Cuventul, iulie 1929 (Anul 5, nr. 1505-1535)

1929-07-01 / nr. 1505

(Continuarea articolului din pagina 1-a) Fără sprijinul d-lui Iorga frontul Brâtianu — Averescu — Lupu nu va impresiona pe nimeni, iar re­tragerea din parlament ca prim act public al coaliţiei rămâne inope­rantă şi din punct de vedere al e­­fectului moral şi din punct de ve­dere al consecinţelor politice. Dar chiar dacă prin absurd am admite că d. Iorga şi-ar da adeziunea, ceia ce, e adevărat, n’ar rămâne fără un anumit efect moral în opinia pu­blică, guvernul n’ar avea motive de îngrijorare. Intre el şi factorul con­stitutional este deplin acord pe chestiunea reformei administrati­ve, după modificările ce s-au adus anteproectului de lege. Iar în ţară oricine îşi poate da seama că a în­cerca să stârneşti o mişcare de pro­porţii pe această temă, înseamnă să mergi la un eşec sigur, fiindcă re­forma este unanim dorită şi aştep­tată. Un efect ar putea obţine totuşi coaliţia, să strângă şi mai puter­nic rândurile guvernamentale. Şi, poate diverginţele de opinii dintre majoritate şi guvern cu privire la u­­nităţi şi guvernul cu privire la o­­portunitatea votării reformei ad­ministrative dispărând în faţa ne­cesităţii de a se înfăţișa indestruc­tibil solidare, nu ar fi de loc exclus ca proectul d-lui Stere să devină lege în actuala sesiune parlamen­tară. I). Solemnitatea împărţirei premiilor prof­ N. Iorga, rectorul uni­­taţii, a făcut un istoric al preunii­versităţii din Capitală, a ţinut să introducă şi la noi obiceiul de a se încheia anul şcolar universitar prin­tr’o solemnitate şi prin acordarea de premii studenţiilor cari s’au dis­tins la studii. Acest frumos obicei exista în universităţiile franceze, italiene etc. In acest scop d-sa a con­vocat ori dimineaţă pe studenţi în sala de şedinţe a Senatului. Au asistat la solemnitate şi d-nii profesori: dr. Mina Minovici, dr. Dragomir Hurmuzescu, dr. Riegler, dr. Udrischi, dr. G. Zotta, D. Gusti, Gădulescu-Pogoneanu, N. Bazilescu, pr. Popescu Mihăleşti, etc. apoi d-nii VI. Valeriu, sub directorul general al învăţământului superior, Chela­­ru­, secretarul universităţii precum şi foarte numeroşi studenţi şi stu­dente. CUVÂNTAREA D-LUI II IORGA ! După aceasta a ur’mat distribui­rea premiilor în bani şi cărţi la un număr de 217 studenţi. Solemnitatea s’a sfârşit la orele D. prof. Iorga, rectorul universi­­ d. a­ lor şcolare la noi. Obiceiul acesta dăinuieşte încă din vremea lui Bi­­bescu-Vodă. Domnitorul, la sfârşi­tul anului şcolar, chema la palat pe profesori şi studenţi, le partea o masă şi apoi urma distribuirea pre­miilor. I­. Iorga s-a adresat apoi studen­ţilor arătându-le că au datoria să-şi însuşiască cât mai temeinic o cul­tură generală şi literară. E necesar să ne deprindem să scrim şi să vor­bim frumos. Să fim oameni de spe­cialitate, dar înainte de toate să fim oameni cu mintea limpede şi cu simţirile întregi. rescu, ş. a-SERVICIUL DIVIN Pe estrada construită în faţa han­garelor, au luat parte A. S. R. Prin­cipele Nicolae, d-nii miniştrii, ata­şaţii streini şi invitaţii­ Serviciul divin pentru pomenirea sufletelor aviatorilor morţi a fost oficiat de P. S. I. Ştefănescu pro­­toerul armatei asistat de S. S- Po­pescu Lahovari Confesorul aviaţiei şi S. S. I. Georgescu, Confesorul Corpului III Armată. Răspunsurile au fost date de co­rul Soc. ,,Doina României” de sub conducerea maestrului Filoreanu- După oficierea serviciului divin A­­S- R. Principele Regent Nicolae a trecut în revistă trupele. D. General Gorski, inspectorul general al Aviaţiei a ţinut o cu­vântare arătând însemnătatea a­­viaţiei şi jertfele făcute până în prezent pentru propăşirea ei. Au urmat apoi îndrăzneţe acro­baţii aeriene executate de două escadrile de Avioane Focher după care s’a servit asistenţei o gustare * 1 * 1 Parastasul pentru români morfi Eri la orele 12 luni, a avut loc Lorii de Verile, deputat St. Tătu la Aerodromul militar Pipera pa­rastasul pentru cei 154 aviatori, că­zuţi victime ia război şi în acci­dente nenorocite. La această pioasă solemnitate au asistat: A. S. R. Principele Regent Nicolae, d. Iuliu Maniu, preşedin­tele Consiliului de Miniştri, Al. Vaida Voevod, ministru de Interne General Cihosky, ministru de răz­boi, Virgil Madgearu, ministrul in­dustriei şi comerţului şi ad-interim la comunicaţii, Voicu Niţescu, mi­nistrul Ardealului, G-ral Gorsky inspectorul general al Aviaţiei, General Sârbu, Comand- Diviziei, Aeriene, generalii: Rujinsky, Mar­­covici, Manu, Condeescu, Dragu, Petala, Popescu Dumitru, secretar general al ministerului de război, Toma, Demetrescu, Comandor Păiş, adjutant regal; Ataşaţii militari : Col. Pallas (Franţa); Col- Mercalli (Italia); Gouden (Anglia) şi Maior Braun (Cehoslovacia), d-nii Al. Pro­topopescu, primarul culorii de Ne­gru, şi I. Anghelescu primarul Cu­ Punerea In circulaţie a trenurilor de placere Taxele de călătorie Cu începere de ori 29 Iunie s’au pus în circulaţie pe distanţa Bucu­reşti—Predeal—Braşov şi înapoi şi Ploeşti—Slănic şi înapoi, trenurile de plăcere No. 3­57, 368, 369, 370, 371 şi 372 cari vor circula după cum ur­mează, în tot cursul verii : TRENUL DE PLĂCERE No. 367 BUCUREŞTI BRAŞOV Gara de Nord pl. 6 00, Ploeşti sos. 7.00, pl. 7.12, Câmpina sos. 7.56, pl. 8 08, Sinaia sos. 9.16, pl. 9.26, Poiana Ţapului sos. 9.33, pl. 9.35, Buşteni sos 9.41, pl. 10­09, Azuga sos. 10.17, pl. 1019, Predeal sos. 10-32, pl. 10.44, Ti­mişul de Sus sos. 11.02, pl. 11.05, Ti­mişul de Jos sos. 11.15, pl. 11.16, Dâr­­sten sos. 11.24, pl. 11.16, Braşov sos. 11.35, TRENUL DE PLĂCERE No. 368 BRAŞOV—BUCUREŞTI Braşov pl. 20.18, Dârstea sos 20.20, pl. 20.30, Timişul de Jos sos. 20.41, pl. 20.42, Timişul de Sus sos. 20.54, pl­ 2101, Predeal sos. 2126, pl. 21.31, Azuga sos. 21.43, pl. 21.44, Buşteni sos. 21.50, pl. 21.52, Poiana Ţapului sos. 21.57, pl. 21.58, Sinaia sos. 22­05, pl. 22.10, Câmpina sos. 23.01, pl. 23.03, Ploeşti sos. 23.32, pl. 23.33, București sos. 0 50 Trenurile No. 367 și 368 vor circu­la în zilele de Duminică şi sărbă­tori legale, adică la 30 Iunie, 7, 14, 21,28, Iulie, 4, 11, 15, 18, 25 August, 1, 8 şi 15 Septembrie. TRENUL DE PLĂCERE No. 369 BUCUREŞTI-PREDEAL Gara de Nord pl­ 12.55, Ploeşti sos­ 13.56, pl. 14.09, Câmpina sos. 14.56, pl. 15.04, Sinaia sos. 16.09, pl. 16.21, Poiana Ţapului sos. 16.29, pl. 16.31, Buşteni sos. 16.38, pl. 16.43, Azuga sos. 16.51, pl. 16.52 Predeal sos. 17.05. Acest tren va circula în zilele de Sâmbătă şi ajun de sărbătoare le­gală, şi anume: 6, 13, 20, 27 Iulie, 3, 7, 10, 14, 17, 24, 31 August, 7 şi 14 Septembrie. TRENUL DE PLĂCERE No. 370 PREDEAL-BUCUREȘTI Predeal pl. 4.40, Azuga sos. 4.52, pl. 4.55, Buşteni sos. 5.02, pl. 5.04, Poiana Ţapului sos. 5.10, pl. 5.11, Sinaia sos. 5.18, pl. 529, Câmpina sos. 6.18, pl. 6.21, Ploeşti sos. 7.03, pl. 7.15, Bucureşti sos. 8.15. Acest tren va circula Luni şi a doua zi după sărbătoare legală şi anume: 1, 8, 15, 22, 29 Iulie, 5, 12, 16, 19, 26 August, 2, 9 şi 16 Septembrie. TRENUL DE PLĂCERE No. 371 Ploeşti pl. 7,30, Slănic sos. 9 00. TRENUL DE PLĂCERE No. 372 Slănic pl. 22,15, Ploeşti sos. 23,30. Trenurile No. 371 şi 372 vor circu­la în zilele de Duminecă şi sărbăto­rile legale şi anume: 30 Iunie, 7, 14, 21, 28 Iulie, 4, 11, 15, 18, 25 August, 1, 8 şi 15 Septembrie. TAXELE DE CĂLĂTORIE Toate aceste trenuri vor avea va­goane de cl. I, II şi III, cu taxele de călătorie reduse la jumătate pen­tru cei ce nu beneficiază de o altă reducere pe CFR. Nu se va admite înapoierea călă­torilor trenurilor de plăcere cu tre­nurile accelerate sau exprese, chiar dacă posesorii biletelor ar voi să plătească diferenţa. Biletele de abonament şi permi­sele libere sunt valabile la aceste trenuri. Călătorii nu sunt admişi cu co­­lete mari în vagon şi nici nu vor putea preda bagaje spre înregis­trare «CUVÂNTUL» eri dimineaţă a avut loc la ca­zarma geniului de la Cotroceni, so­lemnitatea desvelirei monumentu­lui eroilor din arma geniului că­zuţi pe câmpul de luptă. Iau parte la solemnitate d-nii Iu­liu Maniu, preşedintele consiliului, d-nii miniştri H. Cihoski, Virgil Madgearu şi Al. Vaida Voevod, d-nii generali Mărdărăscu, Negrei, Samsonoviei, Condeescu, Dragu, A­­limănescu, Smith, Ştefănescu Am­­za, Dumitrescu Tom­a, Teodorescu, Rădulescu Gh., Sion, Cerchez, Fo­­tache Ionescu, Maori, Crăiniceanu, Petala, Manu, Presan, etc., etc., co­lonel Popescu, maior Nanu, nume­roşi ofiţeri de rezervă şi activitate, din garnizoană, cum şi un numeros public civil. La ora 10 luni, îşi face apariţia A. S. R. Principele Nicolae, însoţit de d. aghiotant comandor Păiş. Înaltul Regent este întâmpinat la descinderea din automobil de d. mi­nistru H. Cihoski şi d-nii generali Condeescu şi Samsonoviei. După trecerea în revistă a trupe­lor de către A. S­ Regală, d. colonel CAŢOIU, directorul şcoalei de ge­niu, a dat citire ordinelor de zi de promovare şi absolvire a nouilor o­­fiţeri. A urmat apoi distribuirea pre­miilor, cari au fost distribuite de A. S. R. Principele Nicolae. D. g-ral RĂDULESCU, comandan­tul şcoalelor şi centrului de instruc­ţie al geniului, a făcut apoi elogiul şcoalei de geniu şi spune că odată cu sărbătorirea sfârşitului de an şcolar, armata geniului îşi inaugu­rează astăzi monumentul ridicat în amintirea eroilor genişti, ofiţeri şi soldaţi căzuţi în războiul de întregi­re al neamului. S’a oficiat apoi un serviciu divin de către preotul Gr. Costea, sub-di­­rectorul seminarului Central. DESVELIREA MONUMENTULUI După terminarea servetului di­vin, A. S. R. Principele Nicolae tra­ge pânza care acoperea monumen­tul. Monumentul eroilor genişti apare mulţimei care-l salută cu aplauze. El este opera sculptorului Spiridon Georgescu şi atât ca simbol, ca­t şi grandoare este unicul trionum­nt comemorativ de acest gen. Forţa armată reprezintată prin­­tr'un len gigantic. La cele patru col­ţuri ale soclului sunt aşezate chipu­­ri­e în bronz, mărime naturală a ţi­nut pionier,­ telegrafist, pontonier şi ceferist. Pe monument se poate citi in­scripţia : «Spuneţi generaţiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câni pâlnie de bătac pentru întregirea neamului». D- g-ral AMZA, președ. comitetu­lui monumentului, relevă apoi me­ritele eroilor din trupele de geniu și sacrificiile lor pentru întregirea neam­ului. D. g-ral RAZU, inspectorul gene­ral al geniului, spune că desvelirea monumentului coincide cu sărbăto­rirea a 70 ani de la înfiinţarea pri­mului batalion de geniu la noi. D-sa face istoricul evoluţiei acestei arme de la înfiinţare şi până azi. Alteţă Regală, iubiţi camarazi, CUVÂNTAREA D-LUI MINI­STRU GENERAL H. CIHOSCHI Ca ofiţer al armei Geniului nu pot lăsa să treacă o aşa de impor­tantă serbare fără să adaug şi eu un pios cuvânt de recunoştinţă. In această cazarmă acum 38 ani am început cariera de ofiţer, aci am căpătat cea dintâi experienţă a profesiei, aci am putut practica normele de comandant de mică u­­nitate, căpătate în Şcoala Militară. De aceste ziduri se leagă frumoa­se amintiri asupra diferiţilor co­mandanţi cari nu pot fi uitaţi. Şefi culţi, severi dar drepţi cari ne au învăţat marea filozofie a vie­­ţei, să ştim a distinge binele de rău şi să putem pipăi graniţa unde se termină progresul şi de unde în­cepe regresul. Aci am învăţat a stima munca, devotamentul către dinastie şi că­tre şefi, iubirea pentru ţară şi pen­tru camarazi, patima pentru me­serie, de la generalii: Berindei, Crăi­niceanu, Boteanu, Culcer, Hârjeu, Prezan şi alţii, câte nume atâtea ilustraţii, atâţia factori de progres ai Geniului, atâţia valoroşi coman­danţi şi oameni de ştiinţă, atâtea personagii militare. Cu sufletul cald de amintirea cea mai sfântă pentru aceşti giganţi ai gândului, ai condeiului şi ai fap­tului, prezint înaintea d­v. icoanele armei Geniului, care au format şcoala noastră militară şi socială, care vor fi eterne modele pentru generaţiile viitoare de viaţă harni­că, rodnică şi plină de modestie că­rora li se datoreşte ridicarea armei Geniului şi a gloriei Armatei. Evocarea acestor fruntaşi şi fău­ritori ai armei Geniului, în faţa ve­­chei cazărmi a Regimentului 1 Ge­niu, focar de lumină, ordine, disci­plină şi camaraderie frăţească, îmi amintesc cu pietate cuvintele înţe­leptului Rege Carol I, care ar tre­bui scrise pe frontispiciul acestei clădiri cu litere de aur, auzite pe când eram locotenent în acel regi­ment. Cu ocazia unei inspecţii făcute R. 16 Majestatea Sa, care a încheiat critica finală, cu următoarele me­morabile cuvinte: «Ori de câte ori am vizitat sau in­spectat trupelor de geniu nu am ple­cat vreodată de aci fără să nu fi învăţat c­a». Aceasta este moştenirea lăsată de cel dintâi Rege al Ţărei Româneşti, ofiţerilor armei geniului.­­ A urmat apoi defilarea elevilor şcoalei şi ofiţerilor de geniu în fa­ţa A. S. Regale 1- R. Principele Ni­colae şi în faţa monumentului mam­­irului Panait Dovici, din curtea se. militare de geniu şi s’a servit apoi asistenţei o gustare în localul școa­lei. Hippism ' Floreasca — Ziua 19-a Sâmbătă 29 iume, a. c. După o ploaie torenţiala de aproape o jumătate de oră, un public imens se îndreaptă spre Floreasca, odată cu apariţia soa­relui, — cu terenul astfel desfun­dat nu putea surprizele să lip­sească aşa de pildă în Repriza ITa din Pr. Ilfov Areop­ty, după atâtea eşecuri reuşeşte să câştige cu 1a lungimi asupra lui Gladia­tor şi Belrand, greutatea de pană a făcut să câştige în acest stil. Gr. Schwartz îşi continuă frumoase succese datorită price­perii d-lui M. Constandache recul­tând trei victorii cu Nu’l lăsa: Gilda şi Morava. Iapa d-lui Pațac Friponne nu a trebuit să se întindă de loc spre a aduce proprietarului său 30060 lei. Primele curse de zi s’au ter­minat la ora 8 jum. — oare când mai are timp publicul să ia masa spre a asista la cele de seară care încep la ora 9. Credem că s’ar putea evita această stare inadmi­sibilă. REZI­LTAT­UL TECH­NI­C E Pr. Damelor (gard) 1) Nu’l lăsa (Horvath G.) 2) Grivei (De hogyisnem a trântit călăreţul) 4 part. P. 30—16—29. II. Pr. Olteniţa 1) Elena (Gill Ed.) 2) Răsboinic 3) Nyu 4) Su­ceava 8 part. P. 39-13-12—18. ,p. III. Idem R. I. 1) Gosiţa (Csil­lag). 2) Leuștean 31), Electric 4) Rosa Bonheur 11 pajrto F­. 18-13-26-23,...; IV. Idem R. IT 1) Areopag (I­­lincă l 21 Gladiator 3) .Bertrand 4) Clara pa­tea 11 part. P. 291-50-16—17, V. Pr. Monte Genparo­ I) Fri­­poriie (Csillag) 2) Tgan­ Hableur 3) Soveja 5 part. v,f p 13—0—12 VT. Pr. Brăiești 1­­ futila (Coc­korani) 2) Nelly 3) Cică 5 part. P. 19-13-13. VII. Pr. Grădinari 1) Gilda (Iorga) 2) Curcubeu 3) Fleder­mans 4) Bacar 11 part. P. 38 -14-21—23. VLIT. Pr. N. Catargi (trap) 1) Amarylis (Prop.) 2) Mariuca 3) Sylvia 5 part. P 11-10.50—1­3. IX. Pr. Vălenii de munte 1) Domnişorii (Borisiac) 2) Jeles 3) Zaporojeţ 4) Hitzig 13 part. P. 94-38—32-32. AZI LA BANE­AGA FAVORIŢII NOŞTRI1 Pr. Biscuit: Valencia, Fauchon, Princesse Hary. Pr. Le Baratero: împărat, Szilaj, Dorine. Pr. Guipéreux: Prinţişor, Am­­bre Gris, Ready. Omnium-ul 2 anilor: Grajd Schles­singer, Mascota. Pr. Bucovinei: Palóc, Harivania, Saladin­- Pr. Maltezi 11: Rayon de Soleil. Jean Hableur, M’amour. Pr. de închidere: Sylvana, Rou­main­e, Gigola. ------ooxxxoo-----­ Sfinţirea drapelului bancei Floreasca dri dimineaţă la ora 11, a a­­vut loc, sfinţirea drapelului ban­cei Floreasca, din şoseaua Flo­reasca. S-a oficiat un serviciul religios de preotul Gh. Alexandrescu pen­tru sfinţirea drapelului apoi în prezenţa d-nei Lia Brătianu- pre­şedinta soc. Principele Mircea s’a pus piatra fundamentală, a dis­pensarului, construit de banca Floreasca. Membrii societăţei băncei Flo­reasca, au venit apoi la sediul societăţei, sărbătorind festivita­­tea dorinţFofirmă. _______ Pentru Directorii Şcolilor Primare ADEVERINŢE DUinii ABSOLVIREA CURSULUI PRIMAR Se găsesc gata în carte a 25 file pe preţul de Lei 25 costul, la Editura „EMINESCU” S. A., Bu­­cureşti Sectorul 1, Strada Parlamentului No. 2. Pentru provincie se adaugă porto. -------------------------— Rezoluţiile congresului cultural din Timişoara Discur­sul de închidere al d-lui ministru Sever Boeu -----teistat--­ Timişoara. D. ministru Sever Bo­­eu a convocat la o consfătuire pe toţi factorii culturali ai Banatului cu care ocazie s’au desbătut chestiu­nile în legătură cu realizarea prac­tică a marilor deziderate: „Teatrul de Vest”, „Palatul cultural” „E­­piscopia şi catedra a Timişoarei, pre­cum şi construirea căminului stu­denţesc bănăţean în Bucureşti. La ora 6 p. m. comisiile s-au reunit din nou în congres depunănd fie­care câte un raport scris. TEATRUL DE VEST Se exprimă dorinţa de a se în­­bunătâţi situaţia trupei existente în Oradea precum şi crearea unei tru­pe permanente în Timişoara. E ne­­voe pentru realizarea acestui lucru de o sumă de cca 10.000.000 lei. EPISCOPIA SI CATEDRALA OR­TODOXA IN TIMIŞOARA Se cere d-lui ministru a inter­veni să se accelereze înfiinţarea cel puţin a unui vicariat episcopal şi să se înceapă construirea catedralei în timpul cel mai scurt. Pentru a­­ceasta ar necesita o sumă de cel puţin 50.000.000 lei. PALATUL CULTURAL Asupra acestei chestiuni au ur­mat discuţii hotărându-se ca cea mai practică soluţie să se amena­jeze actualul castel al Huniarilor din Timişoara, necesitându-se o su­mă de 60.000.000 lei. CĂMINUL STUDENŢESC Pentru construcţia căminului ne­cesită circa 10.000.000 lei. După ce s’a dat citire rapoartelor comi­siilor amintite, comisiunea bugetară având în vedere sumele mari şi cari nu se pot acoperi din bugetele ac­tuale ale statului, judeţelor sau co­munelor preconizează în raportul depus înfiinţarea unui IMPOZIT CULTURAL Constând din 2­0/0-50/0 asupra impozitelor actuale din Banat. In acest fel s’ar strânge în 2-3 ani cca 200.000.000 lei din care sumă s’ar putea acoperi toate nevoile ac­tuale culturale ale Banatului. DISCURSUL DE ÎNCHIDERE AL D-LUI MINISTRU SEVER BOCU Intr’o atmosferă insuflată de un cald patriotism d. ministru Sever Bocu mulţumeşte tuturor pentru im­portanta contribuţie dată reuşitei consfătuirilor de azi. d-sa declară* „Vă mulţumesc din tot sufletul pen­tru faptul că aţi luat parte la a­­ceastă adunare căreia nu-i g­ăsesc pereche în tot trecutul neamului no­stru”. În continuare remarcă atitudinea integral bănăţenească a frăţiei din vechiul regat stabiliţi în provincia noastră. Aceştia s’au indentificat complect cu nevoile şi simţimintele noastre. Mai departe d. Bocu spune: Nu îmi pot închipui viaţa naţională în Banat fără reprezentanţii faniliei Mocioni, acea dinastie morală a pro­vinciei noastre, în decursul veacu­rilor. De aceia salută prezenţa d-lui Ionel Mocioui. Ziua aceasta va rămâne in is­torie. Dacă ne vom uni totdeauna puterile noastre vom face mereu tot mai mult spre binele neamului. Vă rog din suflet să vă folosiţi de ministerul Banatului creiat pentru înlesnirea realizării dezideratelor dv. La orele 8 jum. p. m. aduna­rea s’a sfârșit., P. S. ----ooxxxoo-----­ CURIEBUTEIAR — D. Matei Caragiale, autorul ro­manului de mare succes «Craii de Curtea Veche» va tipări în toamnă un nou volum de proză. — Hor­ie Voronea va tipări vo­lumul său de poeme «Brăţara nop­ţilor». CURIE­RE STRAIN NUMIRE INTERESANTA LA CONSERVATORUL DIN MOSCOVA La adunarea generală a profeso­rilor conservatorului din Moscova, care a avut loc la 14 iunie a fost ales rector tânărul muzicant și co­munist Boleslaw Przybyszewski fiul cunoscutului scriitor polonez. Boleslav s’a instruit în arta muzi­cală numai teoreticeşte, ocupându­­se cu muzica în special în timpul şederii sale la Varşovia. înainte de numirea sa actuală, a lucrat în secţiunea poloneză a Organizaţiei partidului comunist rus. Funcţiu­nea de rector la şcolile superioare sovietice se deosebeşte de cea a şco­­lilor din restul Europei, în special prin faptul, că aci ea nu este aca­demică, ci mai curând administra­tivă. Rectorul este de fapt un co­misar politic al şcoalei superioare şi reprezentantul ei faţă de orga­nele administrative. ----ooxxxoo-----­ în chestia instituia­­iii balneologie fii IN JURUL UNUI COMUNICAT AL MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII Ministerul sănătăţii a dat eri nn pamunip.nl 1» i,in /»îipa» înnonraa să desmintă afirmaţhuiile noastre privitoare la chestiunea construirei unui mare stabiliment de băi — institut de balneologie, cum îi zice ministerul­­ la Cluj. Comunicatul este cu totul ciudat. Mai întâi acest comunicat afirmă că onorariul d-lui arhitect Popo­­vici va fi numai de 900 mii lei. Noi știm că există un contract care specifică, pe lângă plata su­mei de mai sus, un supliment de onorar de circa un milion lei. . Afară de acest lucru, d. arhitect Popovici a şi încasat 25 000 şilingi austriace (adică 625 mii lei) pentru a vizita diferite instalaţiuni ase­mănătoare în câteva centre din Europa. Comunicatul ne mai spune că d. arhitect Popovici — prietenul d-lui secretar general de la sănăta­te dr­ Moldovan — s’a ocupat încă din 1919 cu studierea şi întocmirea planurilor «institutului de balneo­logie». Cum se face atunci că după 10 ani de studii, d. arhitect Popovici mai are nevoe să viziteze instalaţii­le asemănătoare din Europa. Pentru a termina discuţia în ju­rul acestei penibile chestiuni, a­­firmăm că ministerul avea dato­ria să ţină un concurs la care să fi fost chemaţi arhitecţii români. Când n’a procedat aşa,­­ adică legal am putea fi scutiţi de comu­nicate neserioase. ­ Adânc întristaţii: Lt.-colonel 1- Jugureanu, soţ; Ecaterina, Verona şi Marilena, fiice; inginer Nicolae Davidescu, părinte; Elena şi N. Da­­videscu cu fiica lor Ana; Mihail şi Aneta Davidescu, cu copiii lor, pre­cum şi familiile G. Tonescu, Tlie Ra­du, ing. Const. Davidescu, ing. Al. Davidescu, Şovăială, Florian Davi­descu, Iulian Davidescu, Titu Davi­descu, Costin, Leni dr. Crăiniceanu şi C. Jugureanu au durerea să vă vestească încetarea din vienţă a scumpei lor Ecaterina Lt-Col­­ingerem­­. (născută Davidescu) în etate de 38 ani Decedată în ziua de 28 Iunie după o foarte lungă și foarte grea sufe­rință­înmormântarea are loc în ziua de 30 Iunie la cimitirul Beli­ militar.

Next