Cuventul, septembrie 1929 (Anul 5, nr. 1567-1596)

1929-09-01 / nr. 1567

Curierul judiciar Condamnarea unui falsi­ficat­or Prin ordonanţa definitivă a cabi­netului VI, fusese trimis în judeca­tă Traian Rădăcoianu pentru fals (125 cod. penal). El prezenta la pri­mărie petiţiuni, pe cari semna ru­bedeniile lui. Printr’un mijloc in­genios, după ce le înregistra, falsi­fica semnătura d-lui primar al sec­torului III (Albastru), Chiriţă Va­­silescu, punând rezoluţia de apro­bare unor sume ca ajutor, ce variau între 1000—1500 lei. Procesul acesta de fals s’a judecat ori la secţia I-a tribunalului de vacanţă, alcătuit din d-nii judectăori M. Manolescu, preşedine, şi Ionescu-Zane. In urma concluziilor d-lui procuror Grigo­­riu, falsificatorul a fost condamnat la un an închisoare corecţională. Sălbăticia unei femei Femeia Aneta Vârgolici trăia de aproape 8 ani în concubinaj cu tâ­nărul Nicolae Pascu. In ultimul timp, se iviseră certuri din cauza geloziei Anetei Vârgolici. Intr’una din serile lunei Martie, pe când Ni­colae Pascu dormea, obosit după o zi și o noapte de haimanalâc cu o altă femeie, Aneta Vârgolici a luat un bicei și a tăiat organele genitale ale necredinciosului său concubin. Acesta, în groasnice chinuri, a în­­ceput­ să ţipe locatarii imobilului şi vecinii s’au strâns şi deabea au potolit pe Aneta Vârgolici care a încercat să se sinucidă. Nicolae Pas­cu, internat în spital, după aproape 3 luni de zile, a scăpat cu viaţă, în­să infirm. Aneta Vârgolici a fost trimisă în judecata tribunalului co­­recţional pentru «sluţire» (art. 240 cod­ penal), şi judecată ori de secţia I a a tribunalului de vacanţă. In urma concluziilor d-lui procuror G Grigoriu, tribunalul, alcătuit din d-nii judecători Mihail Manolescu şi Ionescu-Zane, a condamnat pe A­­neta Vârgolici la 4 ani închisoare corecţională. Arestarea unor excroci­i, judecător de instrucţie Stelian Ionescu, locţiitor la cabinetul IV, e emis mandat de arestare împotriva lui Ion Antonescu, care în tovărăşia lui Petre Ciiucă, a săvârşit o excro­­cherie în chipul următor. Cel dintâiu dându-se drept medic comunal, iar al doilea secretarul său, obligau pe mulţi dintre comer­cianţi să subscrie acţiuni la o pre­tinsă bancă, denumită «Banca de Credit Funciar». Petre Ştiucă, este bine cunoscut parchetului din altă afacere, în care a izbutit să inter­neze în Ospiciul Mărcuţa, pe d-na Bentur o femeie perfect sănătoasă. Atenta la pudoare D, judecător de instrucţie Răilea­­nu de la cabinetul II, a emis mandat de arestare împotriva lui Dumitru Căpitănescu din strada Păsculescu Tei No. 54, învinuit că a intrat în camera fetei Maria Xărp, în etate de 16 ani, din aceiaşi stradă şi ace­­laş număr, încercând asupra ei un atentat la pudoare cu violenţă. Nu­mai graţie rezistenţei şi ţipetelor fetei, ea a scăpat. Darea în judecată a unui excroc­ t, procuror preşedinte Ionel Pe­­trescu a deschis acţiune publică împotriva lui Horia Ionescu din Herăstrău potrivit art. 334 cod pe­nal­­Prezentându-se în familia d-rei Zole Cocoi­anda şi dându-se drept candidat la însurătoare, a cerut mâ­na fetei, cerând totodată la un a­­conto de 9500 lei din zestre. După ce a obţinut banii, Ionescu a dispă­rut. Rechizitor de neurmarire După cercetări ample făcute la cabinetul VII instrucţie cu privire la învinuirea ce se aduce d-lui Cu­­gler, medic comunal, că ar fi luat mită, dosarul a fost înaintat par­chetului. D. procuror Grigoriu cer­cetând dosarul a dat rechizitor de neurmărire, înapoind dosarul d-lui judecător de instrucție al cabinetu­lui VII spre a da orodonanța defi­nitivă. :[^-raao--­ dipunerea d-lui subsecretar de stat D. N­. Ioaniţescu La sediul Direcţiunei Gene­rale a Poliţiei, sub preşedenţia d-lui subse­cretar de stat D. R. IOANIŢESCU, a avut loc ori şedinţa Com­isiunei pentru verificarea situaţiunei func­ţionarilor poliţieneşti. Cu această o­­caziune d. Ioaniţescu a făcut o ex­punere amănunţită cu privire la verificările de la Cernăuţi respec­tive arătând între altele că în «lea­gănul» culturei, Iaşii, nici un comi­sar de poliţie nu posedă măcar 4 clase de liceu, iar în restul regiuni­lor situaţia este aceiaşi constatare care impune cu atât mai mult în­tinerirea cadrelor cu elemente ti­trate, potrivit cu dispoziţiunile din noua lege. Comisiunea a hotărât ca aceiaş normă se va păstra şi pentru regiu­ni­le poliţieneşti dela Craiova, Ti­mişoara şi Cluj unde majoritatea membrilor va pleca în acelaş scop. S’a procedat în urmă la o serie de numiri ale diferiţilor titraţi în pos­turile poliţieneşti de conducere şi au fost puşi în retragere din oficiu o altă serie de funcţionari care au împlinit vârsta şi anii de serviciu prevăzuţi de lege. Deasemenea s-a procedat la ve­rificarea titlurilor solicitatorilor, titraţi, pentru numiri în funcţiuni de comisari-şefi în Prefectura Poli­ţi­ei Capitalei fiind prezentaţi în fa­ţa Comisiunei fiecare solcitator,iar în ceea ce priveşte încadrarea restul ofiţerilor de poliţie din aceiaş Pre­fectură s’a alcătuit o comisiune ca­re să verifice dela caz la caz actele pe baza cărora au fost numiţi, in­ai utaţi, precum şi aptitudinea fie­căruia pentru ca în urmă lucrările să fie supuse plenului comisiunei. Tot astfel înaintea comisi­ei s’au prezentat Chestorii care au făcut o expunere asupra înfiinţării şi func­ţionării Chestorilor primind cu a­ceastă ocaziune dela d. subsecretar de Stat IOANIŢESCU şi dela Di­rector General STAN EMANUEL toate instrucţiunile de serviciu. ------ooxxxoo-----­ Regulamentul legii cooperaţiei Proectul de regulament al legii pentru organizarea cooperaţiei al­cătuit de d. I. Răducanu, ministru al muncii şi cooperaţiei, admis de către consiliul general al coopera­ţiei în ultima sa şedinţă, a fost a­­probat de ultimul consiliu de miniş­tri urmând să fie înaintat consiliu­lui superior legislativ. Regulamentul acesta desăvârşeş­te noua bază legală a cooperaţiei române asigurăndu-i posibilitatea unei dezvoltări conform principii­lor adevăratei cooperaţii. CUVÂNTUL O expoziţie E­rio la Partal (in A doua scrisoare către plugari -OOXXXOO----­Mâine, Duminică, se deschide în Parcul Carol unde se vor elibera pe Parcul Carol o expoziţie interna­ţională de radio. Expoziţia e orga­nizată din iniţiativa «Ligei pentru apărarea Naţională» de un comitet, comisar general fiind d. inginer N. G. Caranfil. Ministerul de comuni­caţii şi societatea de difuziune, au acordat patronajul şi sprijinul lor. Firmele cele mai mari din lume expun ultimele lor creaţiuni în tech­­nica radiofoniei. Printre expozanţi sunt: case din Germania, Suedia, Olanda, Anglia, America, Italia, Franţa, etc.. O secţie specială a expoziţiei alcă­­tueşte expunerea aparatelor electri­ce pentru gospodărie: dulapuri­ ră­­citoare, sobe de gătit electrice, ra­diatoare, grupuri elecrogene, etc. Expoziţia va fi deschisă de la ore­le 15 la 24 în fiecare zi. Există în incinta ei un restaurant, oficiu tele­­grafo-poştal, oficiu vamal, etc. Odată cu deschiderea expoziţiei va începe şi funcţionarea postului cel mare de radiofuziune de la Otopeni ceia ce înseamnă pentru Bucureşteni şi cei din o rază de 100 km., că vor putea face audiţii cu aparate mici de recepţie care nu costă mai mult de 1000 lei. In mod excepţional, direcţia P. T. T. a instalat un oficiu special în loc autorizaţii pentru posesia de a­parate de recepţie. Pentru întâia oară în România se vor face demonstraţiuni pentru transmiterea imaginelor prin ra­dio. Ministerul de răsboiu expune în­­tr’un pavilion special aparatele mi­litare terestre şi aeronautice pen­tru comunicaţii prin radio. Scopul expoziţiei este să producă o mişcare radiofonică odată cu în­ceperea funcţionăm postului cel mare de la Otopeni, să pună în con­tact direct pe micii comercianţi şi pe radioamatori cu marii fabrican­ţi înlăturând primejdia vinderei în România a aparatelor învechite din străinătate. Direcţia P. T. T. va demonstra cum se primesc automat telefoanele pe cale de radio. Radio-club a organizat un concurs pentru aparatele construite de ama­tori. Expoziţia a obţinut pentru vizita­torii ei 50 la sută reducere la îna­poiere, contra vizărei biletului la expoziţie. Deasemni, aproape toate toate ţările europene au acordat în ţările europene au acordat reduceri pe căi ferate pentru vizitatorii a­­cestei expoziții. Sâmbătăt, 31 August începe d­e acum semănatul de toamnă ! Şi e bine să nu întârziaţi — ca să daţi timp rădăcinii să se lege zdra­văn de pământ, să nu o prindă cru­dă gerul iernei. — îngheţul prăpă­deşte mai repede semănătura proas­pătă, decât pe cea crescută şi în­frăţită. Veţi arunca în cele 3 milioane de hectare de grâu (cât se seamănă pe an, de obicei, în ţara noastră), vre-o 50.000 de vagoane de sămânţă. Şi alte vr’o 1800 vagoane de să­mânţă de orz de toamnă pe vre-o 110.000 hectare Noroc bun! Dar şi minte înţeleaptă! Căci multă risipă , multă pagu­bă şi multă trudă zadarnică aduce pentru plugar lipsa de înţelepciune — mai ales în momentul când as­­vârle sămânţa în pământ. Să vedem ce se întâmplă cu grâul — ca să vorbim numai de el acu­ma, — dacă-l semănăm aşa cum îi luăm din arie. Mai întâiu risipim pe degeaba vreo 12.000 de vagoane (care costa bani), numai prin faptul că semă­năm cu mâna în loc să semănăm cu maşina. — Semănatul cu maşi­na economiseşte cam a cîncea par­te din sămânţă. — Ea seamănă nu­mai ce trebuie — nu ici des şi colo rar, — şi nu rămâne nimic pe dea­supra neîngropat, să usuce soarele sau să mănânce păsările. — Apoi maşina îl seamănă la aceeaş adân­cime de răsare tot­odată. Soarele pătrunde mai lesne şi paiul se coace mai repede, de nu cade aşa uşor la vânt. Iar curăţitul de pălămidă şi de alte burueni, se face cu multă înlesnire. Dar paguba cea mare nu vine din felul cum semănăm, ci din felul se­minţei pe care o semănăm. Credeţi d-voastre, că semănăm 60.000 de vagoane de grâu, din cari iese firul bob la bob? Cel puţin 3000 vagoane sunt: neghină, mâzăric de pălămidă, şi tot felul de burueni, dacă sămânţa se pune necurăţită în pământ, pentru că la noi nu e râs­pândit obiceiul de a se da la vântu­rătoare şi la tinori sămânţa — ci o seamănă Românul cu totul, aşa cum a adunat-o din arie. Nu cresc oare destule bălării în ţară fără să le semene nimeni? Mai trebuie şi adunate şi semănate pe urma plugului? Să le şi muncim ? Su ne murdărim cu ele, de buna noa­stră voie, marfa curată ? Să mergem mai departe cu soco­teala. In cele 60.000 de vagoane de să­mânţă — aşa cum ar ieşi din arie, la noi — sunt pe puţin alte 10 000— 15.000 de vagoane de secară, de ora şi de ovăz. Bună e şi secara — dar de ce să o amesteci cu grâul? La obor se vinde grâul grâu, şi secara secară. Iar pe pieţele străine, — aşa ceva (amestecătură) nu se cumpa­ră. De ce să ne batem joc de marfă? Apoi mai sunt alte vre­o 1500 de vagoane de boabe de grâu cari nu încolţesc, ori că sunt seci, ori sunt sfărâmate ! De ce să le aruncăm la vânt? De ce să nu le oprim ca să le măcinăm ori să hrănim anima­lele? Şi în sfârşit, ceea ce rămâne — grâu adevărat, ce soi de grâu e? E neam bun? E de neam prost? Pen­tru că: «ce semănăm, aceea răsare». «Neam bun de oameni» — «Neam bun de vite» — aşa e cu toate, aşa a şi cu sămânţa de grâu: «neam bun» şi «neam prost». 60.000 de vagoane de sămânţă de grâu de neam prost, — pot d­a Ţării într’un an bun, pe cele 3 milioane ha- cel mult 270.000 vagoane (cam 900 kgr. La ha). Numai 45.000 de vagoane de sămân­ţă de grâu de neam bun, pot da pe aceeaş întindere, în acelaş an, cu aceleaşi ploi, cu aceeaş muncă, cu aceiaşi plugari, aproape cu 100.000 de vagoane mai mult. Şi încă de ce calitate, şi de ce preţ! Eu am făcut socoteala numai la grâul Aşa e şi cu celelalte. Şi mai ales cu orzul! Nu este cereală mai plină de a­­mestecături ca orzul românesc. Mergea vorba acum câţiva ani că hamalii din portul Hamburg, n’au voit să descarce orzul românesc din vapoare pentru că îi înăbuşia praful şi murdăriile cu cari era a­­m­estecat. Eu nu cred — dar mă doare ini­ma că se poate vorbi aşa ceva de Ţara mea. Iată marea însemnătate a semin­ţelor curate şi din soiuri alesei Sin­gura, alegerea seminţei, sporeşte producţia cu 30% şi-i ridică preţul poate cu alte 20%. De aceea în străinătate­­ este lup­tă şi întrecere mare între învăţaţii agriculturii, cum să producă să­­mânţa, de soiuri alese, care să dea, şi mult şi bun. Dintr’o holdă de milioane de spi­ce de grâu (luăm grâul ca pildă, dar aşa se face cu toate plantele mai însemnate), se aleg numai câteva sute de spice, cele mai pline şi cele mai frumoase. Fiecare spic se sea­mănă pe bucăţica lui de pământ, a­lâturi de altă bucăţică semănată cu un spic de rând (se zice «martor»), ca să se vadă deosebirea. La sfârşi­tul anului, se vede ce a ieşit din fie­care spic. Se opresc—din cele câteva sute de parcele, — numai câteva, cari au dat roade mai frumoase şi cari au ţinut piept mai bine la ger, la secetă, la rugină, la cădere, la scuturare, apoi cari au bobul mai bogat, mai greu, mai frumos. Pen­tru anul viitor se pun la semănat numai cele 3—4 parcele cari au ieşit din frunte. Se urmăresc şi în aau!­il doilea şi al treilea — până ce din toate rămâne una-două, cari se trage, fiecare din spicul de cel mai bun soi (linie). Aceste seminţe se chiama «selecţionare». Şi selecţio­narea se urmăreşte pe fel şi fel de căi şi prin fel şi fel de mijloace. Astfel de seminţe selecţionate, nu se răspândesc însă în comerţ până când nu se face o nouă probă: în ce colţuri de iară le merge tot aşa de bine, ca acolo unde s ’au prăşit. Pentrucă s’a făcut dovada că sămân ia bună în satul meu de munte, tunde am umezeală şi adăpost­ nu e tot aşa de bună şi în satul d-tale aşezat la Bărăgan unde e vânt şi secetă şi ger. Prin «câmpurile de experienţă»m alţi ani de zile, se urmăreşte: în ce colţuri de ţară îi prieşte fiecărui­­oi de sămânţă aleasă ? — Şi numai după aceea se dă la marea înmul­ţire ca să cumpere numai plugari­ din acele părţi. Câte 10—15 ani ţin astfel de în­cercări. Şi producţia e sporită numai prin calitatea seminţei cu 30 la sută. Astfel de încercări, de câţiva ani se fac şi la noi — la Şcolile înalte de agricultură, la câteva din fer­mele Statului şi la 4 particulari (Soc. «Sămânţa», d nii: Cipăianu, Konopi, Ştefani). Acum Statul a pus dintr’un fond de 500 de milioane pe care îl are a­­nume pentru sporirea producţiunii agriculturii, vr’o 70 milioane lei pen­tru desăvârşirea acestor lucrări. Apoi Statul a luat măsuri ca nici un bob din acea sămânţă «selecţio­nată» din aceste fem­e să nu mai meargă la măcinat, ci să intre toa­tă în pământ­ S’ai dat poruncă să fie dată la plugari, pe schimb cu d’a lor: kgr. pe kgb­jlDiferenţa de preţ o plăteşte StatuîUsu alte vr’o câteva zeci de milioane­­de lei. Statul a mai luat măsura să cum­pere mraşini de curăţit cerealele (cu­­răţitoare, tripale­ şi vântu­rătoare). Ele se dau lan cooperat­ive şi Ca­merele agricole' §i se plătesc în 75 lei suta (25 lei“ la sută îi plăteşte Statul) şi încă l pe datorie, în doi . s?» până la trei ani, cu dobânzi de ni­mic. Vă spun acestea ca să vedeţi ce jertfe face Statul. — Şi încă e pu­ţin. — Când va putea, va face mai multe — căci ele se răsplătesc din sporul de producţie din care vine şi Statului partea lui de venit. Dar pentru ca ţinta să fie atinsă, se cere şi ajutorul minţei d-voastre, fraţi plugari. De aceea, ascultaţi şi înţelegeţi: Când auziţi de scan­eţe de soi bun — alergaţi după ele! Fermele au poruncă să dea toată sămânţa, începând cu plugarii în­tovărăşiţi în cooperative agricole iar acolo unde deocamdată nu se poate altfel, se vor da şi la plugarii în aprte, începând cu cei cari îşi pregătesc mai cuminte pământul de semănat. Cum nu avem însă, decât o suta de vagoane sămânţă de soi ales de grâu (seminţe selecţionate) şi mai puţin de o sută de vagoane pentru orz (tot «selecţionat») nădejdea cea mare pentru anul acesta şi alţi câţi­va, este să curăţim sămânţa cea mai bună care se găseşte prin loca­litate, or în apropiere — or în păr­ţile cu clima asemănătoare — şi a­poi să a semănăm după ce am cu­răţit-o. Unde sunt curăţitoare (la ferme) alergaţi acolo. Intr’un ceas e gata. Dacă pe aproape nu sunt curăţi­toare, daţi-o la trioare (cilindre). Trioarele asvârl d’oparte murdării­le: pământ, pietricele; de altă parte: boabele pipernicite, buruienile mici, neghina, măzărichea, pălămidă; a­­poi: spărturile, secara şi orzul şi în sfârşit: alege pe mărime, bob cu bob, tot ce rămâne grâu curat. Acolo unde nu sunt trioare — daţi sămânţa măcar la vânturătoare. Pleava şi seminţele uşoare (burn­­eui, neghină) sunt alese deoparte— iar boabele grele de altă parte. Să nu meargă în pământ decât bobul plin, greu şi bine copt, care încolţeşte şi care are în el hrană bogată, să poată hrăni colţul până când se lipeşte de pământ ca apoi să sugă hrana de aci. Şi saramuraţi sămânţa înainte de a o semăna — cu piatră vânătă, ori cu prafuri pe cari le găsiţi la Ca­merele agricole. Căci aşa se fereşte de boala tă­ciunelui şi a măturei, care se gă­seşte şi ea în sămânţa ei lipită de sămânţa grâului. Nu uitaţi o clipă: ce semănaţi a­ceia culegeţi — şi că bălăriile tre­buiesc stârpite, iar nu semănate şi muncite. I. MIHALACHE Ministrul agriculturii­ ­=:Q=300-Plugari, semănaţi sămânţa aleasă! Situaţia recoltei de sfeclă din a­­nul acesta fiind făcută şi trimisă căilor ferate, Direcţiunea Generală C. F. R. a întocmit programul de transporturi. Recolta sfeclei din acest an este de 44.849 vagoane. Repartiţia pe fabricile de zahăr, sfecla va fi astfel transportată. Fabrica de zahăr din Roman, consuma 10.840 vagoane; fabrica din Sascut 2390 vagoane, „Danu­biana" din Giurgiu 4418 vagoane; fabrica din Arad 100 vagoane; fa­brica din lg. Mureş 54u0 vagoane, fabrica Zarojeni d­in Suliţa-Nouă 1800 vagoane, fabrica Iţeam din Aron Pumnu 3400 vagoane, fabri­­brica Jud­ea din Moşi 1100 vagoa­ne şi fabrica de zahăr din Bod 3805 vagoane. TRANSPORTUL Timpul stabilit pentru transpor­tarea producţiei anului acesta va varia intre 20 şi 100 zile. Încă de la 28 August au început primele încărcări şi transporturi, insa în cantităţi mai mici şi pe ins­­pecţiunile Bucureşti, Piteşti, Cra­iova şi Buzău. Începând dela 15 Septembrie, transportul se va face în cantităţi mai mari pe înspecţiunile Cernăuţi, Iaşi şi Bacău iar cu incepere de la 1 Octombrie, transporturile mari pe­­ inspecţiunile Cluj şi Braşov. TRENURILE SPECIALE O parte din aceste transporturi se va face cu trenurile de marfă obişnuite in circulaţie, altă parte cu trenuri speciale de sfeclă, puse in circulaţie treptat, pe măsura ne­voilor. Trenurile speciale de sfeclă au fost astfel repartizate pe secţiuni: Inspecţia Cluj: 1 pereche de trenuri între Răsboeni-Tg. Mureş, străbătând 118 km. şi 1 pereche trenuri Tagenţi-Ludoşul de Mureş- Tg. Mureş, însumând 184 km. Inspecţia Cernăuţi: 3 perechi tre­nuri Volcineţ-Lipnic-Moşi având 1266 km. şi 2 perechi trenuri Schit- Ştefăneşti-Lujeni cu 168 km.. Inspecţia Iaşi: 1 pereche trenuri laşi-Roman cu 206 km. şi 1 pe­reche trenuri Dângeni-laşi-Roman însumând 448 km. Inspecţia Bacău: 1 pereche tre­nuri Podoleni-Roman cu 206 km.­­şi 1 pereche trenuri Paşcani-Roman cu 82 km. Inspecţia Braşov: 1 pereche tre­nuri Caţa-Bod însumând 142 km 1 pereche Codlea-Cristian-Bod cu 56 km. și 1 pereche trenuri Sft. Gheorghe-Bod însumând 92 km. In total vor fi 14 perechi tre­nuri cu un total de 2966 km. tren. LOCOMOTIVELE ȘI VAGOANE­LE NECESARE Pentru transportul sfeclelor, este nevoe de un număr total de va­goane de 1300. Aceste vagoane vor fi luate din parcul general de vagoane al C. F. R. Ele vor avea un timp de rulaj de 5 zile. Locomotivele necesare acestor trenuri speciale au fost socotite pe cei 2966 k­m. tren. In plus, mai este nevoe de 5 locomotive de manevră pe inspec­ţia Cernăuţi şi de o locomotivă de manevră pe inspecţia Braşov. Personalul suplimentar de miş­care necesar nouilor trenuri a fost astfel calculat: 18 agenţi pe ins­pecţia Cluj, 15 agenţi pe inspecţia Bacău şi 386 agenţi pe inspecţia Cernăuţi. In total deci 419 agenţi vor tre­bui angajaţi. O parte din ei au şi fost angajaţi, în urma instrucţiu­nilor date. Transportul sfeclei se va desfă­şura anul acesta în mod normal, graţie masurilor luate din timp. Atât vagoanele cât şi locomoti­vele vor fi puse la dispoziţie din parcul căilor ferate, nefiind nevoe să se recurgă la împrumuturi. c. g.mill Plata creanţelor intarziate ori după amiază s'au întrunit la ministerul de finanţe toţi direc­torii generali de contabilitate, con­vocaţi de d. C. Teianu, secretar ge­neral, în vederea stabilirei normelor pentru plata creanţelor întârziate. S’au triat creanţele diferitelor mi­nistere, rămânând ca după indica­ţiile d-lui Teianu să se plătească creanţele în timpul cel mai scurt posibil. In ajunul concursului aerian­ mairiicol Marie Sosirea echipelor.­­ Trofee—juriul «Aeroclubul Regal al României» căruia îi revine în acest an cinstea de a organiza circuitul aerian al Micei Antante și Poloniei, a în­cheiat, după o muncă de câteva luni preparativele necesare pentru acest eveniment aeronautic. «Aeroclubul» a făcut sacrificii materiale şi morale pentru a nu desm­inţi spiritul nostru de ospita­litate. A alcătuit astfel un program foarte adeqvat unor asemenea îm­prejurări, dând raidului importan­ţa pe care o merită, «Aeroclubul» în afară de preparativele technice, a pus la dispoziţia publicului ca şi a concurenţilor un bogat material informativ. In ce priveşte pe concurenţi, le-a pus la dispoziţie mijloacele necesa­re unor preparative cât mai priel­nice unei încercări de importanţa raidului Micei Antante. TROFEE Programul detailat al circuitului şi care cuprinde opt zile, l-am pu­blicat. Concursul a fost dotat cu o fru­moasă cupă donată de Regele Mi­­hai. De asemeni, preşedintele aero­clubului iugoslav, Prinţul Paul al Serbiei a donat o cupă challenge. SOSIREA ECHIPELOR Eri după amiază a aterisat la Bă­­neasa echipa Poloniei, compusă din d-nii colonei Kossovski, căpitanii Dlugoszewski, Petecek, Pamula, Bá­ján şi locotenent Wieckowski. Joi a sosit echipa Iugoslaviei, iar azi după amiază va sosi echipa Ce­­hoslovaciei care a făcut escală la Iaşi. JURIUL De asemeni au sosit şi membrii străini ai juriului, cari sunt: Ceho­slovacia: colonel Charvat, inginer Strus, Iugoslavia: căpitan Bakitch şi căpitan-inginer Dortchitch, Ro­mânia: colonel Protopopescu, şi in­giner Aurel Persu. Comisarii români cari vor face parte din juriile de pe aerodromele străine d-nii: col. Giosan, coloniel Enescu, maior Ionescu, căpitan Cear­uşu, piloţii Beller şi Ionescu au pă­răsit eri Capitala. AZI, LA BANEASA Astăzi la orele 7 p. m. va avea loc la Băneasa adunarea juriului şi a tuturor concurenţilor. Cu acest prilej se vor încheia procesele ver­bale şi se vor trage la sorţi nume­rele de ordine. Mâine concurenţii se vor duce la mormântul eroului necunoscut, iar seara vor lua parte la recepţia de la «Aeroclub» Concurenţilor li s-au pus la dis­poziţie automobile cu steagurile ţă­rilor participante la concurs. «Ae­roclubul Regal al României» s’a­­străduit să le dea o găzduire cât mai agreabilă. inferr­aţiu. Mâine, Duminică, va avea loc un Blaj şedinţa de constituire a cercului cultu­ral cooperatist, la care vor lua parte delegaţii cooperativelor din acea re­giune. Din partea Oficiului Naţional al Co­operaţiei Române va sista d. Gr. Mla­­denatz, secretarul general. Se aduce la cunoştinţa licenţiaţilor universitari cari doresc să fie numiţi ca suplinitori la catedrele vacante din învăţământul seminarial, că aceste ca­tedre se găsesc publicate în «Monitorul Oficial» No. 74 din 5 Aprilie 1929 (par­tea H-a). Candidaţii vor adresa cererile lor Di­recţiunii Seminarului unde doresc să o­­cupe catedra, sau direct ministerului. Primim următoarele dela preşi­­denţia consiliului de miniştri: In comunicatul şedinţei din 28 c. a consiliului de miniştri s’a omis, din eroare, să se menţioneze că din comisia pentru pregă­trea anteproi­ectului de lege a minorităţilor, face parte şi d. N. Dascovici, profesor universitar. Comitetul pentru ridicarea unui monu­ment eroilor din comuna Pătroaea, ju­deţul Dâmboviţa, roagă pe toţi deţi­nătorii listelor de subscripţie, să le îna­inteze căt de repede posibil împreună cu suma colectată, deoarece ministerul nu mai admite nici­ o amânare. Listele şi sumele colectate se vor trimite d-lui Aurel Teodorescu din co­muna Pătroaea, judeţul Dâmboviţa. Comitetul asociaţiei generale a clerului, cum şi preoţii Can sunt convocaţi pentru azi 31 cor. o­­rele 6 d. a. La sediul societăţii Cle­rului «Ajutorul». La aceeaşi adunare sunt chemaţi şi profesorii de religie de curs se­cundar. Se vor discuta cestiuni profesio­nale. Ministerul de finanţe a dispus că ori­ce cerere de liberare, transferare sau modificare de brevet, va face obiectul uui referat al direcţiunii contribuţiu­­nilor indirecte, ce va fi supus aprobă­rii sau respingerii d-lui secretar gene­ral al acestui minister. Orice liberare de brevet, transferare sau modificare, fără aprobarea ministe­rială, va fi nulă. înscrierile pentru examen la Şcoala Superioară de Documentare şi Ştinte Administrative (Str. Bursei 2) se fac intre 25 Septembrie şi 5 Octombrie. Ex­­■nenele încep la ora 10 Octombrie, înscrierile şi reînscrierile la şcoală în cap la 1 Octombrie. In cererile de în­­scriere se va specifica secţia ce doreşte s’o urmeze studentul şi actele necesare, conform art. 7, 8 și 9 din regulament. 4AAAAAAAAAA1 J TEATRUL cărăbuş d Irevocabil ultimele­­ reprezentaţii ale revistei 3 Miss REVISTA «VVVVVfVVVVl Examenul de diplomă la şcoalele de menaj curs normal din Timişoara şi Slatina se va ţine la 5 Septembrie la Şcoala «Filipescu» din Bucureşti. Elevele vor fi găzduită la şcoalele de menaj şi pot beneficia de o reduce­re de 50 la sută pe p. f. cu ocazia ex­poziţiei ce are loc în Parcul Carol. A DOUA TRAGERE A LOTERIEI FUNDAŢIEI CULTURAL REGELE MIHAI I. va avea loc în ziua de 13 OCTOMBRIE 1929 Cu premii în valoare de lei 2.380.000 Biletele se găsesc de vânzare la toate librăriile şi băncile din ţară precum şi la sediul Fundaţiei Str. Latină No. 10, Bucureşti III. Costul unui bilet este 20 lei Oficiul poştal central aduce la cu­noştinţa publicului că cu începere de la 1 Septembrie a- c. serviciul pentru primirea corespondenţelor recomandate la ghişetele oficiului Poştal Central vor funcţiona în zilele de lucru între orele 8—21, iar sărbătorile şi Duminici­le între orele 8—19. D. dr­ Florica Ch­iru a fost numită medic la şcoala de menaj din Bacău. D-nii delegaţi pentru congresul de la Timişul de Sus al Asociaţiei Creştine a Tinerilor (I. M. C- A.), sunt anunţaţi că plecarea este, din gara de Nord, in ziua de 31 August, ora 1.40 p­­m. La căminul de ucenici „Gr. L. Trancu Iaşi“, din Focşani, sunt vacante 40 lo­curi pentru ucenici. Cererile de înscriere se primesc până la 1 Septembrie a. c. Condiţiunile de admitere sunt: Candida­tul să aibă vârsta între 13—15 ani; Să fie absolvent a patru clase primare; Re­prezentanţii legali să declare că dau copii să înveţe o meserie în fabrică sau atelier, indicând felul meseriei. Se va da preferinţă orfanilor de răs­boiu, celor lipsiţi de mijloace şi copiilor de săteni. In ziua de 15 Septembrie se va ţine examen de admitere constând din: exa­minarea medicală, o probă scrisă și una orală, din materiile învățământului pri­mar. Bursa Leul LONDRA 817 ZURICH 308H PARIS 1515 Paris 5934 Belgia 2342 Elveţia 3243 Londra 816 Italia 881H New-York 16805 l Braga 498 H Viena 237234 Berlin 4012 BURSA DE ACŢIUNI Piaţa staţionară. Puţine transac­ţiuni. Banca Naţională opt. 10 000 5­1 Banca Blanck 1150 Banca Românească 920 -ooxxxuo- Focul dela Mitrati continuă Ploeşti 30. — Focul dela Sonda 16 l­a soc. «Rom­âno-Americană» din Ţurcani-Moreni, continuă, situaţa fiind tot mai gravă. Coloana de foc e mai scăzută iar sgomotul a pierdut şi el din inten­sitate. Căldura e sufocantă. Lucrările tunelului No 3 continuă, executându-se sub supravegherea specialiștilor. Până acum s-au săpat circa 40 m, iar lungimea totală a tunelului va fi de circa 150-200 m.

Next