din Câmpina După amiază, au venit din Bucu­reşti d-nii Gh. Mironescu, profesor universitar, tatăl răniţilor, şi d. dr. Gheorghian cumnatul lor, însoţiţi de medicii dr. Cosăcescu şi dr. To­pa de la spitalul Colentina. Răniţii au fost apoi transportată la Bucureşti cu trenul Orient-Ex­press. STAREA RĂNIŢILOR De la gara de nord răniţii au fost transportaţi cu ambulanţa Socie­­tăţii de Salvare, la Sanatoriul dr. Gerota, unde au fost internaţi. D-na Bragadiru având fractura unei coaste, a fost transportată la domiciliul sâu, unde este în îngriji­rea medicilor. Interesându-ne la Sanatoriul d-lui dr. Gerota, despre starea celorlalţi răniţi ni s’a comunicat următoa­rele: D. D-tiu Mironescu are frac­tura bazei craniului, interiorul gu­rii şi limba ruptă. Pe tot corpul prezintă grave contuziuni. Starea d-nei Mironescu, este mai puţin gravă, pacienta având o co­­moţie, din care însă n’a putut fi readusă în stare normală, menţinân­du-se leşinul. Mai uşor rănit este d. George Mi­­ronescu, care are contuziuni pe în­treg corpul şi la piciorul drept o rană adâncă deasupra genunchiului. În cursul dimineţei de Marţi, d­­r. Gerota, i-a făcut o intervenţie chirurgicală, deschizând rana de la picior, care a trebuit să fie raclată, din cauza, nisipului şi petrişului care intrase, în timpul rănirei. Mu­­­lt pt Un mort şi­­ grav rănifi Ciocnirea din staţia Ovidiu Morţi şi răniţi.—Materialul rulant distrus Ml i* -----ooîyîeo— O groaznică, ciocnire de trenuri »’a produs ori dimineaţa pe linia Feteşti-Constanţa. Trenul mixt No. 8021 la cuirea din staţia Ovidiu a fost acostat de loco­motiva de rezervă No. 00­28. Cioc­nirea, din cauza vitezei mari cu ca­re circidau ambele mașini, a fost extrem de violentă. $ cap­te vagoane din garnitura tre­nului mixt, încărcate cu­ ciment, au fost complect sfărâmate, iar marfa împrăștiată dealungul liniei. Unul din vagoanele deteriorate s’a răsturnat, pe taluzul terasamentului căzând într’o băltoacă. Cele două locomotive au suferit grave avarii, fiind scoase din cir­culaţie. VICTIMELE Au fost răniţi, cu acest prilej mecanicii de pe locomotivele acos­tate dimpreună cu doi fochişti. In stare gravă cei doi conducă­tori ai locomotivelor au fost inter­naţi în spitalul din Feteşti. Frânt­­nl Mitroi Gheorghe a fost omorât pe loc, fiind prins sub sfărâmuri- Hle vagoanelor. Linia a fost distrusă pe o întin­­dere de 150 metri. Circulaţia în prezent a fost resta­­ilită­pentru a stabili cauzele acestei noui nenorociri. --------ool­oo-------­ Moartea generalului Lecca Luni seara a încetat din viaţă, în Capitală, generalul de brigadă Lec­ca, comandantul diviziei a II-a Bis­triţa. înmormântarea se va face azi d. a. Vor lua parte la înmormântare toţi ofiţerii de la comandamentul corpului vânătorilor de munte. Defunctul a fost cavaler al ordi­nului «Mihai­ Viteazul». ----------poljioo------|— Cernăuţi 11. — In ziua doua a adunărei au început discuţiile a­­supra bugetului şi regulamentelor după ordinea de zi. D. GORCEA cere ca procesele ver­bale să fie redate corect şi neschim­bat. D. E. MARCU protestează contra învinuirei că biroul falsifică proce­sele verbale. D. deputat LUNGULEAC arată faptul concret că d-sa a contestat 33 mandate la trecuta adunare și faptul nu s’a trecut în procesul ver­bal. D. prof. univ. PROCOPOVICI propune ca intervenirele diferiților oratori să fie date în serii la secre­tari, pentru a fi trecute în procesul verbal. • Trecându-se la incurse se dau în studiu la secţia economică mai multe cereri. D. MARCU aduce în discuţie art. 5, 6 şi 7 votate de trecuta adunare dar neaprobate de Mitropolit. D. ALVIRESCU susţine art. 7, a­­rătând că suma de 1 milion în li­mitele căreia să se acorde lemne la întreprinderile economice naţionale şi culturale nu este deloc prea ma­re, deoarece reprezintă numai 2000 m. c. lemn. De ce să se facă transac­­ţiuni numai cu marile firme străi­ne şi să fie dezavantajaţi ţăranii, cari sunt buni platnici. D. GORCEA protestează contra faptului că adunarea eparhială este numai un oficiu de înregistrare al hârtiilor şi acoperă ceea ce se pe­trece în secţia economică. Totul se dă pentru favoriţii politici. PROTOEREUL PETRIUC arată că membrii nu ştiu ce se va discu­ta, deoarece ordinea de zi a fost da­tă cu o zi înainte. Trebuia dată cu 14—15 zile înainte. Procesele verbale se verifică în fugă şi se semnează de 2—3 membri. D. LUNGULEAC arată că ţărani­lor l se refuză lemn, dar firmele străine cară vagoane de lemn verde. REGULAMENTELE D. prof. univ. VASILE GRECU raportor arată cât de simţită era lipsa unui regulament al adunărei eparhiale. Comisiunea de examina­re a găsit proectul bun şi roagă să fie luat în considerare, cu micile modificări aduse. D. LUNGULEAC relevă modul greşit cum înţelege să lucreze bi­roul. Pentru buget şi regulamente se lasă prea puţin timp, ca totul să fie votat pe fugă. Arată cât de prost este redactat regulamentul, care constituie o ruşine pentru adunarea eparhială. Citeşte un articol aşa de rău stilizat, că nu se poate înţelege nimic. Regulamentul trebue îna­poiat şi din nou redactat. I. P. S. S. MITROPOLITUL ara­tă că regulamentul este alcătuit de un membru al sf. Sinod și cere să se citească alte articole bune. D. raportor GRECU spune că bi­roul și-a luat răspunderea asupra regulamentului care este bun ca fond. N a fost timp pentru stilizare. Cere oa să fie luat în considerare. D. prof. univ. PROCOPOVICI spune că regulamentul este o para­frazare a celui Şagunion şi are mul­te ungurisme. Pe timpuri însă a a­­­­dus în Ardeal mari foloase români­lor subjugaţi. Se declară solidar cu raportorul şi cere să fie aprobat de adunare. Se naşte o discuţie aprinsă la ca­re iau parte d-nii I. Ni­stor, Lungu­leac, N. Grecu etc. şi se hotărăşte ca regulamentul să fie înapoiat pen­tru o nouă redactare. La deschiderea şedinţei se ceteşte procesul-verbal al zilei precedente. D-nii­­Alvirescu şi Lunguleae pro­testează că prin procesul verbal bi­roul aduce justificări. Contractele cu firma «Bu­covina» D. GORCEA protestează contra modului cum se discută bugetul, întâi trebue adusă chestiunea con­tractelor pentru a se vedea pe ce venituri ne putem baza. Chestiunea contractelor este d­e cea mai mare importanţă şi bugetul e în funcţie de ele. D. LUNGULEAC arată că buge­tul nu poate fi discutat după fiţui­­cele de hârtie prezentate membrilor adunărei. Chestiunile mari se lasă la urmă pentru a fi votate pe fugă și prin surprindere. Un buget de 300 mi­­lioane trebue bine studiat. Referendul prof. univ. Valerian Nesah dă citire bugetului și docu­mentează cam­ sunt cheltuelele. A­­rată că trebuesc făcute multe îm­păduriri, drumuri prin păduri şi re­paraţii de «decauvilluri». Bisericele au nevoe de reparaţii. Deasemenea casele parohiale. La băile Vatra Dornei trebuesc captate noui iz­voare. Veniturile vor fi mărite deoarece preţul lemnului s’a mărit și SE VOR DUCE TRATATIVE PEN­TRU IMPACARE CU­ FIRMA «BUCOVINA». D-nii GORCEA, LUNGULEAC și ALVIRESCU protestează. Arătând că nu se poate discuta când se aude de tratative cu firma «Anhauch» care a jefuit fondul. Bugetul trebue dat cât mai lă­murit. REFERENDUL VAL. SESAN continuă expunerea. PROTOEREUL PETRIUC arata că preoţimea este desconsiderată şi nu i se dă nici un ajutor. Preoţii de la ţară au mari greutăţi mate­riale şi nu-şi pot întreţine copiii în şcoli şi nici nu au cu ce să-i îm­brace. Bugetul nu prevede ajutoare motive pentru preoţi. D. GORCEA arată că bugetul fiind baza, administraţii fondului trebuia prezint­at din timp şi justi­­ficat. Vedem că s-au făcut socoteli în ascuns, bazându-se pe anumite considerente. Partidul liberal prin oamenii săi din adunarea eparhială, e sigur că se va vota acest buget și se vor con­tinua contractele cu firma «Buco­vina». Pădurile noastre se distrug. Se fac în plus nu se cultivă nimic în loc. Bugetul l-aţi bazat pe con­­venţiunea cu firma «Bucovina». In trecuta seziune s’a spus de d. Iorgu Tom­a că aceste contracte sunt oneroase.­­Aţi voit să le rezi­liaţi ţi acum e de neînţeles că v-aţi schimbat părerea. Toată lumea vorbeşte de milioanele pe care fir­ma «Bucovina« le-a pus la dispozi­ţie pentru prelungirea contractelor. Trebuia ca să puneţi această ches■ ţiune în prima şedinţă. Voiţi ca to­tul să se facă prin surprindere. Dacă firma «Anhauch» voeşte, bugetul nostru rămâne încurcat. In modu­l cum s’a prezentat de sumar bugetul, nm poate fi studiat Credem că ministerul nu-l va a- STATUTUL FUNCŢIONARILOR EPARHIALI Raportorul d. COJOCARIU citeş­te statutul şi cere să fie luat în considerare. Adunarea admite şi se Organele cft. au deschis o anchetă ftrave la discuţia pe articole. D. GORCEA cere ca avansările personalului să se facă de către di­recţiunea fondului, iar nu de con­siliul eparhial, care, fiind compus din liberali, va proteja pe favoriţii politici. PROTOEREUL PETRIUC arată cum consilierii eparhiali nu ştiu ni­mic ce se petrece. Numai secţia III face şi desface totul. Regulamentul cere ca secţiile unite să lucreze o­­dată pe lună şi în realitate se întru­nesc la 4 luni. D. LUNGULEAC arată anomalia, că la rezidenţa mitropolitană orto­­dox-creştină sunt primiţi funcţio­nari străini de neam şi de religie, iar funcţionari român creştini sunt respinşi. Citează cazul câtorva fe­mei de alt neam care sunt func­ţionare. I. P. S. S. MITROPOLITUL răs­punde că vechii funcţionari nu pu­teau fi izgoniţi dintr’odată. Unii catolici au trecut la ortodoxism. , D. LUNGULEAC arată că n’avem nevoe de acei ce-şi schimbă religia pentru un post. Violente incidente Pe chestia naţională se discută cu aprindere. Iau parte la discuţii dom­nii: I. Nistor, Lunguleac, Aurel Mo­­rariu, etc. Dnîi GORCEA «i LUNGULEAC PROTOEREUL PETRIUC PARA­­SESTE ADUNAREA PROTOEREUL PETRIUC, spu­ne părintelui Tarangul: «aperi bu­getul şi lucrezi contra preoţilor». PĂRINTELE TARANGUL şi arată că fondul religionar va ajun­ge pe mâna a 20 politiciani. D. Lunguleac este apostrofat vio­lent de către majoritate. D. Lunguleac cere I. P. S. S. Mi­tropolitului să stăpânească majori­tatea. Dacă n’are influenţă o va stă­pâni el singur. La articolul referi­tor la consiliul de disciplină al funcţionarilor ,se nasc iarăşi vio­lente discuţii. D. GORCEA cere ca comisiunea de disciplină să fie prezidată de un magistrat, care va fi integru şi o­­biectiv. Consilierii eparhiali fiind politiciani vor lovi în cei ce nu le sunt aderenţi. D. LUNGULEAC se asociază la această propunere. Se naşte discuţie contradictorie. Majoritatea este contra. Iau parte la discuţie d-nii Nistor, Lunguleac, Alvirescu etc. Propunerea nu se admite. Opozi­ţia cere vot nominal. Propunerea cade din nou. D. LUNGULEAC cere ca mai bi­ne să se desfiinţeze adunarea acea­sta, care nu face decât ce spune d. Nistor. Raportorul COJOCARIU propune înfiinţarea, unei case de credit a preoţilor după modelul casei de ere ROSA apostrofează pe protoereul dit al corpului didactic. D. GORCEA cere ca fondul reli­gionar să doneze o sumă de bani mai însemnată pentru căminul stu­denţilor bucovineni din Bucureşti, Petrine f cându-i demagog. Acesta cere cuvântul în chestie personală. Majoritatea îvociferează să nu­ i se acorde. I. P. S. S. MITROPOLITUL nu dă cuvântul. Părintele Petriue pă­răseşte adunarea. DEPUTATUL LUNGULEAC a­­rată c­ă e o ruşine să fie jignit pă­rintele care reprezintă clerul buco­­vinean­, al cărui preşedinte este. Se naşte un violent incident în­tre părintele Roşa şi d-l Lungu­­leac, care este făcut obraznic de cel dintâi. D. LUNGULEAC arată că părin­tele Roşa este imoral şi aminteşte de o întâmplare din tren. Se pro­duce mare tumult. Se strigă «ca­lomniator ordinar». Cu greutate liniştea se restabileşte. D.­­ DEPUTAT LUNGULEAC, luând cuvântul arată că bugetul astfel prezentat este o mistificare. Nu ştim de unde sunt veniturile şi pentru ce se fac chelnelile. Se in­tenţionează prelungirea contracte­lor cu firma «Bucovina». Ştim cine o susţine şi pentru ee. Un buget nu se face pe fugă. Trebue să fie lu­mină. Este ceva la mijloc. Voiţi să ne impuneţi anumite lucruri prin surprindere. FATA DE ACESTE PROCEDEE E MAI BINE CA IINDUL SA FIE SACRIFICAT ŞI TRECUT LA STAT. (Majoritatea aplaudă ironic şi strigă «bravo»). Sunt indreptăţiţi cei ce strigă ca firma «Bucovina» ne pradă, deoa­rece e favorizată de câţi­va politi­ciani interesaţi cari realizează ve­nituri de miliarde. Oratorul mai departe arată fru­mosul rol cutural al preoţilor cari sunt nedreptăţiţi de acest buget. Situaţia materială a preoţilor este foarte tristă. Fondul în loc să facă biserici şi case parohiale, cere ca poporul să dea bani pentru aceasta. Pe de alta parte preoţii din cau­za nevoilor sunt siliţi să ceară bani pentru servicii religioase. Din această cauză sectarismul prind la ţară. Fondul religionar nu-şi ndeplineşte menirea. Bugetul a fost făcut intr’o came­ră ascunsă. Cum se poate vorbi de convenţiune cu firma «Bucovina» când aceasta a frustat statul cu 57 milioane din taxe? Sunt contra bugetului deoarece nu ni s’a dat posibilitatea a-l stu­dia, se nesocoteşte clasa preoţească şi e bazat pe contracte oneroase. Bugetul a fost votat cu un sin­gur vot contra, şi cu o singură ab­ţinere. Şedinţa se închide, urmând ca mâine să continue discuţiile. Ziua 111-­a BUGETUL MARE TUMULT DISCUŢIE generala Cronica Bucovinei Iară a eparhial Bucovina Ziua 11-a şi a III-a Chestiunea regulamentelor şi a bugetului. Conflicte violente între majoritate şi opoziţie. Discuţia bugetului proba, deoarece se bazează pe con­tracte oneroase.­­ Nu puteţi aduce un buget pe cal­cule de probabilităţi şi­­ eventuali­tăţi. Bugetul dă pentru unele lu­cruri prea mult şi unge ochii pentru chestiunele culturale. Nu daţi ajutoare pentru biserici. O biserică a cerut lemne pentru re­paraţii şi i s’au dat 50 m. c. cu redu­cere numai de 25%. In Ardeal direcţia silvică dă 500 m. c. pentru o biserică. Totul se dă la intervenţiile poli­­ticianilor. Sunt contra bugetului astfel întocmit pentru că menirea fondului religionar nu este respec­tată, iar veniturile curate sunt des­tinate altor scopuri şi favoriţilor politici. PĂRINTELE TARANGUL vor­beşte pentru buget, arătând că preoţii sunt ajutaţi. SCANDALUL Mifios--------­ Legea contra traficului de stupefiante Ministerul Sănătăţei şi Ocrotirilor So­ciale pentru a împedica traficul şi abu­zul cu produse stupefiante şi similarele lor, a numit o comisiune compusă din d-nii dr­ Ab­oteanu, dr. I. Vintilescu şi dr. Gh. Pamfil, complectată cu d-l dr. Lalu, pentru întocmirea anteproectului de lege și regulamentului respectiv. Co­­misiunea își va depune în foarte scurt timp lucrările sale. T1 ---------«CCfcoo—------­ «CUVÂNTUL» S’a anulat afacerea cu uniformele, dar. Cei interesaţi în afacere nu se lasă cu una cu două. Prea este bă­noasă. Şi dovada o avem în urmă­torul fapt petrecut la liceul «Spiru Haret Ieri, 9 octombrie, a fost adus la acest liceu, un croitor. Poliţia, de­sigur, nu -l putea aduce. Când vorba de păruială, poliţia cheamă pe cetăţeni în localul prefecturii De capul lui, iată, nu putea veni croitorul. Desigur a fost adus. Dar de cine ? De către direcţiune, nu în­cape îndoială înarmat cu un metru, croitorul a cerut să i se prezinte trei elevi după desvoltarea fizică: unul mare, î­nul mijlociu, şi unul mic. Măsura lor va servi de model pentru ero­­ala uniformelor, pe cari părinţii vor fi nevoiţi să le accepte, urmând a plăti preţul stabilit de Direcţiune Şi, astfel, cei ce­ au aranjat afa­cerea, reuşesc să eludeze contraor­dinul ministerului. Block Note Ateneul popular „Cotroceni“ Duminică 10 Octombrie orele 4 d. a. în localul gradinei de copii «Carol I» Co­­troceni, a avut loc adunarea de consti­tuire a Ateneului popular «Cotroceni». Pr. Vasile Bărbieru, ales preşedinte al adunări, într’o frumoasă cuvântare, a a­­rătat rolul cultural pe care trebue să-l îndeplinească un ateneu popular, în viaţa tineretului, cum şi nu educaţiunea maselor cetăţeneşti Ateneul popular — a spus Sfinţia Sa— ca un corolar al educaţiei primită de copii în familie şi şcoli are scopul de a perfecţiona din toate punctele de vedere corpul şi sufletul cetăţenilor, pentm ca aceştia să poată deveni demente folosi­toare ţării şi neamului românesc. Din punct de vedere edilitar, ateneul popular trebue să fie parlamentul de cartier, în care fiecare cetăţean face parte de drept, având datoria de a sem­nala lipsurile şi nevoile cartierului, spre a fi aduse, cu mai multă autoritate la cunoştinţa celor cari veghează la gos­podăria comunei. S’a dat cetire apoi profesului de sta­tut, care a fost primit şi votat cu una­nimitate. Adunarea prin aclamaţii a declarat ca membri ocrotitori pe următoarele per­soane I. p. S. S. dr. Miron Cristea, pa­triarhul României, d-nii miniştri I. Pe­­trovici, V. Goldiş şi Gr. Trancu-Iaşi, col Savian Rădulescu, primarul sectorului, Mih. Berceanu, ajutor de primar şi ge­neral Em­elio Nicoleanu, prefectul poli­ţiei Capitalei dr. C. Anghelescu, fost minisru al instrucţiunii, Stelian Popescu directorul ziarului «Universul», Nichifor Crainic, secretar general la culte, B. Ce­­cropide, directorul Casei şcoalelor, Gh. Cherem­ şi N. Pinescu, revizori şcolari, etc. D-nele: Alexandrina Cantacuzino, preşed- soc. ortodoxe. Ana general Flo­­rescu. El. Rădulescu-Pogoneanu, direc-A apărut Curierul Judiciar No. 33, anul 35, cu data de Duminică 3 Oct. 1926, cu următorul sumar: toarea şcoalei normale «El. Doamna».1 — Discursul d-lui Dobrescu, preşedin Isabela Sadoveanu, profesoară. Adela­ţieîe Uniunei avocaţilor ţinut cu ocazia' Proca, directoarea azilului «El Doamna­. CA^n*pnci..î ,-»„111,. »aIa » Ortansa Vasiliu, directoarea gr. de copii «Carol I». El. pr. Bărbierii ş. a. S’a ales apoi un comitet de douăzeci de persoane, din sânul căruia s’a ales următorul comitet de conducere: pr. pa­roh V. Bărbierui, preşedinte, d-nii avo­caţi: C. Vasilu-T.p­uga şi Sterie Serian, vicepreşedinţi, căpitan V. Emanoil, se­cretar general, plut. major Poliţiu Iile, casier Sei­escu Emil, student, secretar, loan Masilicov, bibliotecar şi d-nii loan Costescu, Ti­ti Niculescu şi C-tin Banu, cenzori. Congresului avocaţilor de la Timişoara;’ — Statul modern de N. Ştefănescu-la-1' cint. Recenzie, de P- Vasilescu. JURIPRUDENŢ­A: — Curtea de Casaţie S. Unite: Dumi­tru Icinof şi alţii cu Ministerul Agri­­culturei (Dobrogea-Nouă. Posesiune min­une. Trecerea terenului înstreinat în po­­sesia Statului nu constitue o confiscare. Art. 115 şi 116 legea din 1924 pentru Do­­brogea-Nouă). — Trib. Comercial Ilfov TI. B.­­Adel­­stein cu lonescu Silvestru (Acţiune cam-­ bială. Excepţiunea a fost dată spre ga­­ ranţie. Dovada reese dintr’un înscris privat. Dacă poate avea vreo influenţă asupra eficacităţei cambiei» Art. 349 c. cor­­)’, cu o Notă de d-1 C. A. Stoeano­­viei. — Trib. Tecuci, Vasile Mândru şi alţii cu Aman­a Copeschi (Vânzări voluntare. Suspendare din partea cumpărătorului a plătii preţului. Art. 13411 c. civ. Inapli­­cabilitatea acestui beneficiu la vânzările silite): — Trib. Prahova a. I.: G. T. Dinescu cu Alexandrescu Colonel Steriade (Dacă vânzătorul proprietar în vânzările silite şi voluntare răspunde de evieţiune. A­­plicatia art. 1346 c. civ. In aceste vân­­zări­, cu o Notă de d-l prof Al­ Cerban. Dela Teatrul Naţional .. .,scera Teatrului Naţional se repet­­ă zilnic «Patima Roşie» de Mihail Soţ­iul, care sa va da cu prilejul Jubiliu­­lui de la ani dela prima reprezentaţie. In rolurile principale d. I. Brezeanu, creatorul rolului şi d-nele Mario­ara Zimniceanu, Cruceanu şi d-nii Atana­­sescu şi Pop Marţian. înC“ Priffi«1 plecărei d-lui Bălţăţeanu de d 'a€U-n­ril­H­’ ro,urile Create de d-sa in «Coţofana şi «Frământări» vor fi interpretate de d. I. Talvan. In fonete se mai repetă «Ludovic al XI-lea» de Cazimir Delavigne sub direc­ţia de scenă a d-lui Nottara, iar de Luni­s au început repetiţiile şarjei dramatice a dl George Duhamel «Societatea Atle­ţilor Spirituali» (S. U. A ) sub direcţia de scenă a d-lui Gusty. ( * * De la Teatrul Popular / 1 ■ 1---1 -i t La Teatrul Popular se repetă: Vreţi să jucaţi cu mine» clovnească de Marcel Achard.­­ Decorurile de M. Iancu iar muzica de scenă de Maxim Iacob. Direcţia de sce-1 n­ă a d-lui S. Eliad-In tot cursul săptămânei Teatrul Pas­­pul­ar va juca marele succes «Funcţio­narul de la Domenii» de P- Locusteanu iar în matineurile pentru copii: «Ciufu­­lie» de d. G. Siviu într’o montare şi distribuţie nouă. Bibliografie Concertul simfonic sub conducea» lui George Primul concert simfonic din această stagiune va avea loc Duminică diminea­ţa 17 octombrie în sala Teatrului Naţio­nal şi sub conducerea maestrului George Enescu. Programul cuprinde prima audiţie a «Suitei Franceze» de Roger Dncasse, un fragment simfonic inedit de Marcel Mi­­halovici concertul de Bach pentru piano, violină şi flaut cu orchestră (solişti d-nii Alessandrescu, Theodorescu şi So­­lomonescu! în sfârşit briliantul «Capric­cio spaniol» de Rimsky Korsakov. Din cauza matineului Teatrului Naţio­nal concertul va începe fix la orele 10 juni. Publicul este prevenit să vină la timp căci în caz contrar va pierde­ primul număr din program, uşile fiind închise. După maestrul Enescu au fost invitaţi să conducă concertele filarmonice până la Crăciun, următorii şefi de orchestră străini, Rhene Baton, Erich Kleiber, Henri Morin, Hermann Scherchen, Ber­­bardino Mollinari. Câteşi cinci vor prezenta programe cu totul noi compuse aproape exclusiv din lucrări simfonice necunoscute încă la noi* De la Teatrul Fantasio la Teatrul FANTASIO din str. Sărin­dar No. 14, de sub direcţiunea d-lui Ion Iacovescu, se va juca toată săptămâna în curs «Maimţu la care vorbeşte» come­die în 3 acte de René Fauchois. Enescu „Graiul Românesc“ îşi reia activitatea Astăzi 13 octombrie are loc la ora 17, în casele d-lui prof. Simeon Mândrescu, din strada Paris 19, pri­ma şedinţă a comitetului acestei societăţi, în discuţie fiind urmă­toarele chestiuni : Reorganizarea societăţii, mărirea numărului membrilor şi a secţii­­lor, federalizarea societăţilor cu­ scopuri înrudite, revista societăţei, şcolile din Albania, noua organiza­re a şcolilor din Macedonia, înfiin­ţarea secţiei balcanice la ministe­­rul de externe, alte propuneri. J Curierul judiciar ARESTAREA UNUI ESCROC D, judecător de instrucţie al cabi­netului 3, locţiitor, Armand Cons­­tantinescu, a emis mandat de ares­tare împotriva lui Gh. Pascu din Buzău, care a săvârşit aci în Capi­tală două escrocherii. Fiu al unui cunoscut negustor din Buzău, venind în Capitală, Pas­ai a chemat la telefon pe un negus­tor, care avea legături comerciale cu tatăl său, şi, dându-se drept chiar tatăl, a cerut acestuia un stoc de marfă de pielărie şi 1500 lei pe care i-a cheltuit. Banii rezultaţi din vânzarea măr­fii i-a cheltuit de asemenea, în che­furi, încercând sistemul a doua oară cu acelaş negustor, a părut camn suspect şi cu marfa s-a dus însuşi negustorul la adresa indica­tă. Fiind descoperit, Paşca a fost dus la poliţie şi înaintat apoi par­chetului. O a doua escrocherie a să­vârşit-o în dauna magazinului Pra­ger, uzând de numele unei rude a sa, d. Ştefan Dinescu dela moara Aman. Vasile Durlea din comuna Hota­­rele (Ilfov), olog şi neputincios, a săvârşit totuşi o crimă. Un consă­tean al său, Pandele Constantines­­cu, îi purta ură şi căuta să-l bată. Constantinescu, prinzându-l într’un loc, unde putea să-l bată, Du­rlea a scos un cuţit şi l-a înfipt în ab­domenul urmăritorului său, care a murit imediat. D. judecător de ins­trucţie al cabinetului 2, Armand Constantinescu, a emis mandat de arestare împotriva lui Vasile Dur­lea. Tribunalul a confirmat man­datul de arestare. JUDECAREA UNEI MOA­ŞE LA JURAŢI Moaşa Maria Strâmbeanu a fost trimisă, prin ordonanţă definitivă, în judecata Curţei cu juraţi pentru provocare de avort săvârşit acum cinci ani. De când a fost pusă în libertate, mai sunt în curs de cercetare alte două provocări de avort. Odată cu aceasta moaşa a fost trimisă în ju­decată şi femeia căreia i s’a pro­vocat avortul Smaranda Dimii­­­trescu. In urma interogatorului făcut de d. procuror Al. Procop Dumitrescu, comisia juraţilor a adus un verdict afirmativ în ce priveşte pe moaşa Maria Strâmbeanu şi un verdict ne­gativ în ce priveşte pe femeea Sma­randa Dumitrescu. Curtea, prezidată de d. consilier Al. Radovici, asistat de d-nii jude­­cători Mih­ăileanu şi Cerban, a in­trat în deliberare asupra pedepsei Constatând însă că, în felul em­i juraţii au pronunţat verdictul Io» s’au înşelat, Curtea a hotărât suf­­intele acestei secţii, s’a pronunţat­ pendarea procesului, dispunând i­­eri în procesul cerere! de declarare j­decarea lui într’o viitoare sesii»--­ TRIBUNALUL S’A PRO­NUNŢAT IN FALIMENTUL V. V. MALTEZEANU Secţia I comercială, sub preşedin­ţia d-lui Coman Negoescu, preşe­PROPRIETARII MOTE­LULUI «PALACE» DAŢI IN JUDECATA PENTRU VIO­LARE DE DOMICILIU D, maior în retragere Ion Bră­­tianu a reclamat parchetului pe d-nii Pissiota şi Dobrescu, proprie­tarii hotelului «Palace» din bulevar­dul Elisabeta pentru că -i ar fi eva­cuat fortat din camera ce o ocupa la acest hotel. D sa se plânge că proprietarii i-ar fi forţat uşa de la cameră şi i-ar fi dat afară lucrurile. Pe de altă parte, d-nii proprietari susţin că d. Brătianu nu ar fi plătit de multă vreme chiria. D. procuror Istrate a trimes în judecată pe d-nii Pissiota şi Do­brescu, deschizând acţiune publică împotriva lor, potrivit art. 151 din codul penal (violare de domiciliu), în stare de faliment a d-lui V. V. Maltezeanu făcută de o bancă cre­ditoare.­­ Tribunalul a dat un termen de graţie d-lui Maltezeanu până la 3 Decembrie, termen mânuirii­ că­ruia d. V. Maltezeanu urmează să plătească creditorului care a cerut declararea în stare de faliment. Dacă până la acea dată, nu va plăti urmează ca tribunalul să se pro­nunțe asupra acestei cereri de de­marare. CRIMA UNUI OLOG

Next