Cuventul, octombrie 1927 (Anul 3, nr. 882-912)

1927-10-14 / nr. 895

LOTillia SINISTRATI 1.0 ifi Câştigătorii la prima tragere din 11—18 Septembrie 1927, sunt rugaţi a depune de urgenţă la Comitetul Central pentru ajutorarea Sinistraţilor, str. Râureanu, 6, Etaj II,lozurile respective spre verificare de către Comisiunea Loteriilor, după care va urma plata câștigurilor aasm.;*msm »*»«»«©* o*«®«# assess «•* Expunerea d-lui ministru dr. C. Anghelescu Inspectorii şcolari din întreaga ţară au fost convocaţieri la orele 4 d.a la Casa Şcoalelor pentru a li se da instrucţiunile necesare cu privire la activitatea şcolară din anul şcolar în curs şi pentru a li se indica măsurile ce trebuesc luate pentru promovarea propagandei culturale în masele largi ale populaţiunii. A prezidat d. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunii. D-sa a făcut o lungă expunere cu privire la opera de construcţii şcolare, operă care trebue dusă la un b bun sfârşit, astfel ca să nu mai existe nici un sat din ţară care să nu-şi aibă localul lui de şcoală. In acest scop este necesară, înainte de toate, iniţiativa particulară şi un deosebit devotament din partea organelor de control ale ministerului. D. dr. Angelescu a arătat apoi importanţa cursurilor de adulţi şi a celor complimentare şi a rugat pe inspectori să aplice cu stricteţe obligativitatea acestor cursuri. In urmă de ministru al instrucţiunii a arătat deosebita însemnătate a propagandei culturale în masele populare şi a făcut apel la inspectorii pentru a se face pionii acestei propagande în cercurile lor de activitate. Recomandă pentru aceasta conferinţele populare, şezătorile, cinematografele cu subiecte patriotice sau de economie casnică, diferite festivităţi ocazionate de sărbătorile naţionale etc. Fiecare învăţător în satul lui, trebue să fie, alături de preot, factorul principal al acestei propagande. După expunerea d-lui dr. C. Angelescu, unii dintre inspectori au făcut diferite propuneri în legătură cu mijloacele cele mai potrivite pentru propaganda culturală în anumitele regiuni ale țării. TIME» DE MAI MULTE DECENII TACÂMURILE $i ORFEUREHIILE BERNDORF argintate şi Reprezintă stil distins ne argintate pe lângă durabilitatea cea mai mare. Aceste calităţi rămân neîntrecute. Rugăm a vizita Magazinul nostru special Asortiment bogat în articole pentru cadouri ** împrejurărilor. Se primesc şi orice reparaţiuni în această branşă. FONDAŢIA CAROL I FABRICA DE ARGINTĂRIE BEitNDORF, S. A. f CACAO de ovăz * ® vindecă anemia, boşi de stomac JgrSjTt^t&wMrffL2r . şi constipaţiunea. Comemorarea lui Grigorel. O ciocnire într‘un tunel Ghica-tradă Două vagoane, făcând parte din garnitura numită de lucru, care fuseseră lăsate pe linia curentă, între staţiunile Predeal şi Timişul de Sus, au ciocnit ori în tunelul de pe linia Braşov-Predeal, alte două vagoane, cari descărcau aci nisip. Ciocnirea s’a produs din neglijența personalului de tren, care a dat drumul celor două vagoane fără a controla dacă linia este sau nu liberă. Accidente de persoane n’au fost. Linia, care a avut de suferit unele stricăciuni, a rămas închisă până la complecta ei refacere și ridicarea vagoanelor deraiate.. Iaşi 12. Astăseară a avut loc prima serbare pentru comemorarea a 150 de ani dela asasinarea lui Grigore Ghica Vodă. La ora 9 în momentul când din ceasul când se împlineau 150 de ani a fost ucis domnitorul, s’a oficiat o slujbă religioasă la Beilio, unde a fost asasinat şi unde azi se află monumentul lui. Apoi au luat cuvântul arhiereul Grigore Leul Botoşăneanu, Osvald Racovitz, primar, dr. Zosin, în numele comitetului de iniţiativă şi cavaler de Zotta. Vorbitorii au descris personalitatea fostului domnitor, relevând meritele sale ca domn român. Au asistat autoritățile civile şi militare. --------xpx------- Condamnarea unuia care a ucis pentru zece lei Iaşi 12. La Curtea cu juraţi din Iaşi s’a judecat procesul lui Simion Ignătescu din Tg. Sculeni. Acesta pentru suma de 10 lei a ucis pe D. Staneiu din acea localitate. Criminalul a fost condamnat la 5 ani închisoare şi 30.000 lei despăgubiri civile. Arde un magazin Foc«! a fost pus de proprietari ROMAN, 12. — Un mare incendiu s’a declarat astăzi la magazinul fraţilor Seeder din localitate. Focul a mistuit în câteva clipe cantităţi de mărfuri aflate in magazin. La faţa locului au sosit, imediat reprezentaţii autorităţilor în frunte cu A1, prim procuror al tribunalului. De la primele cercetări, găsindu-se indicii că autorii focului sunt chiar proprietarii magazinului, aceștia au fost aceştia A.1...G eni rd uml eni rdgo mac restaţi, -oxo- ISBiaHBHiinssEassHBasE un intim conflict de suflet) romanul anumite note. Cum să construeşti,mul sau prin inutilitatea sa, prin nu se putea împăca decât trecând să retrăeşti în tot adevărul său oneraţionalitatea sa şi mai ales dincolo de nanţele genului. Căci o existenţă, din rosturile căreia igno prin obscurele sale determinări, nu înseamnă deplina perimare a genului epic o estetică, pentru care arta nu există decât întru cât este subiectivă şi pentru care mai ales — ca să-l cităm chiar pe Benda — «arta trebue să fie o pură stare afectivă, o înţelegere imediată a lucrurilor, fără orice deformare intelectualistă, în particularitatea lor în unicitatea lor».ntre liniile acestei estetici «belphegoriste» romanul trebuia să-ş găsească drumul. Consecvenţă imediată: romanul liric. Străină împerechere de cuvinte, pe care mi-o impun însă nenumărate exemple. Uneori se încearcă teoretizări. Bunăoară. De ce viaţa în tot ce are mai puţin propriu şi imediat ar continua să fie obiectul romanului? Gesturile, vorbele întâmplările nu sunt decât traducerea — de câte ori falsă? — a unui traiu autentic, pe care îl poţi urmări altfel dea lungul liniei sale. Sunt salturi interioare atât de înalte şi de scurte încât seismograful gesturilor nu le poate înregistra, aşa cum o cramafon nu poate simţi Mihail Sebastian vezi tocmai ritmul. Cum să cunoşti o viaţă, pe care o condamni să se desfăşoare între marginile strimte şi streine ale întâmplărilor exterioare? Este, cu vorbele noastre argumentarea. Imi Papini justificând« şi «Un om sfârşit» şi «Speranţa unui desperat. Neapărat răspunsul este lesne de dat. Şi inutil. Căci argumentele din orice parte ar veni nu vor şti să scadă sau adauge nimic unei probleme dependente numai de realizări. Şi, trebue să recunoaştem, aceste realizări îi dau dreptate lui Papini. «Intriga» — nodul acţiunii — a dispărut chiar acolo unde pevestea a rămas şi romanul se construeşte pe alte legi sau, dacă vreţi, pe o lipsă de legi. Iată «actul gratuit» care propriu lui Gide se găseşte şi în cărţile celor de tot tineri. După el este un element esenţial al romanului pur Vom discuta altă dată, atunci când va fi vorba despre Faux-Mouvayeurs, formula Dar observăm de pe acum că actul gratuit răspunde — prin arbitruprin obscurele sale determinări lăuntrice — esteticei panlifismului. Este valorificarea artistică a unui postulat la modă: discontinuitatea personalităţii. De vreme ce omul nu mai este o persoană ei—aşa cuui ■se spune curent — o posibilitate de infinite personalităţi succedându-se fortuit, romanului modern, trebue să-i lipsească logica construcţiei şi a acţiunei. Disponibilitatea psichologică, actul gratuit, discontinuitatea personalităţii, iată atâtea esenţiale elemente ale unui roman modern, ceia ce vrea să însemne, a unui roman liric. Exemplele, bogate şi multe, ne-ar sluji nu numai drept loviri ale acestor însemnări, dar ar spori cu noui puncte de vedere consideraţiile noastre. Trebue să amănâm însă această succintă revizuire pentru mai târziu, când desenate fiind deja esenţialele trăsături şi linii de orientare, lucrul va fi mult mai lesne. Brăila Octombrie 1927. GALAŢI. 12. Aseară la orele 9, membrii camerei de comerţ au ţinut o şedinţă extraordinară. D-l Gaspar arată că activitatea C E. D. este o nenorocire pentru comercianţii gălăţeni. Din cauza lor toate vasele străine ocolesc porciurile noastre In asentimentul celorlalţi membrii, afirmă că declară lupta deschisă contra C E. D. care de măi --- bine de 5 ani jupoaie pe comercianţii gălăţeni. Cere să se intervină printr’un memoriu către guvern. D-l Apostol Popa, preşedintele Sfatului Negustoresc cere ca NF R să cumpere de urgenţă 2 remorchere pentru spargerea gheţurilor S’a mai discutat tariful vamal şi chestia fiscului. *' NVANTU ! C. general Popescu-Spitaru, martor clari că la tens.iiui de război al comis fapte reprobabile Chișinău 12. — Azi la Consiliul de războiu s’a judecat procesul de insultă împotriva căpitanului Banu care ar fi adus insulte d-lui lt.-col. Cristea dela consiliul de războiu al diviziei a 4-a din Bucureşti. Procesul s-a strămutat la Chişinău. A fost ascultat ca martor de general Popescu Sanitaru comandantul corpului armată. D-sa spune că atmosfera era redată la consiliul de război de o serie de anchete şi cercetări provocate de bănuelile ce se aduceau ltcolonelului Cristea, prim comisar regal. Termină arătând că la Consiliul de războiu al diviziei a IV-a s’au petrecut lucruri cari date publicităţii ar fi făcut ruşine ţării. Este ascultat apoi d. colonel Stoiloff comandant al Reg. IV Roşiori în calitate de fost preşedinte al Consiliului de Răsboiu la care fotoliul ministerului public a fost tot timpul ocupat de căpitanul Banu acuzatul de astăzi ,-sa arată de că la Consiliul de Războiu al Diviziei a IV-a Ifliot,colonel Cristea tăia şi spânzura. Maiorul Roman comisar rega martor al acuzării însuşit şi de apârare arată de asemeni ilegalităţile săvârşite de locat.-colonelul Cristea în timpul cât a exercitat funcţiunea de comisar regal la Consiliul de Războiu. D-sa arată că la Divizia IV-a lt.-colonel Cristea exercită o adevărată teroare asupra camarazilor săi. D-l maior Roman declară în favoarea acuzatului căp Banu. In rechizitoriu comisarul regal d. colonel Stoicescu primul comisar regal se adresează cu o întrebare d-lui general Popescu Sanitaru comandantul corpului II armată şi-l întreabă dacă acuzaţiile aduse unui superior se dovedesc adevărate ele se pedepsesc ? D. .general răspunde: «Nu pot fi pedepsite fapte cari sunt în lumina lor. Consiliul de războiu intră în deliberare și după 80 minute aduce verdict de achitare în unanimitate pentru căpitanul Banu. Procesul fraudelor dela fabrica de produse chimice a armatei La consiliul de răsboi al diviziei a 4-a, s’a început dri dimineaţă judecarea procesului căpitanului Dinescu Ștefan-învinuit de sustragere de materiale. In anul 1921, pe când inculpatul era contabil în materii, a sustras din magazia fabricii de produse chimice a armatei, un număr de 15 butoae cu unt de palm ce se întrebuinţează la fabricarea săpunului. Materialele sustrase Ie-a încredinţat comerciantului Ion Andronescu. La interogatorul luat de drd. Aurel Iliescu, preşedintele consiliului, ofiţerul neagă unele fapte iar altele le confirmă. Apărarea a cerut amânarea procesului pentru citarea altor martori. Procesul a rămas în continuare Ceferişti hoţi De câteva zile se cercetează la consiliul de război al corpului 2 armată, ceferiştii Arghira Marin, Badea Niculae şi Nae Ion cari în noaptea de 5-6 octombrie col., au fost surprinşi furând din coletele lăsate de pasageri spre păstrare la magazia din Gara de Nord. Contra tuturor să deschis acţiune publcă pe baza art. 306 şi 309 c. p. combinat cu I. D. No. 1641/920. D. col Titus Carapancea prim comisar regal, în urma cercetărilor preliminare a dispus trimiterea sus numiţilor la închisoarea militară Jilava. RLA CONSILIUL DE RASBOI De aproape o săptămână, d. procuror general D. Cernescu, sesizat printr’un denunţ, a delegat pe d. judecător de instrucţie al cap. 5, Papadopol, să facă cercetări cu privire la fraudele ce s’ar fi săvârşit la închisoarea Văcăreşti. După cercetări ce durează de aproape o săptămân, stabilindu-se vinovăţia lui Mihail Sifinescu, directorul închisorii Văcăreşti, a lui Gh. Răşeanu, fostul contabil al acestei închisori, actualmente director al închisoarei Rădăuţi, a lui Cristescu, actual contabil, şi a lui Şerban Iordănescu, procuristulmonii Lelescu, d. procuror Al. Răşeanu a deschis acţiune publică împotriva lui Mihail Stănescu, directorul închisoarei Văcăreşti pentru delictele de fals în acte publice (art 124 cod. penal şi 40 c. penal; împotriva d-lui Barcău, directorul închisoarei Rădăuţi, pentru delapidare de bani publici (art. 140 şi 40 cod. penal; împotriva lui I. Cristescu pentru delapidare de bani publică (art. 140 şi 40 cod. penal) şi împotriva lui Şerban Iordănescu pentru plăsmuire de acte comerciale (art. 125 cod penal). Pe baza acţiunei publice deschisă, d. jude-instructor Papadopol, după ce a luat lungi interogatorii inculpaţilor, la ora 3 noaptea a emis mandate de arestare împotriva acestor funcţionari de închisoare. Ei au fost transportaţi apoi la Văcăreşti. Mandatele vor veni azi la confirmare. CAPITALA NENOROCIREA DIN CALEA RANOVEI Mecanicul Ştefan Gheorghe, din calea Rahovei 313 a voit să scoată caneaua de la un butoi cu benzină. Din cauza gazelor din butoi a sărit fundul rănind grav pe metanie. Victima a fost dusă la spitalul Brâncovurnesc. UN AUTOMOBIL SE CIOCNEȘTE C3 UN TRAMVAI Eri dimineaţă la orele 9 şi jur»s’a petrecut un accident de autoimei. Accidentul s’a petrecut în m-jlul următor: autobuzul de piaţă No. 5367 B, condus de proprietarul autobuzului Pauzerie Peeiu, comerciant dom. în calea Victoriei 232, vroind să treacă din str. Atelierului în str. Griviţei, din cauza unui viraj greşit s-a lovit cu putere de vagonul de tramvai 156 de pe linia a 6-a, condus de manipulantul cu No. 1529. Autobuzul a suferit grave avarii. Şoferul maşinei a fost grav lovit în piept şi în grare gravă a fost transportat şi internat la spitalul Filantropia. --------xpx--------- O facultate de ştiinţe apteale, la Iaşi Universitatea din Iaşi a propus crearea unei făcuturi de ştiinţe aplicate pe lângă acea universitate. Ministerul instrucţiunei a răspuns că această chestiune va fi luată în consideraţie cu prilejul alcătuirei nouei legi a învăţământului superior. imm Aglomeraţia la cantinele I studenţeşti O delegaţie de studenţi în medicina umană- veterinară şi farmacie ne aduce la cunoştinţă ca în urma unor măsuri nejustificabile s’a închis cantina din strada Isvor. Cantinele universitare, cu toată aglomeraţia care există s’au transformat într’o adevărată cazarmă. Studenţii, aşteaptă câte 2—3 ore, la rând, să fie serviţi. Am arătat în nenumărate rânduri neajunsurile făcute de direcţia căminelor şi cantinelor studenţeşti,în ce priveşte această gospodărie. Se mulţumeşte d- Hamat numai cu intenţiuni şi promisiuni frumoase fără a realiza ceva? Nu se mulţumesc studenţii. Şi asta poate avea consecinţe. -------exo------ un internat pentru fiii românilor de peste hotare “, dr. O. Angelescu, ministrul instrucţiunii, a aprobat înfiinţarea unui internat în oraşul Silistra, pentru şcolarii, fii ai românilor cari locuesc în afara graniţelor ţării. In acest internat vor găsi toată întreţinerea necesară peste o sută de copii. Ei vor putea urma cursurile şcoalelor secundare aflate în oraşul Silistra. D. M. Marinescu, conducătorul serviciului învăţământului de peste hotare a fost însărcinat cu aducerea la îndeplinire a hotărîrei d-lui dr. D. Angelescu. Şcoalele româneşti în Albania au fost închise Din cercurile ministerului de externe aflăm că guvernul albanez a dat hotărârea — şi a şi pus-o în aplicare — de a închide toate şcoalele româneşti din Albania. Cercetând această stare la ministerul instrucţiunii, ea ni a fost confirmată. In legătură cu acest fapt, ministerul instrucţiunii a întocmit un lung memoriu pe care îl va înainta astăzi ministerului de externe. In concluzia acestui memoriu se cere o grabnică intervenţie pe lângă guvernul albanez spre a reveni asupra măsurii luate. Chestiunea închiderei şcoalelor româneşti din Albania fiind de oreaeebilă importanţă, va fi discutată şi în consiliul de miniştri care se va ţine astăzi sub preşidenţia membrilor regenţii. ------FOXO--------------- Liga creştini va duce nota pe cale paşnica Iaşi, 11. „ Am anunţat la timp că la 15 cor. va avea loc la Iaşi adunărea noului consiliu al Ligii creştine. Suntem informaţi că cu prilejul acestei adunări consiliul va redacta o moţiune care va prevede că lupta pentru realizarea programului trebue dusă numai pe căi pașnice. fel fraude la corpul portăreilor dela Chişinău CHIŞINĂU, 12 — Anunţăm în altă parte a ziarului arestarea portărelului Chirilov. Sa stabilit cu acest prilej că la corpul portăreilor dela tribunalul Lăpuşna s’au făcut mari fraude. Ele ating cifra de 5 milioane lei- Autorul principal e Chirilov. Ancheta e în curs. Sunt iminente surprize cari vor produce senzație -----—oxo----- ongresul preoţilor Congresul Asociaţiei generale a clerului ortodox se ţine în Bucureşti în zilele de 18 şi 19 Octombrie anul curent In ziua de 18 Octombrie, la ora 9 dim. se va oficia antedeum în biserica Bradu Boteanu. La orele 10 jum. se deschide congresul în sala Fundaţiei Carol I, iar seara la orele 7 va fi o recepţie organizată de d-nele preoţesc în sala Cercului militar. ——oxo—-— Broc-Noîcs Cronica dramatică de PAMFSU- «BICARU TEATRUL CARAGEALE: „CAMARAZII“ de STRINDBERG. —----oo-jfoo- D-na Dida Solomon se strădueşte să-şi regăsească succesul obţinut în pesa de debut «D-ra luna», şi până acum străduinţa a fost zadarnică, dna Dida Solomon rămânând actriţa unui singur rol. Cum primul şi micul succes a fost într’o piesă de Strindberg, nimic mai firesc decât ca «Teatrul Caragiale» să se specializeze în reprezentarea întreg repertoriului Strindbergian. Aşa se explică pemiera comediei «Camarazii», aşa se va explica şi viitoarele premiere. : Este drept că chiar cei mai zeloşi admiratori ai genialului obsedat Strindberg, socotesc «Camarazii» ca cea mai slabă lucrare teatrală, ca o neisbutită parodie a lui Strindberg făcută de Strindberg. Suferind de mania persecuţiei (vezi «Inferno») dominat de obsesia umilitoarei sale origini (era chinuit de faptul că era fiu de servitoare), Strindberg adăuga și o tragica inclinare misogină. Intre bărbat și feme© vedea o luptă fără eșire, o luptă între sexe, cum Darwin vedea lupta între sexe, cum vedea lupta între clase, Carl Marx. Femeea este un sclav congenital în necurmată revoltă împotriva stăpânului ei firesc bărbatul şi fiindcă slabă se târăe, nu atacă făţiş ci repetă stratagema Iuditei faţă de nebiruitul Holofern. S’ar putea urmări în teatrul lui Strindberg atitudinea lui antiromantică, pornirea lui împotriva efemerizării bărbatului prin anestezierea voinţei de către invazia sentimentalismului. In faţa femeii niciodată bărbatul nu trebue să se înfăţişeze altfel decât aşa cum a fost croit de către natură, ca un răsboinic, orice deviere sentimentală este o renegare a sexului, o primă de încurajare dată dorinţei de revanşă multimilenare a femeii care sub masca mironoselii îşi ascunde dorinţa de îngenunchiare a soţului, cum pisica îşi ascunde ghiarele sub înşelătoarea mângâere a lăbuţelor catifelate. Lupta între sexe este axa teatrului tragic a lui Strindberg. In «Camarazii» este aceiaş temă, desvoltată deslânat,fără acea fulgerare paradoxală a dialogului, fără acea brutală vigoare a personajelor. Spectatorul este obosit, chinuit fără să aibă compensaţia unei emoţii de artă. Lupta între doi soţi pictori nu stârneşte dealungul celor 4 acte, nici un interes, totul întârzie un desnodământ banal, fără nici o semnificaţie, iar încetineala acţiunei mai este şi împotmolită într’o serie de conflicte similare conflictului principal. Conflictele similare şi complimentare nu converg spre tema principală spre a-i da relief ci o întunecă, îi anulează chiar slabul interes pe care îl palpăe într’o acţiune inutil prelungită în 4 acte. Dar la slăbiciunea piesei «Camarazii» se mai adaogă şi o interpretare «stilizată» până la absenţa totală a interpretării. Pauza între replici, pauze lungite spre a putea să le umple spectatorul cu un căscat cât nu se poate mai bine justificat. Fiecare actor vorbeşte cu sine şi pentru sine însuşi. Novatorii extremişti în orice domeniu de artă, se recrutează dintre precipitaţii dorinţei de afirmare şi elenii lipsei de talent. A cravata atenţia publicului pentru a obţine fie şi numai un succes de scandal, iată tactica tuturor extremiştilor care au oroarea tăcerii şi a anonimatului. «Camarazii» nu a putut obţine nici măcar un succes de scandal ci doar un succes de apăsătoare plictiseală. Am avut senzaţia celei mai complecte indiferenţe care ritma perfect cu indiferenţa dialogurilor de pe scenă. Analfabetismul novatorilor în teatru va întoarce publicul la melodramă, şi nu cred că această întoarcere o intenţionează direcţia Teatrului «Caragiale». aaasaasssg^g ţi*.Şi matematica poate fi plăcută... Autoarea introduce o sumă de principii pedagogice cari uşurează nu numai înţelegerea deplină a întâmplărilor din lumea numerelor, dar cari, ce e mai rar, fac să crească oarecum aritmetica din viaţa concretă a copilului, cu care viaţă socotelile ştiu să rămână şi mai departe în contact. E o impresionantă isbândă pedagogică, între altele şi pentru că manualele isbutesc să creeze şi atmosfera de ştiinţă, necesară, — pe care metoda mai mult literară decât didactică — ca cea a d-lui Biculescu de ex. — ameninţă să o destrame. Spre paguba bunei judecăţi a copilului care trebue totuş îndreptată şi înspre abstracţiune. In urma formidabilului succes pe care la obţinut la Berlin, Emma Spectacolele Emissa Gramatica O dovedesc cele şapte cărţi didactice de aritmetică pentru uzul şcoalelor primare scrise de d-na Maria Gramatica a fost invitată ea, după Bein-Pallade, pe căci le primim la ce va termina turneul din Germa-J ro,1ÎU,ttenia, să dea o serie de opt spectacole în Olanda. Din această cauză, turneul în ţară va începe cu zece zile mai târziu, adică Vineri 4 Noembrie. Prima reprezentaţie va fi tot Viii unei dimineţi de primăvară, un act de d’Annuzio şi Medaliile bătrânei, trei acte de J. M. Barrie. Biletele la agenţiile teatrale «Comedia», pasagiu Imobiliara 56 şi la «Mozart» calea Victoriei 46. Un viu interes manifestă, în publicul iubitor de artă, pentru seara de dansuri clasice pe care renumita dansatoare Grete Wiesenthal o va da Vineri 21 Octombrie, la Eforie. Partenerul ei va fi Toni Birkmeyer, prim solist în baletul Operei mari din Viena. După moartea Isadorei Duncan, Grete Wiesenthal este astăzi cea mai mare artistă în dansuri clasice şi de caracter. Biletele pentru această seară de dansuri, la agenţiile teatrale «Comedia», pasagiul Imobiliara 56 și «Mozart» calea Victoriei 46. Se zice că milităria şi logica nu se pot împăca. Este o mare greşala căci disciplina nu se poate menţine fără logcă şi dreptate. Ca să arătăm însă cum se lucrează la ministerul Răsboi vom pune faţă în faţă două rânduri de cifre- Primele reprezintă chiriile pe cari trebue să le plătească lunar ofiţerii cari locuesc în cazărmi potrivit ordinului No. 9129 din 1927 al direcţiei XII Domenii Militare. Celelalte chiria ce plăteşte statul prin statele de soldă pentru ofiţerii Vă place domnule ministru de războiu ? Dar n’am isprăvit Cum e admisibil ca un căpitan de pildă fiind neînsurat şi ocupând o cameră să plătească 1700 lei pe lună chirie, iar un căpitan însurat cu copii care ocupă cel puţin 2 camere şi bucătărie să plătească tot 1709 lei chirie? căsătoriţi şi cu trei copii, adică cotele cele mai mari. N’ar părea logic să fie perfectă identitate de cifre? N’ar fi logic ca ministerul de răsboi să nu perceapă cel puţin în imobilele sale, chirii mai mari decât acordă ofiţerilor? Cum, ministerul de răsboi, vrea să se îmbogăţească pe spinarea ofiţerilor, şi pentru aceasta recunoaşte că alocaţiile de chirie sunt prea mici? Şi cu toate acestea priviţi cifrele. Echivalează domnule ministru chiriile în cazărmi cu chiriile certeşii ofiţerilor- Aşa se procedea- I pretutindeni. La căile ferate cei ce ocupă louviţe în gări pierd îmlemnizarea de chirie, dar nu mai plătesc ceva şi din buzunar ---------0X0——1— luate dela diferi potrivit craiarului 9129/927 G-rai de Divizie &*ral de Brigadă Colonel Ll„ Colonel Maior Căpitan Locotenent Spit. Locotenent Pint. Major Plutonier 5.£75 iei 4.9 S O » 3. S S3 » 2.7 c 6 » 2.133 » 1.700 » 1.4* 9 » 1.300 » 60S » 533 » Cializile plătite potrivit statelor «-ral de Divizie S-ral sie Brigadă Colonel Lt, Colonel Maior Căpitan Locotenent Sub. L*.«*tenent Plui. Major Plufsnier ofițerilor de plată PCS iei 729 » 540 » 412 » 355 » 320 » 270 » 24© » 90 » 60 » Concert de muzică românească prin radio Varşovia, 12 (Rador). — Luni 17 Octombrie, la ora 20:30 (ora Europei Centrale), staţiunea de radio din Varşovia, va da un concert cu muzică românească. Se vor executa compoziţii de Kiriac, Enacovici, Negrea, Brediceanu şi Scărlătescu. Concertul are loc cu ocazia Conferinţei de presă polonă-română ce se va ţine la Varşovia.