Cuventul, octombrie 1929 (Anul 5, nr. 1597-1627)
1929-10-14 / nr. 1610
♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦ m%M+ APARUT♦ ♦ No. 205 mm ♦ ♦♦ ♦ Gazeta d. Duminică!# # # ♦ ♦ ! # ♦ ♦ # ♦ _______ _ 7 L E 1!♦ !♦ pagini mari cu următorul sumar: Evenimentele săptămânei— La ordinea zilei - Rezultatul concursului nostru literar : cum s’a răspuns la subiectul „Dancing“ — Noui descoperiri senzaţionale — Nuvelele de acţiune — Viţa de vine, fructe de aur, de A. Paurson Ierhume — Ce trebue să ştim — Reflectoare din lumea artelor. — Buletinul literar — De la lume adunate — Ecranul animat — Descoperiri şi curiozităţi — Femeia şi căminul ei — Zig şi Puc roman umoristic. La cerere se trimit numere de probi gratuite. in chestia tartinei din podul ministeral al artelor Un răspuns al d-lui D. Belisare fim publicat acum câteva zile, unele destăinuiri cu privire la sustragerea unor desenări din podul ministerului artelor, fapt de care e acuzat d. D. Belizare, pictor. Primim acum o întâmpinare din partea celui acuzat pe care o publicăm în virtutea dreptului de apărare: „Invidia şi răutatea omenească nu mai cunosc margini. Cu răutate s’a aruncat cu noroi peste cinstea şi munca mea, pe tărâmul spinos al artei. fim căutat ca din cenuşe să reclădesc ceva. E vorba de pictura bizantină atât de oropsită, pe cari pictorii actuali o interpretau la pictura bisericelor, după bunul lor plac. Că am ajuns la un bun rezultat, sunt următoarele monumente: Mănăstirea Căldăruşani, pictată in frescă acum 20 ani şi care se menţine admirabil. Catedrala din Comarnic pentru Prinţul Bibescu; biserica monument-istoric din comuna Vădeni, jud. Gorj, pentru Comisia monumentelor istorice, pictată tot în frescă. In anul 1926, prin cocurs public. Comisiunea fiind prezidată de I. P. S. S. Păr. Patriarh şi având ca membri pe d. ministru Lapedatu, d-nii: C. Spineanu, G. Tolea, C. Dumitriu, S. Brătianu şi alţii. fim fost însărcinat cu pictura Mitropoliei din Târgovişte. In anul 1923, am fost însărcinat de comitet, cu pictura prescurilor bisericei Sf.-ta Vineri-Hereasca, Bucureşti, iar în ultimul timp, cu biserica Cărămidarii de jos, tot frescă. Pe toate acestea, le pun la dispoziţia publicului, spre cercetare. Acestea sunt rezultatul unor studii superioare în ţară şi străinătate, posed diploma de absolvire 145 din 30 Noemb. 1905, printre cei dintâiu, iar nu fără nici o şcoală, după cum spun defăimătorii mei.A fim avut marea cinste de a fi numit pictor-expert al Patriarhiei, de însuş I. P. S. S. Păr. Patriarh, în urma îndelungatelor probe la care am fost supus. Primind această demnitate, am ştiut că, nu pentru a domni sau pentru glorie ci pentru a depune o muncă excesiv de grea, ca la orice serviciu neorganizat, fim de a face cu elemente ca cele cari mă acuză prin presă şi cari pictează bisericele după bunul lor plac, considerând pictura bisericească ca ceva ce se poate executa de ordine, fără nici un studiu sau pregătire. In această demnitate sunt pe cale să-i pun şi să-i clasez după meritul fiecăruia, fireasta e dedesubtul acestei campanii pornită contra mea. Las opiniile publice să mă judece după rezultatul muncei mele dacă am fost de vreun folos obştesc. Răspund şi la ultima acuzaţie, care face titlul acestei campanii: ficum câţiva ani, când s’a terminat concursul pentru darea picturei Mitropoliei Târgovişte, toţi concurenţii am depus probe ca: planşete, secţiuni colorate, etc. Eu, pe lângă aceasta, am depus şi studii după vechea pictură din catapeteazma Mitropoliei din Târgovişte, precum şi desemnuri de la mănăstirea Căldăruşani. După terminarea concursului am fost invitaţi să le ridicăm. D. filex. Lapedatu, fostul ministru de atunci, ştie lucrurile acestea. Acesta e marele furt din podul ministerului firţelor, cu trăsura cu coşul ridicat. E o copilărie să-şi închipue cineva că ministerul Artelor ar ţine aquarelele şi desenele în pod, la îndemâna oricui. Pe lângă aceasta, cred că ceea ce am produs eu până azi, e diferit de tot ceea ce a făcut Lecomte de Nou. La noi in ţară, fiindcă opera lui e cu caracter apusean, pe când eu am ţinut cont numai şi numai de pictura bizantină, autohtonă a bisericei româneşti. Personalităţi de mare valoare ca I. P. S. S. Păr. Patriarh, d. prof. Iorga, filox. Lapedatu, Ghicka Budeşti, precum şi comisiunea de bizantinologi francezi, mi-au recunoscut aceasta. Acuzaţiile acestea s’au repetat cu câţiva ani in urmă, de un oarecare filex. Mazilescu, fost elev pe la Belle flite, certat cu poliţia şi justiţia, care a căutat să mă şantajeze, (deşi credinţa mea e că este coadă de topor a altora ce stau în umbră). L-am dat în judecată şi tribunalul Ilfov prin sentinţa penală No. 2729, din 18 Oct. 928, l-a condamnat. Tot asupra acestui individ mai am două sentinţe cu No. 48 şi 49 din 28 Februarie 1927, a Ocolului Judecătoriei Târgovişte, pentru delict de excrocherie. Aceştia sunt acuzatorii mei. Nu pentru ei am răspuns, ci pentru opinia publică. D. BELISARE. Pictor Expert al Sf-tei Patriarhii. mai casa cu ferestrele deschise şi cu mortul părăsit pe duşumele, a rămas, singura, peste mormanul de cenuşă. In bezna haotică ce s’a statornicit, cele două lumânări, licăresc cu fosforescenţa ochilor de pisică. Şi mortul, cu rana mare în piept, din care s’a scurs tot sângele, odihneşte înainte. Ce zici, suspină prietenul meu — de tot trivialul acesta, pe care mi-l trimite, un diavol hain, din resturile a cine ştie ce vieţi păcătoase? N. M. Condiescu -ooxxxoo- Chiriile meseriaşilor dela c. r. R. Direcţiunea generală a căilor ferate face cunoscut meseriaşilor, cărora până în prezent li s’au socotit cotele de chirii la salariile pe cari le primeau în conformitate cu tabelele K. şi B., că pentru lunile Octombrie, Noembrie şi Decembrie 1929, potrivit deciziunei consiliului de administraţie c.f.r., cota de chirie se va calcula numai la salariul din tabela A.. Aplicarea acestui calcul, care stabileşte chiriile personalului meseriaş dela drumu de fier, este făcut în mod provizoriu, până la stabilirea definitivă chiriilor. de caafa moştenitor Ministerul afacerilor străine aduce la cunoştinţa celor interesaţi că John Shelley, din Sennetere, districtul Amos, provincia Quebec, Canada, fost domiciliat la Cuciul Mare, Bucovina România, a decedat şi că domnul Dubuc cu aomiciliul la No. 12 strada Mayor în oraşul şi districtul Montreal, provincia Quebec, Canada, a fost numit administratorul sucesiunei rămasă după susnumitul, în baza unei hotărâri judecătoreşti dată de judecătoria superioară a districtului Abizibei, sub No. 2280. In baza acestei hotărâri, toti erezii acestei succesiuni și fiecare persoană sau persoane având o reclamatiune contra acestei succesiuni sunt chemaţi să-și adreseze cererile lor fie direct d-lui E. Dubuc, fie directiunei consulare din ministerul de externe. ——oooxxooo——— ir Cafiffi —COSC IfciM ruga casierului vămii , acuzat de fraudă in legătură cu contrabanda Canetti D, judecător de instrucţie Stănescu, continuând cercetările privitor la contrabandele de la Vama Obor, a cercetat şi activitatea casierului Emil Georgescu. D-sa a constatat lipsuri de câteva sute de mii de lei, şi în consecinţă, a dispus arestarea casierului. Fiind adus la parchet, casieria Georgescu a cerut voe să se ducă acasă pentru a aduce un carnet cu care — pretindea el — poate face dovadă că sumele se i se impută sunt perfect justificate. Dându-se această permisiune, casierul vămei Obor a dispărut fără urme. S’au luat măsuri pentru prinderea lui, iar organele ministerului de finanțe și ale parchetului au ridicat toate scriptele pentru a se vedea la ce sume se ridică fraudele comise de Georgescu. * Secetă în Ardeal MARE ÎNGRIJORARE ASUPRA SAMANATURILOR DE TOAMNA CLUJ 11. — Delaţiunile oficiale arată că în întreg Ardealul domneşte o mare secetă. Din această cauză nu se pot face arăturile, aşa că sunt justificate îngrijorările cu privire la sămănăturile de toamnă. In regiunea Clujului a început ori o ploae binefăcătoare care a ţinut toată noaptea. Relaţiunile sosite prefecture de judeţ spun că după ploaia aceasta vor începe imediat arăturile. -------ooxxxoo------ Participarea Romanici la cipozlpa internaţionala din Barcelona Inaugurarea pavilionului Româ-4 niei la expoziţia internaţională din Barcelona, care a avut loc în ziua de 4 octombrie crt. în prezenţa Curţii Regale Spaniole şi a d-lui Virgil Madgearu, ministrul industriei şi comerţului, a constituit un succes desăvârşit pentru ţara noastră, atât prin faptul deosebitei atenţii dată de întreaga familie regală Spaniolă, cât şi prin fastul solemnităţii şi interesul prezentat de expunerea tuturor secţiilor din pavilion. Putem afirma, după articolele din presa spaniolă, car laudă, continuu, bogăţia şi estetica colecţiilor expuse, că succesul României la manifestare internaţională a expoziţiei din Barcelona, a constituit un succes nebănuit. Maiestatea Sa Regele Spaniei a Majestatea Sa Regina Maria a României şi pe înalta Regenţă de succesul strălucit al pavilionului României. Prezenţa şi vizita d-lui Virgil Madgearu, ministrul industriei şi comerţului, este foarte călduros comentată de întreaga presă din Spania. In afară de importanţa morală a participării noastre, se crede în intensificarea legăturilor culturale şi economice dintre Spania şi România. Presa spaniolă consideră pavilionul României ca, măreţ, admirabil executat, având în interior un material bogat şi prezentat în mod strălucit, aducând elogii d-lui Virgil Madgearu şi întregului comitet binevoit să felicite telegrafic pe organizator, alat la nord a pavilionului României cu statuia lui Eminescu şi Troiţa. D. VIRGIL MADGEARU Cernăuţii au un aspect occidental. Oraş mare, cu străzi şi bulevarde largi şi drepte, cu edificii tăiate din blocuri masive de piatră îţi dă impresia că totul a fost făcut pentru eternitate. Aspectul cosmopolit al populaţiei aduce o notă stridentă celor obicinuiţi cu viaţa masselor compacte româneşti. Prea mult nemţism toceşte timpanul şi supără ochii românului, venit acolo să-şi cunoască patria. Ai zice că te afli într’un oraş din Austria, invadat de evrei, emigraţi de curând din Palestina pogromurilor arabe. * Intr’o zi, am apucat-o spre Storojineţ. Oraş mic, ghemuit într’o vale, strânsă de poalele catifelate, ca nişte trene bogate, ale munţilor cu vârfurile pierdute în sus, tocmai la Crasna. Străzi întortochiate se desfac ca nişte brazde adânci, neregulate, printre casele roşii, mici şi curate. Mai toate oraşele din Bucovina nu sunt pavate Numai la centru au pavaj, încolo eşti expus să rămâi fără ochi, din cauza prafului şi a gunoaelor, pe vânt, sau fără ghete, din cauza normelor, pe ploae. Nici Cernăuţii nu face excepţie de la această regulă generală, de apoi Storojineţul. După aspect, Storojineţ pare un oraş oriental. Dar când iei contact cu populaţia, îţi dai numaidecât seama că civilizaţia austriacă a ajuns şi prin aceste locuri. Tot aceiaşi limbă schiloadă, şi tot acel accent hârâit evreesc, aduce aspectul ponorit al bunei voinţe, anchilozată cu aceşti descendenţi ai culturei teutone. E minunat decorul bogat al naturei, în care se lăfăeşte acest oraş al murdăriei. Inspre Budineţ, îşi deşiră brâul alb argintiu, în serpentine, o şosea, care străbate bogate păduri de brazi. La marginea oraşului, o splendidă grădină publică, pierdută în largul unor imense livezi de fân, al căror covor înflorat măestrit se aşterne cu dărnicie odihnei. Doar însă faptul că oficialitatea politică de aici nu se gândeşte să complecteze cu munca ei, dărnicia naturei. Parcă nici nu ar fi aici prefect şi prefectură, primar şi primărie. Pretutindeni sare în ochi absenţa unei gospodării şi a unei activităţi politice. MOTORUL COANEI CASANDRA Există un primar, Petru Buga Dar treburile publice le conduce de fapt coana Casandra, soţia d-sale, încât nimic nu se face la primărie fără prealabila ştiinţă a dumneaei. Noi, regăţenii, eram obicinuiţi să avem primărese numai la Mizil. Dar se vede că şi la întorojineţ era necesară o mână tip femee, ca să stăpânească şi aci.Infecţia gospodărească, alături de splendoarea naturei, care inconjoară acest părăginit oraş. Doamna Casandra este femee sprintenă. Se pricepe la afaceri. Aşa le potriveşte, încât regulat primăria pierde, dar nu se ştie cine câştigă. Ba s’ar şti imediat, dacă s’ar cerceta. Uzina electrică din Storojineţ, ca toate uzinele comunale, au mania schimbărei motorului. Şi cum cucoana Casandra se pricepe şi la motoare, a cumpărat unul, dar nu dela o societate, sau dela o casă ce execută asemenea negoţ. L-a cumpărat pur şi simplu dela un misit. Aici este ingeniozitatea femeei. Ea ştie să cumpere motor şi din altă parte, decât de acolo unde cumpără toată lumea. Dela un misit! Parc’ar fi cumpărat o capă pentru saca, sau o droșcă de gunoiu!.. Această afacere a scos din buzunarele primăriei, recte ale contribuabililor, suma de 250.000 lei. Nu-i mare lucru- Un mic aperitiv, așa, ca pentru un motor. Ceea ce este alarmant însă și toată afacerea asta, e faptul că LUMINA ELECTRICA NU ESTE la Storojineţ. Uzina electrică, montată şi echipată cu motorul cucoanei Casandra, nu produce electrică decât pentru casa d-lui primar, a d-lui prefect, pentru becurile din porţile dumnealor şi pentru câţiva favoriţi ai edilei noastre. Nu că nu vrea primăria să dea electricitate. Dar atâta forţă are motorul cucoanei Casandra. Dacă s’ar ancheta chestia aceasta cu motorul, s’ar linişti bieţii contribuabili, amatori şi ei de electricitate. UN PREFECT FARA AUTORITATE Dar un rău nu vine nici odată singur. Coana Casandra mai are tovarăş. Pe d. dr Farkas (Facas) prefectul judeţului Storojineţ. A lucrat în aşa fel, că nu mai are nici un fel de autoritate în judeţ. Dealtfel, nici nu se duce prin sate, pentru că nimeni nu-l ascultă.Oamenii ne spuneau într’un sat, că abia-l aşteaptă ca să-i întoarcă spatele. Acest om nu a făcut nimic de când este prefect in jud. Storojineţ. Când îl cauţi, nu este la biurou. Este vecinic plecat, fără destinaţie şi fără scop. Ruinează un automobil de un milion lei. încolo, nimic nu face. Biuroul prefecturei e condus în mod efectiv de către d- Bocancea. Ce motive au determinat pe d. ministru Vaida să aleagă un asemenea prefect pentru Storojineţ? Aici, în părţile periferice ale ţărei, trebuesc aleşi oamenii cei mai capabili. Trebuesc, în posturile de primari şi de prefecţi, voinţe constructive, tari şi active, pline de iniţiativă. D- dr. Farkas (Focas) a fost un slab avocat, fără clientelă. D. PREFECT LA O INTRUNIRE La Vijniţa, cu ocazia unei întruniri, pe când se aflau toate autorităţile, împreună cu d. Vogel, s'a încins o straşnică beţie. Şi pentru că vorbitorii ţineau discursuri , balcon, d. prefect, în loc de discurs,„ a urmnat pe mulţime, ca un Zeus inconştient, căţărat pe Olympul nemerniciei. Să nu se uite că prefectul este reprezentantul guvernului, în timp şi în spaţiu, cât timp este în exerciţiul funcţiunei şi câtă vreme poartă numele de prefect. Iar acolo, între minoritari, cu atăt mai mult, calităţile lui morale, trebue să fie desăvârşite, pentru că dela el pleacă nu numai autoritatea prefecturei ca instituţiune, dar chiar autoritatea guvernului, autoritatea Ţărei. Şi dacă prefectul râde în chipul arătat mai sus de aceste trei autorităţi în Stat, ce respect mai putem pretinde străinilor. Nu mai vorbim despre totala mizerie din jud. Storojineţ. Ne oprim aci şi întrebăm: Au, nu de la Bucureşti pleacă toate ponoasele! Liviu Bogdan VIII. O anchetă în Bucovina ! IT Storojineţul politic şi aciv Motorai coanei casanara,„un prefect fârâ autoritate. CUVÂNTUL — "■ ooxxxoo------ Excursie ceferistă în Orient Primim: Se aduce la cunoştinţa ceferiştilor că, în cursul lunei Decembrie a. c., s-a proiectat excursie ştiinţifică la Ierusalim cu vizitarea tuturor locurilor Sfinte, precum şi în Egipt, cu vizitarea oraşelor şi localităţilor importante. Durata acestei excursiuni, va fi de 30 de zile... D-nii funcţionari c. f. r. cari doresc de a lua parte la această excursiune, sunt rugaţi de a se înscrie la d. Alei Niţescu, şef de birou la Direcţia Serv. A, în fiecare zi de lucru de la orele 9—12 am., care va arăta şi condiţiunile de admitere pentru această excursie. înscrierile se primesc cel mai târziu până la data de 31 Noembrie a. a Claim ameninţat sa rămân iara lumină Primăria este datoare să avizeze la măsuri urgente CLUJ 11. Chestiunea comer- cializării uzinei electrice pare a fi luată în discuţiune serioasă de consiliul comunal, fapt care interesează deopotrivă pe toţi cetăţenii Clujului, întrucât este vorba de un important act de gospodărie a oraşului, care priveşte nevoile unanime ale locuitorilor. Toată lumea s-a săturat de nenumăratele planuri anunţate de edilii noştri şi astăzi clujenii pretind să se ia măsuri prompte, pentru a fi scutiţi de capriciile motoarelor cârpite cari nu mai pot asigura lumina şi forţa motrice, necesare nevoilor oraşului. * Odată cu apropierea iernei, cetăţenii Clujului sunt ameninţaţi să rămâe în întuneric, din cauză că uzina electrică, în starea tot mai proastă în care se găseşte, nu poate corespunde necesităţilor, nici în ce priveşte lumina şi nici forţei motrice, în funcţie de care este un mare număr de întreprinderi. Dificultăţile zilnice ce se produc la uzină, sunt semnalul calamităţii ce ameninţă Clujul, încă cu mult înainte de a fi intrat în iarnă. Dar mai mult decât particularii, cercurile economice sunt cu deosebire alarmate. Camera de Comerţ şi Industrie a lansat o invitaţie chemând pe toţi comercianţii şi industriaşii la o consfătuire, pentru a formula dezideratele lor în legătură cu această problemă şi a impune conducerei oraşului soluţionarea acestei importante chestiuni. Cei interesaţi precizează că consiliul comunal are datoria de a proceda energic, curmând cu tergiversările de până astăzi. Discuţiunile cu privire la comercializarea uzinei să nu se mai temporizeze, cum se procedează cu împrumutul extern, pentru că orice întârzieri cauzează daune imense atât oraşului, cât şi tuturor întreprinderilor. Pentru ziua de 16 oct s-a anunţat o nouă şedinţă a Consiliului comunal în care se va discuta chestiunea exploatărei uzinei în regie mixtă. Raportul comisiunei cu privire la ofertele primite este întocmit, astfel încât consiliul nu va avea decât să se pronunţe. Camera de comerţ, a făcut la primărie o intervenţie în acest sens. C. H. o expoziţie interesanta Librăria de artă «Hasefer» din strada Eugen Caradan (Karageorgevici) continuând realizarea programului artistic ce şi l-a propus deja înfiinţarea, inaugurează stagiunea expoziţiei lor a anului acesta printr-o interesantă prezentare a lucrărilor cunoscutului artist berlinez, Walter Becker. Această expoziţie este îngrijită de pictorul Lucian Grigorescu. Deschiderea are loc azi Duminică orele 11 dim. Pentru anul acesta d. O. W. Czek a preluat conducerea artistică a expoziţiilor organizate la «Hasefer». -------ooxxxoo—*— Bibliotecă Universitară Sub conducerea Casei Şcoalelor, în calitate de legatară universală a fundaţiunii culturale «Maria Brezeanu», funcţionează în str. Negustori No. 9 o bibliotecă universitară. Biblioteca, care posedă peste 6500 volume şi este înzestrată cu ultimele lucrări din toate ramurile de specialitate se află deschisă în fiecare zi de lucru între orele 3—8. Pentru a veni în ajutorul studenţilor lipsiţi de mijloace, începând din acest an, biblioteca va avea la dispoziţie studenţilor toate cursurile universitare De la Teatrul Naţional La matineul de azi, Duminică, se reprezintă la Teatrul Naţional comedia «Georges Dandin» de Moliere Seara se reprezintă «Măsură pentru măsură» comedie în 14 tablouri de Shakespeare. Luni seara se reprezintă la Teatrul Naţional, «O femee fără importanţă», piesă în 4 acte de Oscar Wilde, cu d-nele: Maria Filotti, Marioara Zimniceanu, Ana Luca, Puia Ionescu şi d-nii: Băltăteanu, Calboreanu, Duţulescu, Marius, Grigoriu, etc. Duminică în matineu se reprezintă la Studio Teatrul Naţional, «Mary Dugan este vinovată?», cu d-nele: Agepsina Macri-Eftimiu, Eug. Zaharia, Marieta Sadova, Elena Cruceanu, etc. şi d-nii: R. Bulfinsky, O. Stăncescu, Valentineanu, Athanasescu, Antonescu, Duţulescu, Conabie, etc. Direcţia de scenă d. Soare Z. Soare. Seara se reprezintă comedia dlui Victor Ion Popa «Muşcata din fereastră». Luni seara se reprezintă la Studio Teatrul Național, «Mary Dugan estevinovată?». Duminică în matineu se reprezintă la Studio Teatrul Naţional: «Mary Dugan este vinovată ?» Direcţiunea Teatrului Naţional anunţă publicului că reprezentaţiile la Studio dramatic, încep în matineu la ora 2 şi trei sferturi, iar seara la ora 8 şi trei sferturi precis. Publicul este rugat a veni la timp. Telefon No. 46/83. ........ooxxxoo ■ — Femeile în listele electorale REZULTATELE ÎNSCRIERILOR LA CLUJ CLUJ 11. — înscrierile femeilor în listele electorale din Capitala Ardealului au luat sfârşit. După 20 de zile, timpul legal în care se pot face contestările, se vor putea cunoaşte înscrierile rămase definitive. Statistica făcută astăzi arată că numărul total al femeilor scrise la Cluj, este de 2342. 1D- -ooxxxoo- Ştiri Artistice Azi, atât la matineu, cât şi seara, teatrul Maria Ventura va reprezenta piesa «Karl şi Anna», al cărei succes atrage din ce în ce mai mult public. In rolurile principale: d-nele Aura Buzescu, Maria Mohor, Silvia Fulda şi d-nii George Vraca, Cezar Rovintescu, Ionel Ţăranu, N. N. Matei, V. Lăzărescu, etc. In tot cursul săptămânii viitoare la teatrul Maria Ventura se va juca drama «Karl şi Anna» cu ceiaşi strălucită distribuţie. Marele succes «Topaze», care şi actualmente se joacă fără întrerupere la Paris, Brlin şi în alte zece teatre din Germania, se va relua Luni 14 Octombrie la teatrul «Regina Maria» din piaţa Senatului. In rolul principal d. V. Maximilian. Restul distribuţiei de asemenea neschimbată. • Pe scena teatrului «Regina Maria» se repetă piesa «Profesiunea d-nei Warren» de B. Schaw cu dnele Lucia Sturdza-Bulandra, Marietta Sadoveanu şi d-nii V. Maximillian, G. Storin, Ion Manolescu şi Al. Finţi în rolurile principale SPECTACOLE Teatre TEATRUL NATIONAL: Matineu ora 2.30 George Dandin, seara ora 8.30 Măsură pentru măsură. STUDIO TEATRUL NATIONAL: Matineu ora 2.45; Mary Dugan, seara ora 0; Muşcata din fereastră. TEATRUL VENTURA: Matineu, ora 3 şi seara 9; Karl şi Ana. TEATRUL REGINA MARIA : Matineu ora 3; Domnul de la ora 5: seara ora 8.45; Nae Nicolae. TEATRUL FANTASIO: Matinet ora 3 şi seara ora 9. Noi nu jucăm să ne amuzăm. ELITE: O inimă sfărâmată şi revista. Şi călare şi pe jos. Cinematografica LUX: Monte Cristo cu Jean Angelo. SCALA: Rivalii Oceanului. BULEVARD PALACE: Aventurierul. CAPITOL: Delir. TRIANON: Frumoasa exilată. SELECT: Aventurierul. LIPSCANI: Fata cu temperament CINEMA REGAL: Cele trei pasiuni. MARNA: Ultimele zile ale Habsburgilor și comedia Zvăpăiata. IN NOAPTEA DE 13 OCTOMBRIE Dr. V. Benţe, Griviţei 80. Margareta Dinesu (Farm. Ortansa) B-dul Col. M. Ghica 41. Gh. Drăguş, Viitorului 114. C. Mironescu, Rahovei 204. V. Barozzi, Călăraşilor 184 Marius Steinberg, C. A. Rosetti (colt Dionisie) 27. I. E. Marcovici, Văcărești 11. I. Valeriu, 11 Iunie 65 . A. Sotirescu, sos. Ştefan cel Mare No. 4. N. I. Georgian, Dudeşti (colţ Raion) 91. Dr. Al. Iteanu, Victoriei 82