Cuvântul, octombrie 1926 (Anul 3, nr. 373-399)
1926-10-14 / nr. 384
2 Un scandal fără precedent ----octiţoo--- Ziarele minoritare falsifică chipul în care s’a comis agresiunea contra profesorilor români. Intervenţii pentru liberarea celor arestaţi. D. Dori Popovici se informează. Atacul săvârşit de elevii prezentaţi la bacalaureat la liceul «Aron Pumnul» în Cernăuţi, se discută şi astăzi cu aceas aprindere ca şi în ziua când a fost săvârşit. Gazetele locale minoritare în mod absolut tendenţios au încercat să falsifice faptele inducând în eroare opinia publică, îndeosebi ziarul socialist «Forwărts» şi pseudoliberalul «Morgenblatt» au bătut recordul, aducând pentru cetitorii lor cele mai tendenţioase şi mincinoase ştiri despre cele întâmplate, încercând să prezinte pe elevii agresori ca pe nişte mieluşei nevinovaţi, cari cu «mare sfrea» 111* au început a flnera şi huidui pe profesorii români Diaconescu, dr. Traian Brăilean, dr. Constantin Toiaş m. d. şi atribuind vina pentru cele întâmplate numai profesorilor numiţi şi nici de cura elevilor evrei şi rudeniilor acestora. Numitele ziare scot în relief că comisiunea de sub preşidenţia profesorului universitar dr. Traian Brăilean a trântit la bacalaureat 75 la sută din elevii prezentaţi, fără să amintească că între cei trântiţi sunt mai mulţi elevi români căzuţi la limba germană şi greacă, decât elevi evrei, trântiţi la limba română. Dar aşa s-î felul acestora de la numitele gazete. Ţara românească ei o privesc la ţara lor şi pe noi, românii băştinaţi, ca minoritari cari trebue să ne mulţumim cu cele ce nu conced el. Nu vroim să polemizăm ori numitele ziare, fiind sub demnitatea Ioastră de a răspunde laneadevăruri atât de sfruntătoare. Ţinem însă să arătăm marelui public românesc care se informează din coloanele ziarului «Cuvântul» că întreaga acţiune a fost pusă la cale de elemente duşmănoase Ţarei româneşti numai pentru a compromite instituţiunile noastre. ANCHETA Anchetarea cazului urmează. Până acuma poliţia a arestat 16 indivizi, nu numai bănuiţi, dar direct dovediţi de a fi comis atacul criminal contra numiţilor profesori şi că alte vre-o 10 arestări sunt iminente. Şi că aceşti arestaţi se recrutează din minoritarii evrei o concep şi numitele ziare în numerile lor de Duminică. Intre cei arestaţi se află secretarul particular al d-lui Mayer Ebner, deputat averescan, avocatul dr. Hausknecht care a fost în fruntea «tinerilor imberbi» cari numai cu sfieală au fluerat, ţi huiduit pe numiţii profesori, şi cari tot numai cu frică l-au lovit pe profesorul Diaconescu răpîndu-i tot «cu frică» şi servieta cu toate actele referitoare la examen. D. Mayer Ebner este permanent mobilizat făcând curse regulate din două în două ore la Prefectura de Poliţie, pentru a stărui ca cei arestaţi să fie liberaţi şi ca alte arestări să nu se facă. D. DORI POPOVICI ŞI SCANDALUL Tinem să anunţăm că d. ministru Dori Popovici pus în curent cu acest scandal fără precedent, cum a sosit în localitate sosind din Bucureşti a şi convocat pe toţi PARLAMENTARII MINORITARI (şi numai pe aceştia) pentru a discuta cele întâmplate şi a se pronunţa în cauză. Informațiunile pe cari le-a primit cu. ministru Dori Popovici emanând din sorginte minoritară, este uşor de prevăzut de partea cui va fi d-sa, CORESP. Intre Bâlcovi şi Câmpina, în dreptul punctului «Cete două cârciumi» uunde şi-a găsit moartea acum câţiva ani fărârul bancher Chrissoveroni, s-a întâmplat Luni un grav accident de automobil. Şoferul Mihail Paicu, ce conducea în spre Sinaia o maşină de turism în care se aflau d-na Reli Brigadiru, d-na Ada. d. Tripsi Mironescu şi d. Jeni Mironescu — cu viteză de peste 70 km., observând, că din sens contrar venea, cu mare viteză o altă maşină, a frânat brusc. Maşina a derapat şi s’a rostogolit până când a ajuns în şanţ. Pasagerii au fost aruncaţi afară. Dna Ada şi d. Tripsi Mironescu sunt grav răniţi, având baza craniului sfărâmată, d-na Reli Bragadiru are câteva coaste fracturate, iar d. Jeni Mironescu s-a d Ies cu mai multe contuziuni. Volanul maşinei intrând în pieptul şoferului, acesta a încetat imediat din viaţă. Un automobil al soc. «Steaua Română» a ridicat victimile, ducându-le la spitalul din Câmpina După amiază, au venit din Bucureşti d-nii Gh. Mironescu, profesor universitar, tatăl răniţilor, şi d. dr. Gheorghian cumnatul lor, însoţiţi de medicii dr. Cosăcescu şi dr. Topa de la spitalul Colentina. Răniţii au fost apoi transportată la Bucureşti cu trenul Orient-Express. STAREA RĂNIŢILOR De la gara de nord răniţii au fost transportaţi cu ambulanţa Societăţii de Salvare, la Sanatoriul dr. Gerota, unde au fost internaţi. D-na Bragadiru având fractura unei coaste, a fost transportată la domiciliul sâu, unde este în îngrijirea medicilor. Interesându-ne la Sanatoriul d-lui dr. Gerota, despre starea celorlalţi răniţi ni s’a comunicat următoarele: D. D-tiu Mironescu are fractura bazei craniului, interiorul gurii şi limba ruptă. Pe tot corpul prezintă grave contuziuni. Starea d-nei Mironescu, este mai puţin gravă, pacienta având o comoţie, din care însă n’a putut fi readusă în stare normală, menţinându-se leşinul. Mai uşor rănit este d. George Mironescu, care are contuziuni pe întreg corpul şi la piciorul drept o rană adâncă deasupra genunchiului. În cursul dimineţei de Marţi, dr. Gerota, i-a făcut o intervenţie chirurgicală, deschizând rana de la picior, care a trebuit să fie raclată, din cauza, nisipului şi petrişului care intrase, în timpul rănirei. Mult pt Un mort şi grav rănifi Ciocnirea din staţia Ovidiu Morţi şi răniţi.—Materialul rulant distrus Ml i* -----ooîyîeo— O groaznică, ciocnire de trenuri »’a produs ori dimineaţa pe linia Feteşti-Constanţa. Trenul mixt No. 8021 la cuirea din staţia Ovidiu a fost acostat de locomotiva de rezervă No. 0028. Ciocnirea, din cauza vitezei mari cu care circidau ambele mașini, a fost extrem de violentă. $ capte vagoane din garnitura trenului mixt, încărcate cu ciment, au fost complect sfărâmate, iar marfa împrăștiată dealungul liniei. Unul din vagoanele deteriorate s’a răsturnat, pe taluzul terasamentului căzând într’o băltoacă. Cele două locomotive au suferit grave avarii, fiind scoase din circulaţie. VICTIMELE Au fost răniţi, cu acest prilej mecanicii de pe locomotivele acostate dimpreună cu doi fochişti. In stare gravă cei doi conducători ai locomotivelor au fost internaţi în spitalul din Feteşti. Frântnl Mitroi Gheorghe a fost omorât pe loc, fiind prins sub sfărâmuri- Hle vagoanelor. Linia a fost distrusă pe o întindere de 150 metri. Circulaţia în prezent a fost restailităpentru a stabili cauzele acestei noui nenorociri. --------ooloo------- Moartea generalului Lecca Luni seara a încetat din viaţă, în Capitală, generalul de brigadă Lecca, comandantul diviziei a II-a Bistriţa. înmormântarea se va face azi d. a. Vor lua parte la înmormântare toţi ofiţerii de la comandamentul corpului vânătorilor de munte. Defunctul a fost cavaler al ordinului «Mihai Viteazul». ----------poljioo------|— Cernăuţi 11. — In ziua doua a adunărei au început discuţiile asupra bugetului şi regulamentelor după ordinea de zi. D. GORCEA cere ca procesele verbale să fie redate corect şi neschimbat. D. E. MARCU protestează contra învinuirei că biroul falsifică procesele verbale. D. deputat LUNGULEAC arată faptul concret că d-sa a contestat 33 mandate la trecuta adunare și faptul nu s’a trecut în procesul verbal. D. prof. univ. PROCOPOVICI propune ca intervenirele diferiților oratori să fie date în serii la secretari, pentru a fi trecute în procesul verbal. • Trecându-se la incurse se dau în studiu la secţia economică mai multe cereri. D. MARCU aduce în discuţie art. 5, 6 şi 7 votate de trecuta adunare dar neaprobate de Mitropolit. D. ALVIRESCU susţine art. 7, arătând că suma de 1 milion în limitele căreia să se acorde lemne la întreprinderile economice naţionale şi culturale nu este deloc prea mare, deoarece reprezintă numai 2000 m. c. lemn. De ce să se facă transacţiuni numai cu marile firme străine şi să fie dezavantajaţi ţăranii, cari sunt buni platnici. D. GORCEA protestează contra faptului că adunarea eparhială este numai un oficiu de înregistrare al hârtiilor şi acoperă ceea ce se petrece în secţia economică. Totul se dă pentru favoriţii politici. PROTOEREUL PETRIUC arată că membrii nu ştiu ce se va discuta, deoarece ordinea de zi a fost dată cu o zi înainte. Trebuia dată cu 14—15 zile înainte. Procesele verbale se verifică în fugă şi se semnează de 2—3 membri. D. LUNGULEAC arată că ţăranilor l se refuză lemn, dar firmele străine cară vagoane de lemn verde. REGULAMENTELE D. prof. univ. VASILE GRECU raportor arată cât de simţită era lipsa unui regulament al adunărei eparhiale. Comisiunea de examinare a găsit proectul bun şi roagă să fie luat în considerare, cu micile modificări aduse. D. LUNGULEAC relevă modul greşit cum înţelege să lucreze biroul. Pentru buget şi regulamente se lasă prea puţin timp, ca totul să fie votat pe fugă. Arată cât de prost este redactat regulamentul, care constituie o ruşine pentru adunarea eparhială. Citeşte un articol aşa de rău stilizat, că nu se poate înţelege nimic. Regulamentul trebue înapoiat şi din nou redactat. I. P. S. S. MITROPOLITUL arată că regulamentul este alcătuit de un membru al sf. Sinod și cere să se citească alte articole bune. D. raportor GRECU spune că biroul și-a luat răspunderea asupra regulamentului care este bun ca fond. N a fost timp pentru stilizare. Cere oa să fie luat în considerare. D. prof. univ. PROCOPOVICI spune că regulamentul este o parafrazare a celui Şagunion şi are multe ungurisme. Pe timpuri însă a adus în Ardeal mari foloase românilor subjugaţi. Se declară solidar cu raportorul şi cere să fie aprobat de adunare. Se naşte o discuţie aprinsă la care iau parte d-nii I. Nistor, Lunguleac, N. Grecu etc. şi se hotărăşte ca regulamentul să fie înapoiat pentru o nouă redactare. La deschiderea şedinţei se ceteşte procesul-verbal al zilei precedente. D-niiAlvirescu şi Lunguleae protestează că prin procesul verbal biroul aduce justificări. Contractele cu firma «Bucovina» D. GORCEA protestează contra modului cum se discută bugetul, întâi trebue adusă chestiunea contractelor pentru a se vedea pe ce venituri ne putem baza. Chestiunea contractelor este de cea mai mare importanţă şi bugetul e în funcţie de ele. D. LUNGULEAC arată că bugetul nu poate fi discutat după fiţuicele de hârtie prezentate membrilor adunărei. Chestiunile mari se lasă la urmă pentru a fi votate pe fugă și prin surprindere. Un buget de 300 milioane trebue bine studiat. Referendul prof. univ. Valerian Nesah dă citire bugetului și documentează cam sunt cheltuelele. Arată că trebuesc făcute multe împăduriri, drumuri prin păduri şi reparaţii de «decauvilluri». Bisericele au nevoe de reparaţii. Deasemenea casele parohiale. La băile Vatra Dornei trebuesc captate noui izvoare. Veniturile vor fi mărite deoarece preţul lemnului s’a mărit și SE VOR DUCE TRATATIVE PENTRU IMPACARE CU FIRMA «BUCOVINA». D-nii GORCEA, LUNGULEAC și ALVIRESCU protestează. Arătând că nu se poate discuta când se aude de tratative cu firma «Anhauch» care a jefuit fondul. Bugetul trebue dat cât mai lămurit. REFERENDUL VAL. SESAN continuă expunerea. PROTOEREUL PETRIUC arata că preoţimea este desconsiderată şi nu i se dă nici un ajutor. Preoţii de la ţară au mari greutăţi materiale şi nu-şi pot întreţine copiii în şcoli şi nici nu au cu ce să-i îmbrace. Bugetul nu prevede ajutoare motive pentru preoţi. D. GORCEA arată că bugetul fiind baza, administraţii fondului trebuia prezintat din timp şi justificat. Vedem că s-au făcut socoteli în ascuns, bazându-se pe anumite considerente. Partidul liberal prin oamenii săi din adunarea eparhială, e sigur că se va vota acest buget și se vor continua contractele cu firma «Bucovina». Pădurile noastre se distrug. Se fac în plus nu se cultivă nimic în loc. Bugetul l-aţi bazat pe convenţiunea cu firma «Bucovina». In trecuta seziune s’a spus de d. Iorgu Toma că aceste contracte sunt oneroase.Aţi voit să le reziliaţi ţi acum e de neînţeles că v-aţi schimbat părerea. Toată lumea vorbeşte de milioanele pe care firma «Bucovina« le-a pus la dispoziţie pentru prelungirea contractelor. Trebuia ca să puneţi această ches■ ţiune în prima şedinţă. Voiţi ca totul să se facă prin surprindere. Dacă firma «Anhauch» voeşte, bugetul nostru rămâne încurcat. In modul cum s’a prezentat de sumar bugetul, nm poate fi studiat Credem că ministerul nu-l va a- STATUTUL FUNCŢIONARILOR EPARHIALI Raportorul d. COJOCARIU citeşte statutul şi cere să fie luat în considerare. Adunarea admite şi se Organele cft. au deschis o anchetă ftrave la discuţia pe articole. D. GORCEA cere ca avansările personalului să se facă de către direcţiunea fondului, iar nu de consiliul eparhial, care, fiind compus din liberali, va proteja pe favoriţii politici. PROTOEREUL PETRIUC arată cum consilierii eparhiali nu ştiu nimic ce se petrece. Numai secţia III face şi desface totul. Regulamentul cere ca secţiile unite să lucreze odată pe lună şi în realitate se întrunesc la 4 luni. D. LUNGULEAC arată anomalia, că la rezidenţa mitropolitană ortodox-creştină sunt primiţi funcţionari străini de neam şi de religie, iar funcţionari român creştini sunt respinşi. Citează cazul câtorva femei de alt neam care sunt funcţionare. I. P. S. S. MITROPOLITUL răspunde că vechii funcţionari nu puteau fi izgoniţi dintr’odată. Unii catolici au trecut la ortodoxism. , D. LUNGULEAC arată că n’avem nevoe de acei ce-şi schimbă religia pentru un post. Violente incidente Pe chestia naţională se discută cu aprindere. Iau parte la discuţii domnii: I. Nistor, Lunguleac, Aurel Morariu, etc. Dnîi GORCEA «i LUNGULEAC PROTOEREUL PETRIUC PARASESTE ADUNAREA PROTOEREUL PETRIUC, spune părintelui Tarangul: «aperi bugetul şi lucrezi contra preoţilor». PĂRINTELE TARANGUL şi arată că fondul religionar va ajunge pe mâna a 20 politiciani. D. Lunguleac este apostrofat violent de către majoritate. D. Lunguleac cere I. P. S. S. Mitropolitului să stăpânească majoritatea. Dacă n’are influenţă o va stăpâni el singur. La articolul referitor la consiliul de disciplină al funcţionarilor ,se nasc iarăşi violente discuţii. D. GORCEA cere ca comisiunea de disciplină să fie prezidată de un magistrat, care va fi integru şi obiectiv. Consilierii eparhiali fiind politiciani vor lovi în cei ce nu le sunt aderenţi. D. LUNGULEAC se asociază la această propunere. Se naşte discuţie contradictorie. Majoritatea este contra. Iau parte la discuţie d-nii Nistor, Lunguleac, Alvirescu etc. Propunerea nu se admite. Opoziţia cere vot nominal. Propunerea cade din nou. D. LUNGULEAC cere ca mai bine să se desfiinţeze adunarea aceasta, care nu face decât ce spune d. Nistor. Raportorul COJOCARIU propune înfiinţarea, unei case de credit a preoţilor după modelul casei de ere ROSA apostrofează pe protoereul dit al corpului didactic. D. GORCEA cere ca fondul religionar să doneze o sumă de bani mai însemnată pentru căminul studenţilor bucovineni din Bucureşti, Petrine f cându-i demagog. Acesta cere cuvântul în chestie personală. Majoritatea îvociferează să nu i se acorde. I. P. S. S. MITROPOLITUL nu dă cuvântul. Părintele Petriue părăseşte adunarea. DEPUTATUL LUNGULEAC arată că e o ruşine să fie jignit părintele care reprezintă clerul bucovinean, al cărui preşedinte este. Se naşte un violent incident între părintele Roşa şi d-l Lunguleac, care este făcut obraznic de cel dintâi. D. LUNGULEAC arată că părintele Roşa este imoral şi aminteşte de o întâmplare din tren. Se produce mare tumult. Se strigă «calomniator ordinar». Cu greutate liniştea se restabileşte. D. DEPUTAT LUNGULEAC, luând cuvântul arată că bugetul astfel prezentat este o mistificare. Nu ştim de unde sunt veniturile şi pentru ce se fac chelnelile. Se intenţionează prelungirea contractelor cu firma «Bucovina». Ştim cine o susţine şi pentru ee. Un buget nu se face pe fugă. Trebue să fie lumină. Este ceva la mijloc. Voiţi să ne impuneţi anumite lucruri prin surprindere. FATA DE ACESTE PROCEDEE E MAI BINE CA IINDUL SA FIE SACRIFICAT ŞI TRECUT LA STAT. (Majoritatea aplaudă ironic şi strigă «bravo»). Sunt indreptăţiţi cei ce strigă ca firma «Bucovina» ne pradă, deoarece e favorizată de câţiva politiciani interesaţi cari realizează venituri de miliarde. Oratorul mai departe arată frumosul rol cutural al preoţilor cari sunt nedreptăţiţi de acest buget. Situaţia materială a preoţilor este foarte tristă. Fondul în loc să facă biserici şi case parohiale, cere ca poporul să dea bani pentru aceasta. Pe de alta parte preoţii din cauza nevoilor sunt siliţi să ceară bani pentru servicii religioase. Din această cauză sectarismul prind la ţară. Fondul religionar nu-şi ndeplineşte menirea. Bugetul a fost făcut intr’o cameră ascunsă. Cum se poate vorbi de convenţiune cu firma «Bucovina» când aceasta a frustat statul cu 57 milioane din taxe? Sunt contra bugetului deoarece nu ni s’a dat posibilitatea a-l studia, se nesocoteşte clasa preoţească şi e bazat pe contracte oneroase. Bugetul a fost votat cu un singur vot contra, şi cu o singură abţinere. Şedinţa se închide, urmând ca mâine să continue discuţiile. Ziua 111-a BUGETUL MARE TUMULT DISCUŢIE generala Cronica Bucovinei Iară a eparhial Bucovina Ziua 11-a şi a III-a Chestiunea regulamentelor şi a bugetului. Conflicte violente între majoritate şi opoziţie. Discuţia bugetului proba, deoarece se bazează pe contracte oneroase. Nu puteţi aduce un buget pe calcule de probabilităţi şi eventualităţi. Bugetul dă pentru unele lucruri prea mult şi unge ochii pentru chestiunele culturale. Nu daţi ajutoare pentru biserici. O biserică a cerut lemne pentru reparaţii şi i s’au dat 50 m. c. cu reducere numai de 25%. In Ardeal direcţia silvică dă 500 m. c. pentru o biserică. Totul se dă la intervenţiile politicianilor. Sunt contra bugetului astfel întocmit pentru că menirea fondului religionar nu este respectată, iar veniturile curate sunt destinate altor scopuri şi favoriţilor politici. PĂRINTELE TARANGUL vorbeşte pentru buget, arătând că preoţii sunt ajutaţi. SCANDALUL Mifios-------- Legea contra traficului de stupefiante Ministerul Sănătăţei şi Ocrotirilor Sociale pentru a împedica traficul şi abuzul cu produse stupefiante şi similarele lor, a numit o comisiune compusă din d-nii dr Aboteanu, dr. I. Vintilescu şi dr. Gh. Pamfil, complectată cu d-l dr. Lalu, pentru întocmirea anteproectului de lege și regulamentului respectiv. Comisiunea își va depune în foarte scurt timp lucrările sale. T1 ---------«CCfcoo—------ «CUVÂNTUL» S’a anulat afacerea cu uniformele, dar. Cei interesaţi în afacere nu se lasă cu una cu două. Prea este bănoasă. Şi dovada o avem în următorul fapt petrecut la liceul «Spiru Haret Ieri, 9 octombrie, a fost adus la acest liceu, un croitor. Poliţia, desigur, nu -l putea aduce. Când vorba de păruială, poliţia cheamă pe cetăţeni în localul prefecturii De capul lui, iată, nu putea veni croitorul. Desigur a fost adus. Dar de cine ? De către direcţiune, nu încape îndoială înarmat cu un metru, croitorul a cerut să i se prezinte trei elevi după desvoltarea fizică: unul mare, înul mijlociu, şi unul mic. Măsura lor va servi de model pentru eroala uniformelor, pe cari părinţii vor fi nevoiţi să le accepte, urmând a plăti preţul stabilit de Direcţiune Şi, astfel, cei ce au aranjat afacerea, reuşesc să eludeze contraordinul ministerului. Block Note Ateneul popular „Cotroceni“ Duminică 10 Octombrie orele 4 d. a. în localul gradinei de copii «Carol I» Cotroceni, a avut loc adunarea de constituire a Ateneului popular «Cotroceni». Pr. Vasile Bărbieru, ales preşedinte al adunări, într’o frumoasă cuvântare, a arătat rolul cultural pe care trebue să-l îndeplinească un ateneu popular, în viaţa tineretului, cum şi nu educaţiunea maselor cetăţeneşti Ateneul popular — a spus Sfinţia Sa— ca un corolar al educaţiei primită de copii în familie şi şcoli are scopul de a perfecţiona din toate punctele de vedere corpul şi sufletul cetăţenilor, pentm ca aceştia să poată deveni demente folositoare ţării şi neamului românesc. Din punct de vedere edilitar, ateneul popular trebue să fie parlamentul de cartier, în care fiecare cetăţean face parte de drept, având datoria de a semnala lipsurile şi nevoile cartierului, spre a fi aduse, cu mai multă autoritate la cunoştinţa celor cari veghează la gospodăria comunei. S’a dat cetire apoi profesului de statut, care a fost primit şi votat cu unanimitate. Adunarea prin aclamaţii a declarat ca membri ocrotitori pe următoarele persoane I. p. S. S. dr. Miron Cristea, patriarhul României, d-nii miniştri I. Petrovici, V. Goldiş şi Gr. Trancu-Iaşi, col Savian Rădulescu, primarul sectorului, Mih. Berceanu, ajutor de primar şi general Emelio Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei dr. C. Anghelescu, fost minisru al instrucţiunii, Stelian Popescu directorul ziarului «Universul», Nichifor Crainic, secretar general la culte, B. Cecropide, directorul Casei şcoalelor, Gh. Cherem şi N. Pinescu, revizori şcolari, etc. D-nele: Alexandrina Cantacuzino, preşed- soc. ortodoxe. Ana general Florescu. El. Rădulescu-Pogoneanu, direc-A apărut Curierul Judiciar No. 33, anul 35, cu data de Duminică 3 Oct. 1926, cu următorul sumar: toarea şcoalei normale «El. Doamna».1 — Discursul d-lui Dobrescu, preşedin Isabela Sadoveanu, profesoară. Adelaţieîe Uniunei avocaţilor ţinut cu ocazia' Proca, directoarea azilului «El Doamna. CA^n*pnci..î ,-»„111,. »aIa » Ortansa Vasiliu, directoarea gr. de copii «Carol I». El. pr. Bărbierii ş. a. S’a ales apoi un comitet de douăzeci de persoane, din sânul căruia s’a ales următorul comitet de conducere: pr. paroh V. Bărbierui, preşedinte, d-nii avocaţi: C. Vasilu-T.puga şi Sterie Serian, vicepreşedinţi, căpitan V. Emanoil, secretar general, plut. major Poliţiu Iile, casier Seiescu Emil, student, secretar, loan Masilicov, bibliotecar şi d-nii loan Costescu, Titi Niculescu şi C-tin Banu, cenzori. Congresului avocaţilor de la Timişoara;’ — Statul modern de N. Ştefănescu-la-1' cint. Recenzie, de P- Vasilescu. JURIPRUDENŢA: — Curtea de Casaţie S. Unite: Dumitru Icinof şi alţii cu Ministerul Agriculturei (Dobrogea-Nouă. Posesiune minune. Trecerea terenului înstreinat în posesia Statului nu constitue o confiscare. Art. 115 şi 116 legea din 1924 pentru Dobrogea-Nouă). — Trib. Comercial Ilfov TI. B.Adelstein cu lonescu Silvestru (Acţiune cam- bială. Excepţiunea a fost dată spre ga ranţie. Dovada reese dintr’un înscris privat. Dacă poate avea vreo influenţă asupra eficacităţei cambiei» Art. 349 c. cor)’, cu o Notă de d-1 C. A. Stoeanoviei. — Trib. Tecuci, Vasile Mândru şi alţii cu Amana Copeschi (Vânzări voluntare. Suspendare din partea cumpărătorului a plătii preţului. Art. 13411 c. civ. Inaplicabilitatea acestui beneficiu la vânzările silite): — Trib. Prahova a. I.: G. T. Dinescu cu Alexandrescu Colonel Steriade (Dacă vânzătorul proprietar în vânzările silite şi voluntare răspunde de evieţiune. Aplicatia art. 1346 c. civ. In aceste vânzări, cu o Notă de d-l prof Al Cerban. Dela Teatrul Naţional .. .,scera Teatrului Naţional se repetă zilnic «Patima Roşie» de Mihail Soţiul, care sa va da cu prilejul Jubiliului de la ani dela prima reprezentaţie. In rolurile principale d. I. Brezeanu, creatorul rolului şi d-nele Marioara Zimniceanu, Cruceanu şi d-nii Atanasescu şi Pop Marţian. înC“ Priffi«1 plecărei d-lui Bălţăţeanu de d 'a€U-nrilH’ ro,urile Create de d-sa in «Coţofana şi «Frământări» vor fi interpretate de d. I. Talvan. In fonete se mai repetă «Ludovic al XI-lea» de Cazimir Delavigne sub direcţia de scenă a d-lui Nottara, iar de Lunis au început repetiţiile şarjei dramatice a dl George Duhamel «Societatea Atleţilor Spirituali» (S. U. A ) sub direcţia de scenă a d-lui Gusty. ( * * De la Teatrul Popular / 1 ■ 1---1 -i t La Teatrul Popular se repetă: Vreţi să jucaţi cu mine» clovnească de Marcel Achard. Decorurile de M. Iancu iar muzica de scenă de Maxim Iacob. Direcţia de sce-1 nă a d-lui S. Eliad-In tot cursul săptămânei Teatrul Paspular va juca marele succes «Funcţionarul de la Domenii» de P- Locusteanu iar în matineurile pentru copii: «Ciufulie» de d. G. Siviu într’o montare şi distribuţie nouă. Bibliografie Concertul simfonic sub conducea» lui George Primul concert simfonic din această stagiune va avea loc Duminică dimineaţa 17 octombrie în sala Teatrului Naţional şi sub conducerea maestrului George Enescu. Programul cuprinde prima audiţie a «Suitei Franceze» de Roger Dncasse, un fragment simfonic inedit de Marcel Mihalovici concertul de Bach pentru piano, violină şi flaut cu orchestră (solişti d-nii Alessandrescu, Theodorescu şi Solomonescu! în sfârşit briliantul «Capriccio spaniol» de Rimsky Korsakov. Din cauza matineului Teatrului Naţional concertul va începe fix la orele 10 juni. Publicul este prevenit să vină la timp căci în caz contrar va pierde primul număr din program, uşile fiind închise. După maestrul Enescu au fost invitaţi să conducă concertele filarmonice până la Crăciun, următorii şefi de orchestră străini, Rhene Baton, Erich Kleiber, Henri Morin, Hermann Scherchen, Berbardino Mollinari. Câteşi cinci vor prezenta programe cu totul noi compuse aproape exclusiv din lucrări simfonice necunoscute încă la noi* De la Teatrul Fantasio la Teatrul FANTASIO din str. Sărindar No. 14, de sub direcţiunea d-lui Ion Iacovescu, se va juca toată săptămâna în curs «Maimţu la care vorbeşte» comedie în 3 acte de René Fauchois. Enescu „Graiul Românesc“ îşi reia activitatea Astăzi 13 octombrie are loc la ora 17, în casele d-lui prof. Simeon Mândrescu, din strada Paris 19, prima şedinţă a comitetului acestei societăţi, în discuţie fiind următoarele chestiuni : Reorganizarea societăţii, mărirea numărului membrilor şi a secţiilor, federalizarea societăţilor cu scopuri înrudite, revista societăţei, şcolile din Albania, noua organizare a şcolilor din Macedonia, înfiinţarea secţiei balcanice la ministerul de externe, alte propuneri. J Curierul judiciar ARESTAREA UNUI ESCROC D, judecător de instrucţie al cabinetului 3, locţiitor, Armand Constantinescu, a emis mandat de arestare împotriva lui Gh. Pascu din Buzău, care a săvârşit aci în Capitală două escrocherii. Fiu al unui cunoscut negustor din Buzău, venind în Capitală, Pasai a chemat la telefon pe un negustor, care avea legături comerciale cu tatăl său, şi, dându-se drept chiar tatăl, a cerut acestuia un stoc de marfă de pielărie şi 1500 lei pe care i-a cheltuit. Banii rezultaţi din vânzarea mărfii i-a cheltuit de asemenea, în chefuri, încercând sistemul a doua oară cu acelaş negustor, a părut camn suspect şi cu marfa s-a dus însuşi negustorul la adresa indicată. Fiind descoperit, Paşca a fost dus la poliţie şi înaintat apoi parchetului. O a doua escrocherie a săvârşit-o în dauna magazinului Prager, uzând de numele unei rude a sa, d. Ştefan Dinescu dela moara Aman. Vasile Durlea din comuna Hotarele (Ilfov), olog şi neputincios, a săvârşit totuşi o crimă. Un consătean al său, Pandele Constantinescu, îi purta ură şi căuta să-l bată. Constantinescu, prinzându-l într’un loc, unde putea să-l bată, Durlea a scos un cuţit şi l-a înfipt în abdomenul urmăritorului său, care a murit imediat. D. judecător de instrucţie al cabinetului 2, Armand Constantinescu, a emis mandat de arestare împotriva lui Vasile Durlea. Tribunalul a confirmat mandatul de arestare. JUDECAREA UNEI MOAŞE LA JURAŢI Moaşa Maria Strâmbeanu a fost trimisă, prin ordonanţă definitivă, în judecata Curţei cu juraţi pentru provocare de avort săvârşit acum cinci ani. De când a fost pusă în libertate, mai sunt în curs de cercetare alte două provocări de avort. Odată cu aceasta moaşa a fost trimisă în judecată şi femeia căreia i s’a provocat avortul Smaranda Dimiitrescu. In urma interogatorului făcut de d. procuror Al. Procop Dumitrescu, comisia juraţilor a adus un verdict afirmativ în ce priveşte pe moaşa Maria Strâmbeanu şi un verdict negativ în ce priveşte pe femeea Smaranda Dumitrescu. Curtea, prezidată de d. consilier Al. Radovici, asistat de d-nii judecători Mihăileanu şi Cerban, a intrat în deliberare asupra pedepsei Constatând însă că, în felul emi juraţii au pronunţat verdictul Io» s’au înşelat, Curtea a hotărât sufintele acestei secţii, s’a pronunţat pendarea procesului, dispunând ieri în procesul cerere! de declarare jdecarea lui într’o viitoare sesii»-- TRIBUNALUL S’A PRONUNŢAT IN FALIMENTUL V. V. MALTEZEANU Secţia I comercială, sub preşedinţia d-lui Coman Negoescu, preşePROPRIETARII MOTELULUI «PALACE» DAŢI IN JUDECATA PENTRU VIOLARE DE DOMICILIU D, maior în retragere Ion Brătianu a reclamat parchetului pe d-nii Pissiota şi Dobrescu, proprietarii hotelului «Palace» din bulevardul Elisabeta pentru că -i ar fi evacuat fortat din camera ce o ocupa la acest hotel. D sa se plânge că proprietarii i-ar fi forţat uşa de la cameră şi i-ar fi dat afară lucrurile. Pe de altă parte, d-nii proprietari susţin că d. Brătianu nu ar fi plătit de multă vreme chiria. D. procuror Istrate a trimes în judecată pe d-nii Pissiota şi Dobrescu, deschizând acţiune publică împotriva lor, potrivit art. 151 din codul penal (violare de domiciliu), în stare de faliment a d-lui V. V. Maltezeanu făcută de o bancă creditoare. Tribunalul a dat un termen de graţie d-lui Maltezeanu până la 3 Decembrie, termen mânuirii căruia d. V. Maltezeanu urmează să plătească creditorului care a cerut declararea în stare de faliment. Dacă până la acea dată, nu va plăti urmează ca tribunalul să se pronunțe asupra acestei cereri de demarare. CRIMA UNUI OLOG