Cuventul, octombrie 1929 (Anul 5, nr. 1597-1627)

1929-10-14 / nr. 1610

♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦ m%­M+ APARUT♦ ♦ No. 205 mm ♦ ♦♦ ♦ G­azeta d. Duminică!# # # ♦ ♦ ! # ♦ ♦ # ♦ _______ _ 7 L E 1!♦ !♦ pagini mari cu următorul sumar: Evenimentele săptămânei— La ordinea zilei - Rezultatul concursului nostru literar : cum s’a răspuns la subiectul „Dancing“ — Noui descoperiri senzaţio­nale — Nuvelele de acţiune — Viţa de vine, fructe de aur, de A. Paurson Ier­­hume — Ce trebue să ştim — Reflec­toare din lumea artelor. — Buletinul literar — De la lume adunate — Ecranul animat — Descoperiri şi curiozităţi — Femeia şi căminul ei — Z­i­g şi Puc roman umoristic. La cerere se trimit numere de probi gratuite. in chestia tartinei din podul ministeral al artelor Un răspuns al d-lui D. Belisare fim publicat acum câteva zile, unele destăinuiri cu privire la sustragerea u­­nor desenări din podul ministerului ar­telor, fapt de care e acuzat d. D. Beli­­zare, pictor. Primim acum o întâmpinare din par­tea celui acuzat pe care o publicăm în virtutea drept­ului de apărare: „Invidia şi răutatea omenească n­u mai cunosc margini. Cu răutate s’a aruncat cu noroi peste cinstea şi munca mea, pe tărâmul spinos al artei. fim căutat ca din cenuşe să reclă­desc ceva. E vorba de pictura bizan­tină atât de oropsită, pe cari pictorii actuali o interpretau la pictura biseri­­celor, după bunul lor plac. Că am ajuns la un bun rezultat, sunt următoarele monumente: Mănăstirea Căl­dăruşani, pictată in frescă acum 20 ani şi care se menţine admirabil. Cate­drala din Comarnic pentru Prinţul Bi­­bescu; biserica monument-istoric din comuna Vădeni, jud. Gorj, pentru Co­misia monumentelor istorice, pictată tot în frescă. In anul 1926, prin cocurs pu­blic. Comisiunea fiind prezidată de I. P. S. S. Păr. Patriarh şi având ca membri pe d. ministru Lapedatu, d-nii: C. Spineanu, G. Tolea, C. Dumitriu, S. Brătianu şi alţii. fim fost însărcinat cu pictura Mi­tropoliei din Târgovişte. In anul 1923, am fost însărcinat de comitet, cu pictura prescurilor bisericei Sf.-ta Vineri-Hereasca, Bucureşti, iar în ultimul timp, cu biserica Cărămidarii de jos, tot frescă. Pe toate acestea, le pun la dispoziţia publicului, spre cercetare. Acestea sunt rezultatul unor studii superioare în ţară şi străinătate, posed diploma de absolvire 145 din 30 Noemb. 1905, printre cei dintâiu, iar nu fără nici o şcoală, după cum spun defăi­mătorii mei.A fim avut marea cinste de a fi numit pictor-expert al Patriarhiei, de însuş I. P. S. S. Păr. Patriarh, în urma în­delungatelor probe la care am fost su­pus. Primind această demnitate, am ştiut că, nu pentru a domni sau pentru glorie ci pentru a depune o muncă excesiv de grea, ca la orice serviciu neorganizat, fim de a face cu elemente ca cele cari mă acuză prin presă şi cari pictează bisericele după bunul lor plac, conside­rând pictura bisericească ca ceva ce se poate executa de ordine, fără nici un studiu sau pregătire. In această dem­nitate sunt pe cale să-i pun şi să-i clasez după meritul fiecăruia, fireasta e dedesubtul acestei campanii pornită contra mea. Las opiniile publice să mă judece după rezultatul muncei mele da­că am fost de vre­un folos obştesc. Răspund şi la ultima acuzaţie, care face titlul acestei campanii: ficum câţi­va ani, când s’a terminat concursul pentru darea picturei Mitropoliei Târ­govişte, toţi concurenţii am depus probe ca: planşete, secţiuni colorate, etc. Eu, pe lângă aceasta, am depus şi studii după vechea pictură din catape­­teazma Mitropoliei din Târgovişte, pre­cum şi desemnuri de la mănăstirea Căl­­dăruşani. După terminarea concursului am fost invitaţi să le ridicăm. D. filex. Lapedatu, fostul ministru de atunci, ştie lucrurile acestea. Acesta e marele furt din podul mi­nisterului firţelor, cu trăsura cu coşul ridicat. E o copilărie să-şi închipue cineva că ministerul Artelor ar ţine aquarelele şi desenele în pod, la în­demâna oricui. Pe lângă aceasta, cred că ceea ce am produs eu până azi, e diferit de tot ceea ce a făcut Lecomte de Nou. La noi in ţară, fiindcă opera lui e cu caracter apusean, pe când eu am ţinut cont numai şi numai de pictura bizan­tină, autohtonă a bisericei româneşti. Personalităţi de mare valoare ca I. P. S. S. Păr. Patriarh, d. prof. Iorga, filox. Lapedatu, Ghicka Budeşti, precum şi comisiunea de bizantinologi francezi, mi-au recunoscut aceasta. Acuzaţiile acestea s’au repetat cu câţiva ani in urmă, de un oarecare filex. Mazilescu, fost elev pe la Belle­ flite, certat cu poliţia şi justiţia, care a cău­tat să mă şantajeze, (deşi credinţa mea e că este coadă de topor a altora ce stau în umbră). L-am dat în judecată şi tribunalul Ilfov prin sentinţa penală No. 2729, din 18 Oct. 928, l-a condam­nat. Tot asupra acestui individ mai am două sentinţe cu No. 48 şi 49 din 28 Februarie 1927, a Ocolului Judecăto­riei Târgovişte, pentru delict de ex­­crocherie. Aceştia sunt acuzatorii mei. Nu pen­tru ei am răspuns, ci pentru opinia pu­blică. D. BELISARE. Pictor Expert al Sf-tei Patriarhii. mai casa cu ferestrele deschise şi cu mortul părăsit pe duşumele, a rămas, singura, peste mormanul de cenuşă. In bezna haotică ce s’a statornicit, cele două lumânări, licăresc cu fosforescenţa ochilor de pisică. Şi mortul, cu rana mare în piept, din care s’a scurs tot sânge­le, odihneşte înainte. Ce zici, suspină prietenul meu — de tot trivialul acesta, pe care mi-l trimite, un diavol hain, din restu­rile a cine ştie ce vieţi păcătoase? N. M. Condiescu -ooxxxoo- Chiriile meseriaşilor dela c. r. R. Direcţiunea generală a căilor fe­rate face cunoscut meseriaşilor, că­rora până în prezent li s’au socotit cotele de chirii la salariile pe cari le primeau în conformitate cu ta­belele K. şi B., că pentru lunile Oc­tombrie, Noembrie şi Decembrie 1929, potrivit deciziunei consiliu­lui de administraţie c.f.r., cota de chirie se va calcula numai la sa­lariul din tabela A.. Aplicarea a­cestui calcul, care stabileşte chiriile personalului meseriaş dela drumu de fier, este făcut în mod provizo­riu, până la stabilirea definitivă chiriilor. de caafa moştenitor Ministerul afacerilor străine a­duce la cunoştinţa celor interesaţi că John Shelley, din Sennetere, districtul Amos, provincia Quebec, Canada, fost domiciliat la Cuciul Mare, Bucovina România, a decedat şi că domnul Dubuc cu aomiciliul la No. 12 strada Mayor în oraşul şi districtul Montreal, provincia Quebec, Canada, a fost numit admi­nistratorul sucesiunei rămasă după susnumitul, în baza unei hotărâri judecătoreşti dată de judecătoria superioară a districtului Abizibei, sub No. 2280. In baza acestei hotă­râri, toti erezii acestei succesiuni și fiecare persoană sau persoane a­­vând o reclamatiune contra acestei succesiuni sunt chemaţi să-și adre­seze cererile lor fie direct d-lui­ E. Dubuc, fie directiunei consulare din ministerul de externe. ——oooxxooo——— ir Cafiffi ­—COSC IfciM­­­ ruga casierului vămii , acuzat de fraudă in le­gătură cu contrabanda Canetti D, judecător de instrucţie Stănes­cu, continuând cercetările privitor la contrabandele de la Vama Obor, a cercetat şi activitatea casierului Emil Georgescu. D-sa a constatat lipsuri de câteva sute de mii de lei, şi în consecinţă, a dispus arestarea casierului. Fiind adus la parchet, casieria Georgescu a cerut voe să se ducă acasă pentru a aduce un carnet cu care — pretindea el — poate face dovadă că sumele se i se impută sunt perfect justificate. Dându-se această permisiune, ca­sierul vămei Obor a dispărut fără urme. S’au luat măsuri pentru prinde­rea lui, iar organele ministerului de finanțe și ale parchetului au ri­dicat toate scriptele pentru a se vedea la ce sume se ridică fraudele comise de Georgescu. * Secetă în Ardeal MARE ÎNGRIJORARE ASUPRA SAMANATURILOR DE TOAMNA CLUJ 11. — Delaţiunile oficiale arată că în întreg Ardealul domne­şte o mare secetă. Din această cau­ză nu se pot face arăturile, aşa că sunt justificate îngrijorările cu privire la sămănăturile de toamnă. In regiunea Clujului a început ori o ploae binefăcătoare care a ţi­nut toată noaptea. Relaţiunile so­site prefecture­ de judeţ spun că după ploaia aceasta vor începe i­­mediat arăturile. -------ooxxxoo------­ Participarea Romanici la cipozlpa internaţionala din Barcelona Inaugurarea pavilionului Româ-4 niei la expoziţia internaţională din Barcelona, care a avut loc în ziua de 4 octombrie crt. în prezenţa Curţii Regale Spaniole şi a d-lui Virgil Madgearu, ministrul indus­triei şi comerţului, a constituit un succes desăvârşit pentru ţara noastră, atât prin faptul deosebitei atenţii dată de întreaga familie re­gală Spaniolă, cât şi prin fastul solemnităţii şi interesul prezentat de expunerea tuturor secţiilor din pavilion. Putem afirma, după articolele din presa spaniolă, car­ laudă, con­tinuu, bogăţia şi estetica colecţiilor expuse, că succesul României la manifestare internaţională a expo­ziţiei din Barcelona, a constituit un succes nebănuit. Maiestatea Sa Regele Spaniei a Majestatea Sa Regina Maria a Ro­mâniei şi pe înalta Regenţă de suc­cesul strălucit al pavilionului Ro­mâniei. Prezenţa şi vizita d-lui Virgil Madgearu, ministrul industriei şi comerţului, este foarte călduros co­mentată de întreaga presă din Spa­nia. In afară de importanţa morală a participării noastre, se crede în intensificarea legăturilor cultu­rale şi economice dintre Spania şi România. Presa spaniolă consideră pavilio­nul României ca, măreţ, admirabil executat, având în interior un ma­terial bogat şi prezentat în mod strălucit, aducând elogii d-lui Vir­gil Madgearu şi întregului comitet binevoit să felicite telegrafic pe organizator, alat la nord a pavilionului­­ României cu statuia lui Eminescu şi Troiţa. D. VIRGIL MADGEARU Cernăuţii au un aspect occiden­tal. Oraş mare, cu străzi şi bule­varde largi şi drepte, cu edificii tăiate din blocuri masive de piatră îţi dă impresia că totul a fost fă­cut pentru eternitate. Aspectul cos­mopolit al populaţiei aduce o no­tă stridentă celor obicinuiţi cu via­ţa masselor compacte româneşti. Prea mult nemţism toceşte timpa­nul şi supără ochii românului, ve­nit acolo să-şi cunoască patria. Ai zice că te afli într’un oraş din Austria, invadat de evrei, emigraţi de curând din Palestina pogromu­rilor arabe. * Intr’o zi, am apucat-o spre Sto­­rojineţ. Oraş mic, ghemuit într’o vale, strânsă de poalele catifelate, ca nişte trene bogate, ale munţilor cu vârfurile pierdute în sus, tocmai la Crasna. Străzi întortochiate se desfac ca nişte brazde adânci, neregulate, printre casele roşii, mici şi curate. Mai toate oraşele din Bucovina nu sunt pavate­ Numai la centru au pavaj, încolo eşti expus să rămâi fără ochi, din cauza prafului şi a gunoaelor, pe vânt, sau fără ghete, din cauza normelor, pe ploae. Nici Cernăuţii nu face excepţie de la această regulă generală, de apoi Storojineţul. După aspect, Storojineţ pare un oraş oriental. Dar când iei contact cu populaţia, îţi dai numaidecât seama că civilizaţia austriacă a a­­juns şi prin aceste locuri. Tot aceiaşi limbă schiloadă, şi tot acel accent hârâit evreesc, adu­ce aspectul ponorit al bunei voinţe, anchilozată cu aceşti descendenţi ai culturei teutone. E minunat deco­rul bogat al naturei, în care se lă­­făeşte acest oraş al murdăriei. In­spre Budineţ, îşi deşiră brâul alb argintiu, în serpentine, o şo­sea, care străbate bogate păduri de brazi. La marginea oraşului, o splendidă grădină publică, pierdu­tă în largul unor imense livezi de fân, al căror covor înflorat măes­­trit se aşterne cu dărnicie odihnei. Doar însă faptul că oficialitatea politică de aici nu se gândeşte să complecteze cu munca ei, dărnicia naturei. Parcă nici nu ar fi aici prefect şi prefectură, primar şi primărie. Pre­tutindeni sare în ochi absenţa u­­nei gospodării şi a unei activităţi politice. MOTORUL COANEI CA­­SANDRA Există un primar, Petru Buga­ Dar treburile publice le conduce de fapt coana Casandra, soţia d-sale, încât nimic nu se face la primărie fără prealabila ştiinţă a dumneaei. Noi, regăţenii, eram obicinuiţi să avem primărese numai la Mizil. Dar se vede că şi la­ întorojineţ era ne­cesară o mână tip femee, ca să stă­pânească şi aci.Infecţia gospodă­rească, alături de splendoarea na­turei, care inconjoară acest pără­­ginit oraş. Doamna Casandra este femee sprintenă. Se pricepe la afaceri. Aşa le potriveşte, încât regulat pri­măria pierde, dar nu se ştie cine câştigă. Ba s’ar şti imediat, dacă s’ar cerceta. Uzina electrică din Storojineţ, ca toate uzinele comunale, au mania schimbărei motorului. Şi cum cu­coana Casandra se pricepe şi la motoare, a cumpărat unul, dar nu dela o societate, sau dela o casă ce execută asemenea negoţ. L-a cumpărat pur şi simplu dela un misit. Aici este ingeniozitatea femeei. Ea ştie să cumpere motor şi din altă parte, decât de acolo un­de cumpără toată lumea. Dela un misit! Parc’ar fi cumpărat o capă pentru saca, sau o droșcă de gu­­noiu!­.. Această afacere a scos din buzu­narele primăriei, recte ale contri­buabililor, suma de 250.000 lei. Nu-i mare lucru- Un mic aperitiv, așa, ca pentru un motor. Ceea ce este a­­larmant însă și toată afacerea asta, e faptul că LUMINA ELECTRICA NU ESTE la Storojineţ. Uzina electrică, montată şi echi­pată cu motorul cucoanei Casan­dra, nu produce electrică decât pen­tru casa d-lui primar, a d-lui pre­fect, pentru becurile din porţile dumnealor şi pentru câţiva favo­riţi ai edilei noastre. Nu că nu vrea primăria să dea electricitate. Dar atâta forţă are motorul cucoanei Casandra. Dacă s’ar ancheta chestia aceasta cu mo­torul, s’ar linişti bieţii contribua­bili, amatori şi ei de electricitate. UN PREFECT FARA AU­TORITATE Dar un rău nu vine nici odată singur. Coana Casandra mai are tovarăş. Pe d. dr­ Farkas (Facas) prefectul judeţului Storojineţ. A lucrat în aşa fel, că nu mai are nici un fel de autoritate în judeţ. Dealtfel, nici nu se duce prin sa­te, pentru că nimeni nu-l ascultă.Oamenii ne spuneau într’un sat, că abia-l aşteaptă ca să-i întoarcă spatele. Acest om nu a făcut nimic de când este prefect in jud. Storojineţ. Când îl cauţi, nu este la biurou. Este vecinic plecat, fără destina­ţie şi fără scop. Ruinează un auto­mobil de un milion lei. încolo, nimic nu face. Biuroul prefecturei e condus în mod efectiv de către d- Bocancea. Ce motive au determinat pe d. ministru Vaida să aleagă un ase­menea prefect pentru Storojineţ? Aici, în părţile periferice ale ţărei, trebuesc aleşi oamenii cei mai ca­pabili. Trebuesc, în posturile de pri­mari şi de prefecţi, voinţe construc­tive, tari şi active, pline de iniţia­tivă. D- dr. Farkas (Focas) a fost un slab avocat, fără clientelă. D. PREFECT LA O IN­­TRUNIRE La Vijniţa, cu ocazia unei întru­niri, pe când se aflau toate autori­tăţile, împreună cu d. Vogel, s'a încins o straşnică beţie. Şi pentru că vorbitorii ţineau discursuri , balcon, d. prefect, în loc de dis­­curs,„ a urmnat pe mulţime, ca un Zeus inconştient, căţărat pe Olym­­pul nemerniciei. Să nu se uite că prefectul este reprezentantul gu­vernului, în timp şi în spaţiu, cât timp este în exerciţiul funcţiunei şi câtă vreme poartă numele de pre­fect. Iar acolo, între minoritari, cu a­­tăt mai mult, calităţile lui morale, trebue să fie desăvârşite, pentru că dela el pleacă nu numai autorita­tea prefecturei ca instituţiune, dar chiar autoritatea guvernului, auto­ritatea Ţărei. Şi dacă prefectul râ­de în chipul arătat mai sus de aceste trei autorităţi în Stat, ce res­pect mai putem pretinde străinilor. Nu mai vorbim despre totala mi­zerie din jud. Storojineţ. Ne oprim aci şi întrebăm: Au, nu de la Bucu­reşti pleacă toate ponoasele! Liviu Bogdan VIII. O anchetă în Bucovina ! IT Storojineţul politic şi ac­­iv Motorai coanei casanara,„un prefect fârâ autoritate. CUVÂNTUL — "■ ooxxxoo------­ Excursie ceferistă în Orient Primim: Se aduce la cunoştinţa ceferiştilor că, în cursul lunei Decembrie a. c., s-a proiectat excursie ştiinţifică la Ierusalim cu vizitarea tuturor lo­curilor Sfinte, precum şi în Egipt, cu vizitarea oraşelor şi localităţi­lor importante. Durata acestei excursiuni, va fi de 30 de zile... D-nii funcţionari c. f. r. cari do­resc de a lua parte la această ex­­cursiune, sunt rugaţi de a se în­scrie la d. Alei Niţescu, şef de bi­rou la Direcţia Serv. A, în fie­care zi de lucru de la orele 9—12 a­­m., care va arăta şi condiţiunile de ad­mitere pentru această excursie. înscrierile se primesc cel mai târziu până la data de 31 Noem­brie a. a Claim ameninţat sa rămân iara lumină Primăria este datoare să avizeze la măsuri urgente CLUJ 11.­­ Chestiunea com­er-­­ cializării uzinei electrice pare a fi luată în discuţiune serioasă de consiliul comunal, fapt care intere­sează deopotrivă pe toţi cetăţenii Clujului, întrucât este vorba de un important act de gospodărie a ora­şului, care priveşte nevoile unani­me ale locuitorilor. Toată lumea s-a săturat de nenumăratele pla­nuri anunţate de edilii noştri şi astăzi clujenii pretind să se ia mă­suri prompte, pentru a fi scutiţi de capriciile motoarelor cârpite cari nu mai pot asigura lumina şi for­ţa motrice, necesare nevoilor ora­şului. * Odată cu apropierea iernei, cetă­ţenii Clujului sunt ameninţaţi să rămâe în întuneric, din cauză că u­­zina electrică, în starea tot mai proastă în care se găseşte, nu poa­te corespunde necesităţilor, nici în ce priveşte lumina şi nici forţei motrice, în funcţie de care este un mare număr de întreprinderi. Dificultăţile zilnice ce se produc la uzină, sunt semnalul calamităţii ce ameninţă Clujul, încă cu mult înainte de a fi intrat în iarnă. Dar mai mult de­cât particularii, cercurile economice sunt cu deose­bire alarmate. Camera de Comerţ şi Industrie a lansat o invitaţie chemând pe toţi comercianţii şi in­dustriaşii la o consfătuire, pentru a formula dezideratele lor în legă­tură cu această problemă şi a im­pune conducerei oraşului soluţio­narea acestei importante chestiuni. Cei interesaţi precizează că con­siliul comunal are datoria de a pro­ceda energic, curmând cu tergiver­sările de până astăzi. Discuţiunile cu privire la comercializarea uzinei să nu se mai temporizeze, cum se procedează cu împrumutul extern, pentru că orice întârzieri cauzează daune imense atât oraşului, cât şi tuturor întreprinderilor. Pentru ziua de 16 oct s-a anun­ţat o nouă şedinţă a Consiliului co­munal în care se va discuta ches­tiunea exploatărei uzinei în regie mixtă. Raportul comisiunei cu privire la ofertele primite este întocmit, astfel în­cât consiliul nu va avea decât să se pronunţe. Camera de comerţ, a făcut la pri­mărie o intervenţie în acest sens. C. H. o expoziţie interesanta Librăria de artă «Hasefer» din strada Eugen Carada­n (Karageor­­gevici) continuând realizarea pro­gramului artistic ce şi l-a propus deja înfiinţarea, inaugurează sta­giunea expoziţiei lor a anului acesta printr-o interesantă prezentare a lu­crărilor cunoscutului artist berli­­nez, Walter Becker. Această expoziţie este îngrijită de pictorul Lucian Grigorescu. Deschiderea are loc azi Duminică orele 11 dim. Pentru anul acesta d. O. W. Czek a preluat conducerea artistică a expoziţiilor organizate la «Hasefer». -------ooxxxoo—*— Bibliotecă Universitară Sub conducerea Casei Şcoalelor, în calitate de legatară universală a fundaţiunii culturale «Maria Bre­­zeanu», funcţionează în str. Negus­tori No. 9 o bibliotecă universitară. Biblioteca, care posedă peste 6500 volume şi este înzestrată cu ultime­le lucrări din toate ramurile de spe­cialitate se află deschisă în fiecare zi de lucru între orele 3—8. Pentru a veni în ajutorul studen­ţilor lipsiţi de mijloace, începând din acest an, biblioteca va avea la dispoziţie studenţilor toate cursu­rile universitare­ De la Teatrul Naţional La matineul de azi, Duminică, se reprezintă la Teatrul Naţional co­media «Georges Dandin» de Moliere Seara se reprezintă «Măsură pen­tru măsură» comedie în 14 tablouri de Shakespeare. Luni seara se reprezintă la Tea­trul Naţional, «O femee fără im­portanţă», piesă în 4 acte de Oscar Wilde, cu d-nele: Maria Filotti, Marioara Zimniceanu, Ana Luca, Puia Ionescu şi d-nii: Băltăteanu, Calboreanu, Duţulescu, Marius, Gri­­goriu, etc. Duminică în matineu se repre­zintă la Studio Teatrul Naţional, «Mary Dugan este vinovată?», cu d-nele: Agepsina Macri-Eftimiu, Eug. Zaharia, Marieta Sadova, Ele­na Cruceanu, etc. şi d-nii: R. Bul­­finsky, O. Stăncescu, Valentineanu, Athanasescu, Antonescu, Duţules­­cu, Conabie, etc. Direcţia de scenă d. Soare Z. Soare. Seara se reprezintă comedia d­­lui Victor Ion Popa «Muşcata din fereastră». Luni seara se reprezintă la Stu­dio Teatrul Național, «Mary Dugan este­­vinovată?». Duminică în matineu se reprezin­tă la Studio Teatrul Naţional: «Ma­ry Dugan este vinovată ?» Direcţiunea Teatrului Naţional anunţă publicului că reprezentaţi­ile la Studio dramatic, încep în ma­tineu la ora 2 şi trei sferturi, iar seara la ora 8 şi trei sferturi pre­­cis. Publicul este rugat a veni la timp. Telefon No. 46/83. ........ooxxxoo ■ — Femeile în listele electorale REZULTATELE ÎNSCRIERILOR LA CLUJ CLUJ 11. — înscrierile femeilor în listele electorale din Capitala Ardealului au luat sfârşit. După 20 de zile, timpul legal în care se pot face contestările, se vor putea cu­noaşte înscrierile rămase defini­tive. Statistica făcută astăzi arată că numărul total al femeilor scrise la Cluj, este de 2342. 1D- -ooxxxoo- Ştiri Artistice Azi, atât la matineu, cât şi seara, teatrul Maria Ventura va repre­zenta piesa «Karl şi Anna», al cărei succes atrage din ce în ce mai mult public. In rolurile principale: d-nele Aura Buzescu, Maria Mohor, Silvia Ful­da şi d-nii George Vraca, Cezar Ro­­vintescu, Ionel Ţăranu, N. N. Ma­tei, V. Lăzărescu, etc. In tot cursul săptămânii viitoare la teatrul Maria Ventura se va ju­ca drama «Karl şi Anna» cu ceiaşi strălucită distribuţie. Marele succes «Topaze», care şi actualmente se joacă fără întreru­pere la Paris, Brlin şi în alte zece teatre din Germania, se va relua Luni 14 Octombrie la teatrul «Re­gina Maria» din piaţa Senatului. In rolul principal d. V. Maximilian. Restul distribuţiei de asemenea ne­schimbată. • Pe scena teatrului «Regina Ma­ria» se repetă piesa «Profesiunea d-nei Warren» de B. Schaw cu d­­nele Lucia Sturdza-Bulandra, Ma­rietta Sadoveanu şi d-nii V. Maxi­­millian, G. Storin, Ion Manolescu şi Al. Finţi în rolurile principale SPECTACOLE Teatre TEATRUL NATIONAL: Mati­neu ora 2.30 George Dandin, seara ora 8.30 Măsură pentru măsură. STUDIO TEATRUL NATIONAL: Matineu ora 2.45; Mary Dugan, sea­ra ora 0; Muşcata din fereastră. TEATRUL VENTURA: Matineu, ora 3 şi seara 9; Karl şi Ana. TEATRUL REGINA MARIA : Matineu ora 3; Domnul de la ora 5: seara ora 8.45; Nae Nicolae. TEATRUL FANTASIO: Matinet ora 3 şi seara ora 9. Noi nu jucăm să ne amuzăm. ELITE: O inimă sfărâmată şi re­vista. Şi călare şi pe jos. Cinematografica LUX: Monte Cristo cu Jean An­gelo. SCALA: Rivalii Oceanului. BULEVARD PALACE: Aventu­rierul. CAPITOL: Delir. TRIANON: Frumoasa exilată. SELECT: Aventurierul. LIPSCANI: Fata cu temperament CINEMA REGAL: Cele trei pasi­uni. MARNA: Ultimele zile ale Habs­burgilor și comedia Zvăpăiata. IN NOAPTEA DE 13 OCTOMBRIE Dr. V. Benţe, Griviţei 80. Margareta Dinesu (Farm. Ortan­­sa) B-dul Col. M. Ghica 41. Gh. Drăguş, Viitorului 114. C. Mironescu, Rahovei 204. V. Barozzi, Călăraşilor 184­ Marius Steinberg, C. A. Rosetti (colt Dionisie) 27. I. E. Marcovici, Văcărești 11. I. Valeriu, 11 Iunie 65 . A. Sotirescu, sos. Ştefan cel Mare No. 4. N. I. Georgian, Dudeşti (colţ Ra­ion) 91. Dr. Al. Iteanu, Victoriei 82

Next