Cuventul, septembrie 1929 (Anul 5, nr. 1567-1596)
1929-09-01 / nr. 1567
Curierul judiciar Condamnarea unui falsificator Prin ordonanţa definitivă a cabinetului VI, fusese trimis în judecată Traian Rădăcoianu pentru fals (125 cod. penal). El prezenta la primărie petiţiuni, pe cari semna rubedeniile lui. Printr’un mijloc ingenios, după ce le înregistra, falsifica semnătura d-lui primar al sectorului III (Albastru), Chiriţă Vasilescu, punând rezoluţia de aprobare unor sume ca ajutor, ce variau între 1000—1500 lei. Procesul acesta de fals s’a judecat ori la secţia I-a tribunalului de vacanţă, alcătuit din d-nii judectăori M. Manolescu, preşedine, şi Ionescu-Zane. In urma concluziilor d-lui procuror Grigoriu, falsificatorul a fost condamnat la un an închisoare corecţională. Sălbăticia unei femei Femeia Aneta Vârgolici trăia de aproape 8 ani în concubinaj cu tânărul Nicolae Pascu. In ultimul timp, se iviseră certuri din cauza geloziei Anetei Vârgolici. Intr’una din serile lunei Martie, pe când Nicolae Pascu dormea, obosit după o zi și o noapte de haimanalâc cu o altă femeie, Aneta Vârgolici a luat un bicei și a tăiat organele genitale ale necredinciosului său concubin. Acesta, în groasnice chinuri, a început să ţipe locatarii imobilului şi vecinii s’au strâns şi deabea au potolit pe Aneta Vârgolici care a încercat să se sinucidă. Nicolae Pascu, internat în spital, după aproape 3 luni de zile, a scăpat cu viaţă, însă infirm. Aneta Vârgolici a fost trimisă în judecata tribunalului corecţional pentru «sluţire» (art. 240 cod penal), şi judecată ori de secţia I a a tribunalului de vacanţă. In urma concluziilor d-lui procuror G Grigoriu, tribunalul, alcătuit din d-nii judecători Mihail Manolescu şi Ionescu-Zane, a condamnat pe Aneta Vârgolici la 4 ani închisoare corecţională. Arestarea unor excrocii, judecător de instrucţie Stelian Ionescu, locţiitor la cabinetul IV, e emis mandat de arestare împotriva lui Ion Antonescu, care în tovărăşia lui Petre Ciiucă, a săvârşit o excrocherie în chipul următor. Cel dintâiu dându-se drept medic comunal, iar al doilea secretarul său, obligau pe mulţi dintre comercianţi să subscrie acţiuni la o pretinsă bancă, denumită «Banca de Credit Funciar». Petre Ştiucă, este bine cunoscut parchetului din altă afacere, în care a izbutit să interneze în Ospiciul Mărcuţa, pe d-na Bentur o femeie perfect sănătoasă. Atenta la pudoare D, judecător de instrucţie Răileanu de la cabinetul II, a emis mandat de arestare împotriva lui Dumitru Căpitănescu din strada Păsculescu Tei No. 54, învinuit că a intrat în camera fetei Maria Xărp, în etate de 16 ani, din aceiaşi stradă şi acelaş număr, încercând asupra ei un atentat la pudoare cu violenţă. Numai graţie rezistenţei şi ţipetelor fetei, ea a scăpat. Darea în judecată a unui excroc t, procuror preşedinte Ionel Petrescu a deschis acţiune publică împotriva lui Horia Ionescu din Herăstrău potrivit art. 334 cod penalPrezentându-se în familia d-rei Zole Cocoianda şi dându-se drept candidat la însurătoare, a cerut mâna fetei, cerând totodată la un aconto de 9500 lei din zestre. După ce a obţinut banii, Ionescu a dispărut. Rechizitor de neurmarire După cercetări ample făcute la cabinetul VII instrucţie cu privire la învinuirea ce se aduce d-lui Cugler, medic comunal, că ar fi luat mită, dosarul a fost înaintat parchetului. D. procuror Grigoriu cercetând dosarul a dat rechizitor de neurmărire, înapoind dosarul d-lui judecător de instrucție al cabinetului VII spre a da orodonanța definitivă. :[^-raao-- dipunerea d-lui subsecretar de stat D. N. Ioaniţescu La sediul Direcţiunei Generale a Poliţiei, sub preşedenţia d-lui subsecretar de stat D. R. IOANIŢESCU, a avut loc ori şedinţa Comisiunei pentru verificarea situaţiunei funcţionarilor poliţieneşti. Cu această ocaziune d. Ioaniţescu a făcut o expunere amănunţită cu privire la verificările de la Cernăuţi respective arătând între altele că în «leagănul» culturei, Iaşii, nici un comisar de poliţie nu posedă măcar 4 clase de liceu, iar în restul regiunilor situaţia este aceiaşi constatare care impune cu atât mai mult întinerirea cadrelor cu elemente titrate, potrivit cu dispoziţiunile din noua lege. Comisiunea a hotărât ca aceiaş normă se va păstra şi pentru regiunile poliţieneşti dela Craiova, Timişoara şi Cluj unde majoritatea membrilor va pleca în acelaş scop. S’a procedat în urmă la o serie de numiri ale diferiţilor titraţi în posturile poliţieneşti de conducere şi au fost puşi în retragere din oficiu o altă serie de funcţionari care au împlinit vârsta şi anii de serviciu prevăzuţi de lege. Deasemenea s-a procedat la verificarea titlurilor solicitatorilor, titraţi, pentru numiri în funcţiuni de comisari-şefi în Prefectura Poliţiei Capitalei fiind prezentaţi în faţa Comisiunei fiecare solcitator,iar în ceea ce priveşte încadrarea restul ofiţerilor de poliţie din aceiaş Prefectură s’a alcătuit o comisiune care să verifice dela caz la caz actele pe baza cărora au fost numiţi, inai utaţi, precum şi aptitudinea fiecăruia pentru ca în urmă lucrările să fie supuse plenului comisiunei. Tot astfel înaintea comisiei s’au prezentat Chestorii care au făcut o expunere asupra înfiinţării şi funcţionării Chestorilor primind cu această ocaziune dela d. subsecretar de Stat IOANIŢESCU şi dela Director General STAN EMANUEL toate instrucţiunile de serviciu. ------ooxxxoo----- Regulamentul legii cooperaţiei Proectul de regulament al legii pentru organizarea cooperaţiei alcătuit de d. I. Răducanu, ministru al muncii şi cooperaţiei, admis de către consiliul general al cooperaţiei în ultima sa şedinţă, a fost aprobat de ultimul consiliu de miniştri urmând să fie înaintat consiliului superior legislativ. Regulamentul acesta desăvârşeşte noua bază legală a cooperaţiei române asigurăndu-i posibilitatea unei dezvoltări conform principiilor adevăratei cooperaţii. CUVÂNTUL O expoziţie Erio la Partal (in A doua scrisoare către plugari -OOXXXOO----Mâine, Duminică, se deschide în Parcul Carol unde se vor elibera pe Parcul Carol o expoziţie internaţională de radio. Expoziţia e organizată din iniţiativa «Ligei pentru apărarea Naţională» de un comitet, comisar general fiind d. inginer N. G. Caranfil. Ministerul de comunicaţii şi societatea de difuziune, au acordat patronajul şi sprijinul lor. Firmele cele mai mari din lume expun ultimele lor creaţiuni în technica radiofoniei. Printre expozanţi sunt: case din Germania, Suedia, Olanda, Anglia, America, Italia, Franţa, etc.. O secţie specială a expoziţiei alcătueşte expunerea aparatelor electrice pentru gospodărie: dulapuri răcitoare, sobe de gătit electrice, radiatoare, grupuri elecrogene, etc. Expoziţia va fi deschisă de la orele 15 la 24 în fiecare zi. Există în incinta ei un restaurant, oficiu telegrafo-poştal, oficiu vamal, etc. Odată cu deschiderea expoziţiei va începe şi funcţionarea postului cel mare de radiofuziune de la Otopeni ceia ce înseamnă pentru Bucureşteni şi cei din o rază de 100 km., că vor putea face audiţii cu aparate mici de recepţie care nu costă mai mult de 1000 lei. In mod excepţional, direcţia P. T. T. a instalat un oficiu special în loc autorizaţii pentru posesia de aparate de recepţie. Pentru întâia oară în România se vor face demonstraţiuni pentru transmiterea imaginelor prin radio. Ministerul de răsboiu expune într’un pavilion special aparatele militare terestre şi aeronautice pentru comunicaţii prin radio. Scopul expoziţiei este să producă o mişcare radiofonică odată cu începerea funcţionăm postului cel mare de la Otopeni, să pună în contact direct pe micii comercianţi şi pe radioamatori cu marii fabricanţi înlăturând primejdia vinderei în România a aparatelor învechite din străinătate. Direcţia P. T. T. va demonstra cum se primesc automat telefoanele pe cale de radio. Radio-club a organizat un concurs pentru aparatele construite de amatori. Expoziţia a obţinut pentru vizitatorii ei 50 la sută reducere la înapoiere, contra vizărei biletului la expoziţie. Deasemni, aproape toate toate ţările europene au acordat în ţările europene au acordat reduceri pe căi ferate pentru vizitatorii acestei expoziții. Sâmbătăt, 31 August începe de acum semănatul de toamnă ! Şi e bine să nu întârziaţi — ca să daţi timp rădăcinii să se lege zdravăn de pământ, să nu o prindă crudă gerul iernei. — îngheţul prăpădeşte mai repede semănătura proaspătă, decât pe cea crescută şi înfrăţită. Veţi arunca în cele 3 milioane de hectare de grâu (cât se seamănă pe an, de obicei, în ţara noastră), vre-o 50.000 de vagoane de sămânţă. Şi alte vr’o 1800 vagoane de sămânţă de orz de toamnă pe vre-o 110.000 hectare Noroc bun! Dar şi minte înţeleaptă! Căci multă risipă , multă pagubă şi multă trudă zadarnică aduce pentru plugar lipsa de înţelepciune — mai ales în momentul când asvârle sămânţa în pământ. Să vedem ce se întâmplă cu grâul — ca să vorbim numai de el acuma, — dacă-l semănăm aşa cum îi luăm din arie. Mai întâiu risipim pe degeaba vreo 12.000 de vagoane (care costa bani), numai prin faptul că semănăm cu mâna în loc să semănăm cu maşina. — Semănatul cu maşina economiseşte cam a cîncea parte din sămânţă. — Ea seamănă numai ce trebuie — nu ici des şi colo rar, — şi nu rămâne nimic pe deasupra neîngropat, să usuce soarele sau să mănânce păsările. — Apoi maşina îl seamănă la aceeaş adâncime de răsare totodată. Soarele pătrunde mai lesne şi paiul se coace mai repede, de nu cade aşa uşor la vânt. Iar curăţitul de pălămidă şi de alte burueni, se face cu multă înlesnire. Dar paguba cea mare nu vine din felul cum semănăm, ci din felul seminţei pe care o semănăm. Credeţi d-voastre, că semănăm 60.000 de vagoane de grâu, din cari iese firul bob la bob? Cel puţin 3000 vagoane sunt: neghină, mâzăric de pălămidă, şi tot felul de burueni, dacă sămânţa se pune necurăţită în pământ, pentru că la noi nu e râspândit obiceiul de a se da la vânturătoare şi la tinori sămânţa — ci o seamănă Românul cu totul, aşa cum a adunat-o din arie. Nu cresc oare destule bălării în ţară fără să le semene nimeni? Mai trebuie şi adunate şi semănate pe urma plugului? Să le şi muncim ? Su ne murdărim cu ele, de buna noastră voie, marfa curată ? Să mergem mai departe cu socoteala. In cele 60.000 de vagoane de sămânţă — aşa cum ar ieşi din arie, la noi — sunt pe puţin alte 10 000— 15.000 de vagoane de secară, de ora şi de ovăz. Bună e şi secara — dar de ce să o amesteci cu grâul? La obor se vinde grâul grâu, şi secara secară. Iar pe pieţele străine, — aşa ceva (amestecătură) nu se cumpară. De ce să ne batem joc de marfă? Apoi mai sunt alte vreo 1500 de vagoane de boabe de grâu cari nu încolţesc, ori că sunt seci, ori sunt sfărâmate ! De ce să le aruncăm la vânt? De ce să nu le oprim ca să le măcinăm ori să hrănim animalele? Şi în sfârşit, ceea ce rămâne — grâu adevărat, ce soi de grâu e? E neam bun? E de neam prost? Pentru că: «ce semănăm, aceea răsare». «Neam bun de oameni» — «Neam bun de vite» — aşa e cu toate, aşa a şi cu sămânţa de grâu: «neam bun» şi «neam prost». 60.000 de vagoane de sămânţă de grâu de neam prost, — pot da Ţării într’un an bun, pe cele 3 milioane ha- cel mult 270.000 vagoane (cam 900 kgr. La ha). Numai 45.000 de vagoane de sămânţă de grâu de neam bun, pot da pe aceeaş întindere, în acelaş an, cu aceleaşi ploi, cu aceeaş muncă, cu aceiaşi plugari, aproape cu 100.000 de vagoane mai mult. Şi încă de ce calitate, şi de ce preţ! Eu am făcut socoteala numai la grâul Aşa e şi cu celelalte. Şi mai ales cu orzul! Nu este cereală mai plină de amestecături ca orzul românesc. Mergea vorba acum câţiva ani că hamalii din portul Hamburg, n’au voit să descarce orzul românesc din vapoare pentru că îi înăbuşia praful şi murdăriile cu cari era amestecat. Eu nu cred — dar mă doare inima că se poate vorbi aşa ceva de Ţara mea. Iată marea însemnătate a seminţelor curate şi din soiuri alesei Singura, alegerea seminţei, sporeşte producţia cu 30% şi-i ridică preţul poate cu alte 20%. De aceea în străinătate este luptă şi întrecere mare între învăţaţii agriculturii, cum să producă sămânţa, de soiuri alese, care să dea, şi mult şi bun. Dintr’o holdă de milioane de spice de grâu (luăm grâul ca pildă, dar aşa se face cu toate plantele mai însemnate), se aleg numai câteva sute de spice, cele mai pline şi cele mai frumoase. Fiecare spic se seamănă pe bucăţica lui de pământ, alâturi de altă bucăţică semănată cu un spic de rând (se zice «martor»), ca să se vadă deosebirea. La sfârşitul anului, se vede ce a ieşit din fiecare spic. Se opresc—din cele câteva sute de parcele, — numai câteva, cari au dat roade mai frumoase şi cari au ţinut piept mai bine la ger, la secetă, la rugină, la cădere, la scuturare, apoi cari au bobul mai bogat, mai greu, mai frumos. Pentru anul viitor se pun la semănat numai cele 3—4 parcele cari au ieşit din frunte. Se urmăresc şi în aau!il doilea şi al treilea — până ce din toate rămâne una-două, cari se trage, fiecare din spicul de cel mai bun soi (linie). Aceste seminţe se chiama «selecţionare». Şi selecţionarea se urmăreşte pe fel şi fel de căi şi prin fel şi fel de mijloace. Astfel de seminţe selecţionate, nu se răspândesc însă în comerţ până când nu se face o nouă probă: în ce colţuri de iară le merge tot aşa de bine, ca acolo unde s ’au prăşit. Pentrucă s’a făcut dovada că sămân ia bună în satul meu de munte, tunde am umezeală şi adăpost nu e tot aşa de bună şi în satul d-tale aşezat la Bărăgan unde e vânt şi secetă şi ger. Prin «câmpurile de experienţă»m alţi ani de zile, se urmăreşte: în ce colţuri de ţară îi prieşte fiecăruioi de sămânţă aleasă ? — Şi numai după aceea se dă la marea înmulţire ca să cumpere numai plugari din acele părţi. Câte 10—15 ani ţin astfel de încercări. Şi producţia e sporită numai prin calitatea seminţei cu 30 la sută. Astfel de încercări, de câţiva ani se fac şi la noi — la Şcolile înalte de agricultură, la câteva din fermele Statului şi la 4 particulari (Soc. «Sămânţa», d nii: Cipăianu, Konopi, Ştefani). Acum Statul a pus dintr’un fond de 500 de milioane pe care îl are anume pentru sporirea producţiunii agriculturii, vr’o 70 milioane lei pentru desăvârşirea acestor lucrări. Apoi Statul a luat măsuri ca nici un bob din acea sămânţă «selecţionată» din aceste feme să nu mai meargă la măcinat, ci să intre toată în pământ S’ai dat poruncă să fie dată la plugari, pe schimb cu d’a lor: kgr. pe kgbjlDiferenţa de preţ o plăteşte StatuîUsu alte vr’o câteva zeci de milioanede lei. Statul a mai luat măsura să cumpere mraşini de curăţit cerealele (curăţitoare, tripale şi vânturătoare). Ele se dau lan cooperative şi Camerele agricole' §i se plătesc în 75 lei suta (25 lei“ la sută îi plăteşte Statul) şi încă l pe datorie, în doi . s?» până la trei ani, cu dobânzi de nimic. Vă spun acestea ca să vedeţi ce jertfe face Statul. — Şi încă e puţin. — Când va putea, va face mai multe — căci ele se răsplătesc din sporul de producţie din care vine şi Statului partea lui de venit. Dar pentru ca ţinta să fie atinsă, se cere şi ajutorul minţei d-voastre, fraţi plugari. De aceea, ascultaţi şi înţelegeţi: Când auziţi de scaneţe de soi bun — alergaţi după ele! Fermele au poruncă să dea toată sămânţa, începând cu plugarii întovărăşiţi în cooperative agricole iar acolo unde deocamdată nu se poate altfel, se vor da şi la plugarii în aprte, începând cu cei cari îşi pregătesc mai cuminte pământul de semănat. Cum nu avem însă, decât o suta de vagoane sămânţă de soi ales de grâu (seminţe selecţionate) şi mai puţin de o sută de vagoane pentru orz (tot «selecţionat») nădejdea cea mare pentru anul acesta şi alţi câţiva, este să curăţim sămânţa cea mai bună care se găseşte prin localitate, or în apropiere — or în părţile cu clima asemănătoare — şi apoi să a semănăm după ce am curăţit-o. Unde sunt curăţitoare (la ferme) alergaţi acolo. Intr’un ceas e gata. Dacă pe aproape nu sunt curăţitoare, daţi-o la trioare (cilindre). Trioarele asvârl d’oparte murdăriile: pământ, pietricele; de altă parte: boabele pipernicite, buruienile mici, neghina, măzărichea, pălămidă; apoi: spărturile, secara şi orzul şi în sfârşit: alege pe mărime, bob cu bob, tot ce rămâne grâu curat. Acolo unde nu sunt trioare — daţi sămânţa măcar la vânturătoare. Pleava şi seminţele uşoare (burneui, neghină) sunt alese deoparte— iar boabele grele de altă parte. Să nu meargă în pământ decât bobul plin, greu şi bine copt, care încolţeşte şi care are în el hrană bogată, să poată hrăni colţul până când se lipeşte de pământ ca apoi să sugă hrana de aci. Şi saramuraţi sămânţa înainte de a o semăna — cu piatră vânătă, ori cu prafuri pe cari le găsiţi la Camerele agricole. Căci aşa se fereşte de boala tăciunelui şi a măturei, care se găseşte şi ea în sămânţa ei lipită de sămânţa grâului. Nu uitaţi o clipă: ce semănaţi aceia culegeţi — şi că bălăriile trebuiesc stârpite, iar nu semănate şi muncite. I. MIHALACHE Ministrul agriculturii =:Q=300-Plugari, semănaţi sămânţa aleasă! Situaţia recoltei de sfeclă din anul acesta fiind făcută şi trimisă căilor ferate, Direcţiunea Generală C. F. R. a întocmit programul de transporturi. Recolta sfeclei din acest an este de 44.849 vagoane. Repartiţia pe fabricile de zahăr, sfecla va fi astfel transportată. Fabrica de zahăr din Roman, consuma 10.840 vagoane; fabrica din Sascut 2390 vagoane, „Danubiana" din Giurgiu 4418 vagoane; fabrica din Arad 100 vagoane; fabrica din lg. Mureş 54u0 vagoane, fabrica Zarojeni din Suliţa-Nouă 1800 vagoane, fabrica Iţeam din Aron Pumnu 3400 vagoane, fabribrica Judea din Moşi 1100 vagoane şi fabrica de zahăr din Bod 3805 vagoane. TRANSPORTUL Timpul stabilit pentru transportarea producţiei anului acesta va varia intre 20 şi 100 zile. Încă de la 28 August au început primele încărcări şi transporturi, insa în cantităţi mai mici şi pe inspecţiunile Bucureşti, Piteşti, Craiova şi Buzău. Începând dela 15 Septembrie, transportul se va face în cantităţi mai mari pe înspecţiunile Cernăuţi, Iaşi şi Bacău iar cu incepere de la 1 Octombrie, transporturile mari pe inspecţiunile Cluj şi Braşov. TRENURILE SPECIALE O parte din aceste transporturi se va face cu trenurile de marfă obişnuite in circulaţie, altă parte cu trenuri speciale de sfeclă, puse in circulaţie treptat, pe măsura nevoilor. Trenurile speciale de sfeclă au fost astfel repartizate pe secţiuni: Inspecţia Cluj: 1 pereche de trenuri între Răsboeni-Tg. Mureş, străbătând 118 km. şi 1 pereche trenuri Tagenţi-Ludoşul de Mureş- Tg. Mureş, însumând 184 km. Inspecţia Cernăuţi: 3 perechi trenuri Volcineţ-Lipnic-Moşi având 1266 km. şi 2 perechi trenuri Schit- Ştefăneşti-Lujeni cu 168 km.. Inspecţia Iaşi: 1 pereche trenuri laşi-Roman cu 206 km. şi 1 pereche trenuri Dângeni-laşi-Roman însumând 448 km. Inspecţia Bacău: 1 pereche trenuri Podoleni-Roman cu 206 km.şi 1 pereche trenuri Paşcani-Roman cu 82 km. Inspecţia Braşov: 1 pereche trenuri Caţa-Bod însumând 142 km 1 pereche Codlea-Cristian-Bod cu 56 km. și 1 pereche trenuri Sft. Gheorghe-Bod însumând 92 km. In total vor fi 14 perechi trenuri cu un total de 2966 km. tren. LOCOMOTIVELE ȘI VAGOANELE NECESARE Pentru transportul sfeclelor, este nevoe de un număr total de vagoane de 1300. Aceste vagoane vor fi luate din parcul general de vagoane al C. F. R. Ele vor avea un timp de rulaj de 5 zile. Locomotivele necesare acestor trenuri speciale au fost socotite pe cei 2966 km. tren. In plus, mai este nevoe de 5 locomotive de manevră pe inspecţia Cernăuţi şi de o locomotivă de manevră pe inspecţia Braşov. Personalul suplimentar de mişcare necesar nouilor trenuri a fost astfel calculat: 18 agenţi pe inspecţia Cluj, 15 agenţi pe inspecţia Bacău şi 386 agenţi pe inspecţia Cernăuţi. In total deci 419 agenţi vor trebui angajaţi. O parte din ei au şi fost angajaţi, în urma instrucţiunilor date. Transportul sfeclei se va desfăşura anul acesta în mod normal, graţie masurilor luate din timp. Atât vagoanele cât şi locomotivele vor fi puse la dispoziţie din parcul căilor ferate, nefiind nevoe să se recurgă la împrumuturi. c. g.mill Plata creanţelor intarziate ori după amiază s'au întrunit la ministerul de finanţe toţi directorii generali de contabilitate, convocaţi de d. C. Teianu, secretar general, în vederea stabilirei normelor pentru plata creanţelor întârziate. S’au triat creanţele diferitelor ministere, rămânând ca după indicaţiile d-lui Teianu să se plătească creanţele în timpul cel mai scurt posibil. In ajunul concursului aerian mairiicol Marie Sosirea echipelor. Trofee—juriul «Aeroclubul Regal al României» căruia îi revine în acest an cinstea de a organiza circuitul aerian al Micei Antante și Poloniei, a încheiat, după o muncă de câteva luni preparativele necesare pentru acest eveniment aeronautic. «Aeroclubul» a făcut sacrificii materiale şi morale pentru a nu desminţi spiritul nostru de ospitalitate. A alcătuit astfel un program foarte adeqvat unor asemenea împrejurări, dând raidului importanţa pe care o merită, «Aeroclubul» în afară de preparativele technice, a pus la dispoziţia publicului ca şi a concurenţilor un bogat material informativ. In ce priveşte pe concurenţi, le-a pus la dispoziţie mijloacele necesare unor preparative cât mai prielnice unei încercări de importanţa raidului Micei Antante. TROFEE Programul detailat al circuitului şi care cuprinde opt zile, l-am publicat. Concursul a fost dotat cu o frumoasă cupă donată de Regele Mihai. De asemeni, preşedintele aeroclubului iugoslav, Prinţul Paul al Serbiei a donat o cupă challenge. SOSIREA ECHIPELOR Eri după amiază a aterisat la Băneasa echipa Poloniei, compusă din d-nii colonei Kossovski, căpitanii Dlugoszewski, Petecek, Pamula, Báján şi locotenent Wieckowski. Joi a sosit echipa Iugoslaviei, iar azi după amiază va sosi echipa Cehoslovaciei care a făcut escală la Iaşi. JURIUL De asemeni au sosit şi membrii străini ai juriului, cari sunt: Cehoslovacia: colonel Charvat, inginer Strus, Iugoslavia: căpitan Bakitch şi căpitan-inginer Dortchitch, România: colonel Protopopescu, şi inginer Aurel Persu. Comisarii români cari vor face parte din juriile de pe aerodromele străine d-nii: col. Giosan, coloniel Enescu, maior Ionescu, căpitan Cearuşu, piloţii Beller şi Ionescu au părăsit eri Capitala. AZI, LA BANEASA Astăzi la orele 7 p. m. va avea loc la Băneasa adunarea juriului şi a tuturor concurenţilor. Cu acest prilej se vor încheia procesele verbale şi se vor trage la sorţi numerele de ordine. Mâine concurenţii se vor duce la mormântul eroului necunoscut, iar seara vor lua parte la recepţia de la «Aeroclub» Concurenţilor li s-au pus la dispoziţie automobile cu steagurile ţărilor participante la concurs. «Aeroclubul Regal al României» s’astrăduit să le dea o găzduire cât mai agreabilă. inferraţiu. Mâine, Duminică, va avea loc un Blaj şedinţa de constituire a cercului cultural cooperatist, la care vor lua parte delegaţii cooperativelor din acea regiune. Din partea Oficiului Naţional al Cooperaţiei Române va sista d. Gr. Mladenatz, secretarul general. Se aduce la cunoştinţa licenţiaţilor universitari cari doresc să fie numiţi ca suplinitori la catedrele vacante din învăţământul seminarial, că aceste catedre se găsesc publicate în «Monitorul Oficial» No. 74 din 5 Aprilie 1929 (partea H-a). Candidaţii vor adresa cererile lor Direcţiunii Seminarului unde doresc să ocupe catedra, sau direct ministerului. Primim următoarele dela preşidenţia consiliului de miniştri: In comunicatul şedinţei din 28 c. a consiliului de miniştri s’a omis, din eroare, să se menţioneze că din comisia pentru pregătrea anteproiectului de lege a minorităţilor, face parte şi d. N. Dascovici, profesor universitar. Comitetul pentru ridicarea unui monument eroilor din comuna Pătroaea, judeţul Dâmboviţa, roagă pe toţi deţinătorii listelor de subscripţie, să le înainteze căt de repede posibil împreună cu suma colectată, deoarece ministerul nu mai admite nici o amânare. Listele şi sumele colectate se vor trimite d-lui Aurel Teodorescu din comuna Pătroaea, judeţul Dâmboviţa. Comitetul asociaţiei generale a clerului, cum şi preoţii Can sunt convocaţi pentru azi 31 cor. orele 6 d. a. La sediul societăţii Clerului «Ajutorul». La aceeaşi adunare sunt chemaţi şi profesorii de religie de curs secundar. Se vor discuta cestiuni profesionale. Ministerul de finanţe a dispus că orice cerere de liberare, transferare sau modificare de brevet, va face obiectul uui referat al direcţiunii contribuţiunilor indirecte, ce va fi supus aprobării sau respingerii d-lui secretar general al acestui minister. Orice liberare de brevet, transferare sau modificare, fără aprobarea ministerială, va fi nulă. înscrierile pentru examen la Şcoala Superioară de Documentare şi Ştinte Administrative (Str. Bursei 2) se fac intre 25 Septembrie şi 5 Octombrie. Ex■nenele încep la ora 10 Octombrie, înscrierile şi reînscrierile la şcoală în cap la 1 Octombrie. In cererile de înscriere se va specifica secţia ce doreşte s’o urmeze studentul şi actele necesare, conform art. 7, 8 și 9 din regulament. 4AAAAAAAAAA1 J TEATRUL cărăbuş d Irevocabil ultimele reprezentaţii ale revistei 3 Miss REVISTA «VVVVVfVVVVl Examenul de diplomă la şcoalele de menaj curs normal din Timişoara şi Slatina se va ţine la 5 Septembrie la Şcoala «Filipescu» din Bucureşti. Elevele vor fi găzduită la şcoalele de menaj şi pot beneficia de o reducere de 50 la sută pe p. f. cu ocazia expoziţiei ce are loc în Parcul Carol. A DOUA TRAGERE A LOTERIEI FUNDAŢIEI CULTURAL REGELE MIHAI I. va avea loc în ziua de 13 OCTOMBRIE 1929 Cu premii în valoare de lei 2.380.000 Biletele se găsesc de vânzare la toate librăriile şi băncile din ţară precum şi la sediul Fundaţiei Str. Latină No. 10, Bucureşti III. Costul unui bilet este 20 lei Oficiul poştal central aduce la cunoştinţa publicului că cu începere de la 1 Septembrie a- c. serviciul pentru primirea corespondenţelor recomandate la ghişetele oficiului Poştal Central vor funcţiona în zilele de lucru între orele 8—21, iar sărbătorile şi Duminicile între orele 8—19. D. dr Florica Chiru a fost numită medic la şcoala de menaj din Bacău. D-nii delegaţi pentru congresul de la Timişul de Sus al Asociaţiei Creştine a Tinerilor (I. M. C- A.), sunt anunţaţi că plecarea este, din gara de Nord, in ziua de 31 August, ora 1.40 pm. La căminul de ucenici „Gr. L. Trancu Iaşi“, din Focşani, sunt vacante 40 locuri pentru ucenici. Cererile de înscriere se primesc până la 1 Septembrie a. c. Condiţiunile de admitere sunt: Candidatul să aibă vârsta între 13—15 ani; Să fie absolvent a patru clase primare; Reprezentanţii legali să declare că dau copii să înveţe o meserie în fabrică sau atelier, indicând felul meseriei. Se va da preferinţă orfanilor de răsboiu, celor lipsiţi de mijloace şi copiilor de săteni. In ziua de 15 Septembrie se va ţine examen de admitere constând din: examinarea medicală, o probă scrisă și una orală, din materiile învățământului primar. Bursa Leul LONDRA 817 ZURICH 308H PARIS 1515 Paris 5934 Belgia 2342 Elveţia 3243 Londra 816 Italia 881H New-York 16805 l Braga 498 H Viena 237234 Berlin 4012 BURSA DE ACŢIUNI Piaţa staţionară. Puţine transacţiuni. Banca Naţională opt. 10 000 51 Banca Blanck 1150 Banca Românească 920 -ooxxxuo- Focul dela Mitrati continuă Ploeşti 30. — Focul dela Sonda 16 la soc. «Româno-Americană» din Ţurcani-Moreni, continuă, situaţa fiind tot mai gravă. Coloana de foc e mai scăzută iar sgomotul a pierdut şi el din intensitate. Căldura e sufocantă. Lucrările tunelului No 3 continuă, executându-se sub supravegherea specialiștilor. Până acum s-au săpat circa 40 m, iar lungimea totală a tunelului va fi de circa 150-200 m.