Cuventul, octombrie 1928 (Anul 4, nr. 1237-1267)
1928-10-01 / nr. 1237
YUVANTUL dSstea In fila Juraţilor Cuvântul păruii civic.-Acchiz!toriul procartromL Apararca ZIUA V-a.- Şedinţa de după amiază ciocan pentru ca să o moştenească. D. preşedinte suspendă şedinţa la Inchee cerând un verdict de con-j ora 7 fără un sfert până la 9 şi damnare I un sfert. Şedinţa de noapte La ora 3 d. a. se redeschide şedinţa. D. consilier Ni Racoviceanu preşedintele acestei secţii, împreună cu asesorii d-nii judecători I. Roznovanu şi Leon Rădulescu, îşi fac apariţia. D. procuror Ion Zamfirescu îşi ocupă fotoliul. D. grefier Baer-Urseanu dă citire listei juraţilor cari judecă pe Găetan. E introdus acuzatul. Cu greu se face linişte. I. CONST. NICOLAU, avocat, îşi aminteşte că Găetan cu două zile înainte de această afacere, a câştigat la cărţi 80000 lei. Ştiu că avea de luat deja diferite persoane însemnate sume. D. JEAN EDEL, avocat, care a trimis d-lui I. Gr. Perieţeanu scrisoarea de desminţire că ar fi împrumutat bani dela Găetan, declară că, totuşi a rămas dator ceva bani acuzatului, dar banii pe cari Găetan îi datora d-sa le întrece suma cu care martorul împrumutase. Martorul îşi mai aminteşte că s’a cerut relaţii despre Găetan de un donm Focşaner. I-am dat relaţii bune despre Găetan căci îl cunoşteam ca atare. Se procedează apoi la confruntarea d-lor maior Alex. Bursan, Gr. Bluman şi Deşliu şi Jean Edel. D. MAIOR ALEX. BURSAN afirmă cu tărie şi siguranţă că a avut o listă de debitori ai lui Găetan, listă pe care figura şi d. Edel i-am cerut d-lui Edel banii datoraţi lui Găetan, dar d. Edel mi-a răspuns că, din cercetarea însemnărilor sale, rezultă că nu mai datorează nimic lui Găetan. I-am spus d-lui Edel «mă îndoesc că nu eşti dator şi mă mir că nu vrei să recunoşti că ei toţi cei daţi pe listă de Găetan, s’au recunoscut datori». D. PREŞ.: Când v’a dat lista aceasta de datornici Găetan ! D. MAIOR BURSAN: In Septembrie, în prezenţa d-lui judeinstructor al cab. 7. D. PREŞ.: Ai mai scris ceva din închisoare ? ACUZ.: Da, două scrisori. D. PREŞ.: De natură sentimentală ? ACUZ.: Da. Un incident D. AVOCAT AZNAVORIAN cere ca martorul Aritonovici să fie adus și învederează necesitatea audierei acestui martor, agent de schimb la Bursă în legătură cu cererea de poprire a acţiunilor Băncei Naţionale făcută de d-na Leonida şi retrasă ulterior. D. I. GR. PERIEŢEANU, lămureşte că, imediat după comiterea faptului, d. Aritonovici, care cumpărase pentru d-na Leonida acţiuni, s’a interesat ce mai e cu aceste acţiuni. D-na Leonida, în situaţia în care se afla atunci, nu putea şti în mod precis care e situaţia averei sale. Ulterior s’au desluşit lucrurile. D. PROCUROR I. ZAMFIRESCU respinge presupunerea, ipoteza că s’ar fi umblat şi scotocit prin casa d-nei Leonida imediat după comiterea acestei fapte. Cere, în consecinţă, respingerea cererei de citare a d-lui Aritonovici, agent de schimb. D AVOCAT AZNAVORIAN, în replică susţine, necesitatea citărei d-lui Aritonovici. D. PREŞ.: Aţi avut tot timpul să-l propuneţi până la proces. D AVOCAT AZNAVORIAN: S’a produs un denunţ grav. D. Aritonovici este necesar să vie aci să explice cum s’au identificat acţiunile şi rentele furate. D. PREŞ.: Citarea martorului Aritonovici nefiind indispensabilă curtea respinge cererea apărărei de a audia pe acest martor. D. VLADIMIR, croitor, fiind bolnav, i s’a luat declaraţia la domiciliu. D. preşedinte citeşte depoziţia acestui martor care declară că ştie că Găetanu a întrebat dacă e amator să cumpere nişte ştofe. Am primit de la acuzat un stoc important de ştofe şi le-am vândut. D. AVOCAT I. GR. PERIEŢEANU, cere pentru lămurirea d-lor juraţi, ascultarea d-lui judecător de instrucţie Stănescu, de la cap. 7, care a cercetat această afacere. D. PROCUROR ION ZAMFIRESCU cere reprezentantului părţii civile să precizeze ce anume puncte vrea să se lămurească în această afacere. D. AVOCAT V. DONGOROZSunt de acord cu partea civilă. Rugăm curtea ca d. judecător de instrucţie să vie în faţa comisiei juraţilor. Să fie aduşi şi martorii cari au contestat unele afirmaţiuni ale judecătorului de instrucţie, afirmaţiuni ce se găsesc la dosar. D. PREŞ.: Aţi făcut vre-o cerere in acest sens ! D. VINTILA DONGOROZ: N’am avut până acum nevoe s’o facem. Necesitatea a reeşit acum. D. AVOCAT BENTOIU se ridică împotriva aduerii judecătorului de instrucţie aci. D. PREŞ.: întreabă de ce n’am făcut vre-o plângere înainte de această şedinţă împotriva neregularităţii chipului de a proceda al d-lui jude-instructor. Nu era nevoe. Dacă îl chemaţi pe d. jude-instructor, trebue să chemaţi şi pe martorii absolut necesari în această cauză. D. AVOCAT I. GR. PERIEŢEANU îşi retrage cererea spre a dovedi că n’a voit să facă ulterior decât să lumineze, prin prezenţa magistratului-instructor, unele afirmaţiuni făcute aci. D. PROCUROR GENERAL cere şi d-sa ca d. judecător de instrucţie să vie în şedinţă. D. OSVALD TEODOREANU se aliază opiniei d-lui Bentoiu potrivit căreia aducerea judecătorului de instrucţie aci nu e admisibilă. E împotriva venirei d-lui jude-instructor. D. PROCUROR GENERAL recapitulează observaţiile ce s’au adus. D. AVOCAT OSVALD TEODOREANU dezvoltă noul argumente împotriva aducere! d-lui jude-instructor în instanţă. Şedinţa se suspendă spre a delibera Curtea asupra acestei chestiuni. La redeschidere d. preşedinte Racoviceanu pronunţă hotărârea că e inutilă chemarea d-lui judeinstructor. D. preşedinte, în virtutea puterei discreţionare pe care o are, dă citire depoziţiilor făcute la cabinetul de instrucţie de către d-na Leonida, care arată cum a fost atacată şi cum i s’au luat banii. Apoi declaraţia lui Găetan la confruntarea acestuia cu d-na Leonida. Citeşte apoi declaraţia servitoarei Maria Balint, de la d-na Pilat. D-na Leonida declară: «Mi-a dat să beau. M’am simţit ameţită. Mi-a cerut să mă dezbrac şi m’am executat. M’am pomenit trântită pe divan, s’a aplecat peste mine să mă sărute şi, deodată, parcă mi-a căzut ceva în cap din tavan. Mi-a luat banii, şi, ameninţându-mâ cu un revolver a plecat. Arată apoi d-na Leonida, în declaraţia ei, că a fost jefuită, că chestia bijuteriilor, a fost doar un pretext la Găetan. Se mai citează apoi câteva declaraţii, ca aceea a d-lui avocat Stelian Voinescu. Ne mai fiind de audiat nici un martor, prima parte a acestui proces, instrucţia orală a fost terminată, începe partea a doua: demonstraţia nevinovăţiei şi a vinovăţiei. Şedinţa se suspendă. La redeschidere, d. preşedinte dă cuvântul reprezentanţilor părţei civile, d-na Leonida. Primul vorbeşte d. H. Meitani. Csavâsitul părţei civile PLEDOARIA D-LUI ADVOCAT MEITANI Aveţi de judecat o faptă ordinară a unui om care nu trebue cruţat. Un om care după ce săvârşeşte fapta, caută să-i micşoreze proporţiile prin introducerea a patru recursuri la înalta curte de casaţie. ca cerere de strămutare, ca regulator de competinţă spre a scăpa capătul de acuzaţie cu privire la portul ilegal de armă. Găetan, în loc de remuşcare, caută să-şi făurească o apărare ducându-se la un avocat prieten să-l consulte. Dovada e scrisoarea trimisă d-lui prefect de poliţie. Face un por’tret moral al acuzatului. Analizează versiunea lui Găetan spre a deduce că această versiune nu e verosimilă, nu poate sta în picioare. Arată necesitatea pentru Găetan de a-şi asigura o sumă mai mare şi o-a gândit la d-na Leonida, pe care o ştia bogată. Se duce la dânsa, şi după ce a lovit-o, i-a luat banii. Versiunea lui, spune d. Meitani nu poate sta în picioare că întâi i-a luat banii, că s’au certat şi apoi, după ce a lovit-o, a plecat grăbit. D. Meitani, arătând ciocanul d-lor juraţi, demonstrează că e inadmisibil ca astfel de ciocan poate fi de uzat obicinuit zilnic pentru un bărbat mai ales fin, elegant ca Găetan. Analizează elementele crimei de tâlhărie, aşa cum cere art. 317 cod penal. Şi, citind articolul acesta, în aliniatul 2, arată că fapta lui Găetan, aşa cum ea a fost săvârşită, cu împrejurările ei particulare, se încadrează perfect în acest articol, înfăţişând fapta lui Găetan ca o monstruozitate mai ales că ea a fost săvârşită în clipe de paroxism erotic, cere cea mai aspră pedeapsă. Achitarea sau diminuarea gravităţei faptei lui, ar apare în ochii opinei publice, car© aşteaptă satisface, cu indignare. E datoria juraţilor de a osândi cu atât mai mult, cu cât o spune d-l Meitani, Găetan face şcoală. Şi citeşte dintr’un ziar cum un copil şi-a ucis o rudă cu un O afluenţă extraordinară depublic, a făcut ca deschiderea şedinţei să întârzie. A fost nevoe de intervenţia jandarmilor a judecătorilor de instrucţie, a procurorului şi a primului procuror pentru a se descrugestiona sala. Câteva femei au leşinat, iar cei din sală au stat înghesuiţi, în imposibilitate de a face vreo mişcare. Abia la orele 10, procuror Zamfirescu îşi începe rechizitoriul prin a arăta rolul reprezentantului ministerului public, care este de a convinge pe când cel al apărărei este de a revărsa valuri de elocinţi. Spune apoi că dacă nu era convins că Găetan e vinovat, şi dacă n’ar fi studiat vreme îndelungată dosarele, nu ar fi apărut în rolul de acuzator. Ţine să risipească o legendă pentru care lumea dă asalt palatului de justiţie, că, cele petrecute în str. Romei, se datoresc unor oameni din lumea mare. Nu aceasta e lumea mare. Lumea mare, lumea bună e aceea care munceşte şi se ridică prin cinste. Aci avem dea face cu o crimă de drept comun. O crimă ordinară. Gheorghe Găetan, jucător de cărţi, a avut avere şi a risipit-o, iar în ultimul timp trăia din expediente. Domnişorul acesta elegant face cunoştiinţă cu d-na Leonida. Se introduce în casa ei. Nu voiu analiza cele ce s’au petrecut. Vom reconstitui însă, pe baza celor ce nu stau la îndemână, anumite faze ale celor petrecute în str. Romei. Găetan se împrietenește cu d-na Leonida. O prietenie complectă. Intervine afacerea bijuteriilor. Găetan o tentează pe d-na Leonida ca să cumpere brilanțe. Pentru a fi om de afaceri, e necesar ca oamenii cari tratează, să fie oameni de branşă. Găetan ia o bijuterie de probă, şi o prezintă d-nei Leonida. Fraţii Tănăsescu erau încredinţaţi că afacerea e serioasă. Găetan recurge la briliant, doar pentru a tenta victima să scoată banii. Dar Găetan s’a mai legat de o afacere: aceea a pădurilor din Maramureş. Ca o afacere de acestea să fie serioasă, trebuesc condiţiuni. Ori, în realitate, afacerea pădurei din Maramureş se reduce la un concept scris la maşină. Un proect doar e găsit între hârtiile d-nei Leonida. Că s’au dus anumite tratative pentru fundarea unei societăţi între stat şi particular, nu importă. Fapt e că Găetan a cerut d-neiLeonida bani. Un acont pentru afacere. Un acont de câteva sute de mii lei. De aei, lovituri grave, ochi scoşi, bani furaţi, jaf. 10 şi un sfert, curtea intră în sală de desbateri. Şedința La orele 10, 25, şedinţa se deschide. După ce se face apelul juraţilor, se introduce acuzatul. Preşedintele curţei dă cuvântul d-lui procuror Zamfirescu, reprezentantul ministerului public. Procurorul vorbeşte apoi despre ciocanul —corp delict. Acuzatul a mărturisit că ciocanul era arma sa. Revolverul era greu, el slab, iar ciocanul îi era mai uşor. Revolverul sta luni întregi — o declară d-na Pilat — fără încărcaturi, pe un dulap. Ori, în seara crimei, a fost găsit la Găetan, încărcat cu patru gloanţe. Acuzatul afirmă că a fost muşcat de d-na Leonida. E verosimil. Şi-a sgâriat degetul la o tăblie din pat, în momentul când se afla deasupra d-nei Leonida. Cred că d-na Leonida l-a muşcat abia atunci când s’au rostogolit jos şi acuzatul o strânge de gât ca să nu strige. D-l procuror după ce analizează diferite fraze ale celor petrecute în seara de 25 Februarie face un potret al moralistiei lui Găetan. Au spus martorii că Găetan cel de la Paris, cel dela Brăila, avea suflet, avea bani, era milos. Dar acel Găetan nu e cel de astăzi. Un dezechilibru moral s’a produs în sufletul său. Germenul răului i-a devastat creierul. Spune că acuză în chip dezinteresat, spre deosebire de d-l Asnavorian, care pe banca apărării fiind a decalrat că va apăra dintr’un sentiment prietenesc. Mediul din care a pornit Gheorghe Găetan explică c©le făptuite de e1. Jocul de cărţi îi era în sânge. Unde duce jocul de cărţi o ştim. Alfred de Musset ne explică pe larg acest lucru. D-l procuror Zamfirescu citeşte pasagi din «pasiunea cărţilor». Găetan nu avea meserie. N’a avut niciodată. Obicinuia să facă pe samsarul la epoci rare, în chestiuni la care nici nu se pricepea. A avut noroc prin dormitoare. A fost un tâlhar în haine negre. E o importaţiune. Nu e produsul nostru. Aduce elogii d-lui jude-instructor Stănescu, care a instruit afacerea, dându-i aspectul real. Explică prezenţa pe banca apărărei a unuia dintre cei mai buni penalişti ai ţărei, d-1 Dongarozi care va avea să tălmăcească calificarea dată faptelor lui Găetan. Probele sunt mai puternice. D-1 procuror Zamfirescu sfârşeşte cerând juraţilor să cerceteze cu atenţie dosarul şi pe baza probelor să se pronunţe. grup de persoane interesate, ştiau că Găetan plecase cu banii şi aveau de gândă facă altceva. D-na Leonida nu avea controlul averei sale, nu putea şti ce se petrece cu averea sa, alţii au manevrat. D-na Leonida a întârziat să spună numele lui Găetan. De ce? Nu e o legătură între dispariţia momentană a unor acţiuni din casa d-nei Leonida, — cum spunea un martor avizat de dispariţia hârtiilor — şi interesul ca Găetan să fie trimis în judecată şi pentru tâlhărie? Eu cred că da, şi încă foarte mult. D. Asnavorian spune apoi că în ordonanţa definitivă de dare în judecată, nu exista nici un fel de probă. Nu e bazată pe nici un fel de dovadă. Apărătorul demonstrează că prezenţa d-nei Leonida era absolut necesară la proces. Dacă d-na Leonida se prezenta, întreg eşafodajul procesului se năruia. Nu e vorba de nici un fel de tâlhărie. E vorba de loviri, mai mult sau mai puţini grave. Juraţii nu trebue să se lase impresionaţi de nişte fotografii senzaţionale. D-rul Antoniu a declarat categoric că d-na Leonida e în afară de orice pericol, şi că ochiul nu-i este ameninţat. D. Asnavorian analizează pe rând toate acuzaţiile ce se aduc lui Găetan. Le răspunde spunând că sunt bazate pe eşafodaj foarte şubred. In chestia bijuteriilor d. Asnavorian demonstrează că afacerea bijuteriilor era foarte serioasă. Ordnoanţa definitivă de dare în judecată spune că Găetan a făptuit crima pentru că nu avea bani şi vroia să înfiinţeze o societate de automobile. Ori au venit aci patruzeci de martori cari au declarat că Găetan avea un credit larg, că avea bani împrumutaţi la alţii, că oricând putea găsi bani pentru planurile sale. Dar însăşi d-na Pilat care nu e’a sfiit să declare aci că l’a avut de soţ pe Găetan, a declarat că i-ar fi dat oricât, daca i-ar fi cerut. Găetan refuză să se căsătorească cu o femeie ca d-na Pilat, bogată, cu relaţii sociale din cele mai întinse şi preferă să jefuiască pentru câteva sute mii lei... Cine poate crede aceasta? Cine poate pune temei nerois pe aceasta. In procesul acesta e o lovitură, şi sânge. Nimic altceva. Pentru ce se constitue tâlhăria şi se falsifi- Că acuzarea? E imposibil de acceptat, omeneşte, ca un om ca Găetan, care trăia într’un mediu bogat, preferă ca în locul unui împrumut să jefuiască o femeie. S’au creiat sugestiuni, n’au scris volume întregi despre banii din casetă. I se aduce acuzaţia că n’a lăsat pe d-na Leonida să trimită servitoarea ca să cumpere pâine pentru icre. Un tâlhar care vine să fure aşa face? fără ajutoarele în casă? E imposibil de imaginat. Mai departe, d. Asnavorian polemizează cu ordonanţa definitivă pe care o găseşte fantezistă, şi că a omis o serie de fapte capitale. D-l Asnavorian povesteşte apoi că şi-a luat un angajament. Un angajament de onoare. Intr’un moment de grea cumpănă, a fost ajutat cu o discreţie rară, de către Găetan. Alti martori declară la fel. Cum poate fi un astfel de om învinuit de tâlhărie pentru câteva sute mii de lei. D. Asnavorian sfârşeşte cerând achitarea. Preşedintele curţei, închide şedinţa la orele 2 noaptea, anunţând continuarea desbaterilor pentru azi. Rechizitoriul p SITJBrjftffE Cuvântul apărărei D-l advocat COSTACHESCU, vorbeşte, cel dintâi din partea apărărei, Spun© că nu va infrunta opinia publică că a fost aţâţată timp de şapte luni de zile cu publicitatea presei, a literaturei şi a jocurilor distractive născute în jurul unui fapt divers. Un fapt divers s© judecă doar azi. Apărătorul începe prin a ruga pe juraţi să nu reţină din pledoariile d-sale decât faptul că e de bună credinţă. Descrie apoi pe scurt împrejurările dramei din 25 Februarie : Găetan a venit la d-na Leonida, cum a venit în multe rânduri. A fost primit bine — ca întotdeauna. S’a desbrăcat, în timp ce d-na Leonida îi dădea banii, cei 800 mii lei ce-i pregătise. D-na Leonida îl întreabă dacă a adus bijuteriile. Găetan îi spune : — «Lasă că vorbim pe urmă». Pe urmă înseamnă că s’au aşezat pe pat, şi au făcut ceea ce ştim din şedinţa secretă, când se ştie că d-rul Antonia a fost primul om căruia d-na Leonida i s’a confiat. Au terminat amândoi sleiţi, şi într’o stare de nervi explicabili. A survenit cearta: d-na Leonida l’a muşcat de deget. S’au rostogolit D-na Leonida a vrut să telefoneze d-nei Pilat. Găetan i-a luat receptorul. S’au luptat. Atunci abia Găetan a lovit-o cu latura ciocaniului. Şi fiindcă d-na Leonida continua să-şi menţie superioritatea asupra lui Găetan, acesta a lovit-o cu receptorul. Explică plimbările lui Găetan în dimineaţa zilei după crimă. Vroia să salveze uit sentiment profund sincer pentru d-na Pilat. Nu se gândea deloc la o judecată, la juraţi, ei la posibilitatea ca d-na Pilat — cărei el îi îchinase sufletul — să nu afle de bătaia cu d-na Leonida. Explică apoi prezenta ciocanului la Găetan. Martorii au dovedit că el umbla întotdeauna cu ciocan la el. Apărătorul face apoi un potret al acuzatului Găetan a rămas orfan la vârsta de cinci ani. Crescut, sever, educat de un părinte care vroia să dea copiilor săi o creştere disciplinată, el pleacă la Paris ca să studieze. Acolo ajută pe prieteni, le dă tot sprijinul, numai ca să aibe satisfacţiunea unei afecţiuni prieteneşti, care să înlocuiască iubirea de mamă. In locul petrecerilor şi a Parisului de noapte, Găetan era în tovărăşia prietenilor săi. Au mărturisit-o martorii. Sufletul Lui Găetan e altul decât cel descris de acuzare care timp de şapte luni de zile nu a făcut decât să jignească, să înjosească şi să compromită pe Găetan. Sfârşeşte solicitând juriului un verdict de achitare. Pledoaria «S-lai avocat H. Asnavibarian La orele 12 noaptea, ia cuvântul d. avocat H. ASNAVORIAN, al doilea apărător al lui Găetan. D-sa începe spunând că răspunderea apărării e foarte mare. E un caz greu. Am fost întrebat atât eu cât şi prietenul Dongorozi ce căutăm la juraţi. Vă voiu explica pe scurt. Am apărat în procesul Lăzărescu, ca adversar al d-lui Perieţeanu. Acuzatul era învinuit că şi-a omorât prietenul. Am cercetat cu deamănuntul şi cu sufletul, şi cu ştiinţa toate faptele, toate dovezile, toate mărturiile. La procesul de azi am făcut la fel. D. Asnavorian cere juraţilor să facă abstracţie de atmosfera ce s’a creiat în jurul lui Găetan. Să nu se lase influenţaţi de către o parte din presă care cere condamnarea lui Găetan. Se utilizează un cearşaf plin de sânge pentru a se creia o a doua calificare: de tâlhărie. De ce? De ce domnilor juraţi? Găetan a făcut ceva, a lovit. De ce atunci e tărât şi pentru alt fapt? Vă voiu spune eu: au fost, la un moment dat, un grup de persoane, cari aveau interes ca Găetan să fie trimis judecăţii şi pentru tâlhărie. In «speranţa» că d-na Leonida nu va scăpa cu viaţă, acel ------ooxxxoo----- Accidentul unui vapor în portul Constanţa CONSTANŢA, 29. — Vaporul norvegian «Marinkopia» al agenţiei Watson et Jonell, venind spre Constanţa, din cauza furtunei a suferit un accident avariindu-se la fund. După ce a încărcat în portul nostru 12 000.000 kg. păcură, spărturile s’au lărgit, iar păcura aînceput să se scurgă, umplând bazinul Ianei No. 3, apa pătrunzând în vas. Din această cauză vasul s’a îngreunat și a atins fundul bazinului. Vaporul de salvare «Keeng Lear» a început opera de salvare ooxxxoo- Noul regim al spirtului In conformitate cu art. 3 din legea pentru sporirea taxelor de consumaţie asupra băuturilor spirtoase, comisiunea pentru stabilirea preţurilor de vânzare ale băuturilor spirtoase cu tării peste 30 de grade care suportă şi suprataxa de 20% ad valorem, s’a întrunit în ziua de 28 Septembrie 1928 şi a fixat următoarele preţuri valabile pe trimestrul 1 Octombrie 1928—1 Ianuarie 1929: Spirtul din cereale 3 lei de grad decalitru; spirtul din vin 10.50 lei de grad decalitru; ţuica şi rachiurile din drojdie, tescovină şi drojdie de vin cu tării peste 30 grade, 10 lei de grad de calitru. Calculul supra taxei de 20% ad valorem cu care se taxează aceste băuturi, se va face asupra totalului ce rezultă din preţurile stabilite de comisie. Plus taxele de consumaţie şi taxa de producţie pentru băuturile supuse şi la această taxă. S’a dat decizia Ministerială No. 855201 din 29 Septembrie 1928. MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de naturalizări Conform art. 23 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Ministru, Subsemnatul Eugen Szántó, domiciliat în Arad str. Eminescu 16, de profesiune electro-technician, având în vedere actul notarial public act alăturat, prin care am renunţat la supuşenia străină, declarând solemn, că doresc să devin cetăţean român, precum şi actul militar din care se constată că am făcut serviciul militar în armata română, începând din 1925 Februarie, până la 15 Octombrie 1927, servind în Batalionul 7 Administrativ, Corpul 7 Armată, Sibiu. Vă rog domnule Ministru cu profund respect să binevoiţi a-mi acorda dreptul de cetăţenie, având mijloacele de existenţă în România, unde locuesc din luna Septembrie 1922, fără întrerupere, satisfăcându-mi obligaţiile faţă de armată în dorinţa de a deveni un bun şi vrednic cetăţean român. Solicitând aprobarea Domniei Voastre, vă rog. Domnule Ministru, să binevoiţi a primi încredinţarea dinstinsei mele stime şi consideraţiuni. Szántó Eugen. Hippism BANEASAT—" ZIUA VII Duminecă 30 Septembrie a .c. FAVORIŢII NOŞTRII: PR. HAGIEŞTI: Nolli me tangerre; Nufăr; Saladin (lovit. Pamacs). PR. MIERLOI: Vulpoi; Roumaine; Curcubeu. PR. BRAGADIRU: Gr. Marghiloman; Prouto. PR. VIVIAN: Raduta; Sauge Verte; Vadito. PR. CHARBONIER: Aluniş; Brâu; Murmur. PR. VIFOR: Coca; Bucur; Basma. PR. NUCET: Cimpoi; Ficzo; Domnita; Bidou. (nr.) Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE 30 SEPT. A. Th. Chiale, Serban Veda 258; D. Adamovici, Griviţei 83; Al. Albini, Victoriei 38; Gh. Hotărani, vasile Lascăr 77; G. Păltinescu, b-dul Ferdinand 104 ; M. Trandafirescu, Dorobanților 8; Al. Leist, Dr. Felix 67; Iacob Repanv.ci, 13 Septembrie 83; Gh. Urseanu, Colonel Orero 8 bis; Dr. Luc. Georgiei, Cotroceni 15 bis; Ilie Ioanid, Sf. Apostoli 52- Dr. Gh. Sima, 11 Iunie 28; I. Stănescu, Traian 84—33; Farmacia «Sf. Nicolae», Rahovei 237. —----OSO——1 * 3 Restaurantul Gării Brașov C P. TI TELEGRAMA ■ein GIHAU____(. TELEfOKâîA PnidUM Ne. CUMAnuli» Vi. Luni Ora . Gfoerva^i 0& 8*4 h* •Ovk saptâM&5SZi 230Î-Dia» A ilL JLgJL.|. R-A f-0 f •» «? ^J^Dm_CML^nîE4!mBniCU?Bî-BaA30i IUBU a ROHAMEI ( 12 PERSUIhB ) . — -----.12»*. Pxo r»-JORS-f|RMIg30-âa-?ĂSArS — -------TEt—dî—VITEI—1 °TMg^-r3~I~ERIP?I la ralQAHB_ STUHfc ROȘII SALATA ei/ARDEI COPTI „Bucătărie Românească” Serviciu!! curat şi ieftin Zilnic supe de pasăre Borşuri Moldoveneşti naturale ca Oratar special la Ciorbă de burtă şi Tusiama Regală Vinuri de Prăgăşani Patiserie Franceză Bogat foulet cu râelfuri şi pui fripţi Drsîs ziarişti, voiajori comerciali, Turneele artistice. Excursiunile şcolare, civile şi militare rabi 20 la cută Sa consumaţi© şi mese Restaurantul Gării Braşov Concesionar m. POEJARU Cu începere de mâine 1 Octombrie 1928 Marele Restaurant CONTINENTAL trece sub direcţiunea Orlgjor© Ştefănescu Vechiul restaurator şi Tsichie F. Tieodorescu Fost timp îndelungat la rest. Modem Se va servi bine, curat şi cu preţuri moderate Orchestra maestrului Sibiceanu Sisntefi Eac lăsât să vă faceţi eftin şi din material hten şi durabil, palton sau haine ? In caz afirBssatîv alegeţi din mostrele Postăvăriei Edmund Szusz S. A. din Cluj, ale cărei eşantioane se găsesc la fiecare croitor mai bun. Colestintii se trimit ex»cSnsîv maeştrilor de croi tor. CEREŢI No. 3 SĂPTĂMÂNA ^nctgopedIca ■ ILUSTRATA tCICIDPLDIcî 16 pagini 60 clişee 7 Lei Achiziţionarea de mobilă e o chestiune de încredere Dacă doriţi să cumpăraţi mobile bune, să nu vă pară rău pentru o călătorie la TARGIS-MUREŞ să priviţi magazinele de mobilă ale firmei SZEKELY&RETI FABRICA ARDELEANA DE MOBILE S. A. Reprezentanta fabricilor de PIANE şi PIANINE Bösendorfer, Stingi, Wirini şi Hoffmann persoanele de încredere comtaţiuni favorabile de lată