Cuventul, decembrie 1929 (Anul 5, nr. 1658-1686)

1929-12-01 / nr. 1658

Mâine Duminică 1 Decembrie a. c. ffA R G U apare cu un supliment da 44 padini c­onsacrat relafiurtilor POL0M0-10M4^jE mmaa i n i umilii it piui im TrinmiMi—niiiii ■mm mu ■■ .......im waniiii i n mi Hârtie velină la acest număr colaborează d-nii : AUGUSTE ZALESKI, ministru de externe al Poloniei E. KWIATKOWSKY ministru de comerţ al Poloniei NIEZABYTOWSKY ministru de agricultură al Poloniei V. MADGEARU ministru de finanţe al României Ed. Raszinski j C. Balucescu T. Kobylanski f Marian Szydlowsky Henry Strasburger j Dr, Tadeus Drzaszdzinsky Studii speciale, monografii, Grigore Gafencu Contele Szembek G. Cretzeanu Dr. Ernest Ene Ing. Toma Gâlcă , Bertoni, Dr. A. Smutny etc. complectează numărul ŞEDINŢA MEDICALA ZIUA IV~a. — Depoziţiile medicilor şi a soţului acu -­Procurorul general a cerut condamnarea A patra si a procesului crimei din str. Precupeţii Noui a fost cea mai animată. In contrast cu ultimele şe­dinţe, cea de cr­ a fost pentru publi­cul spectator, tin reconfortant, acu­zata, a jucat un rol dublu, acela de fetiţă novice, care la patru diminea­ţa are în pat cu amantul, discuţii de înaltă spiritualitate, şi de femee în epoca menopausei. Fiindcă şedinţa ele eri a fost doar una medicală, nu s-a vorbit decât despre ovarele şi menstruaţia doamnei. Până şi o fe­­meie-avocat, apărătoare a acuzatei, a întrebat pe un medic, dacă o fe­meie cu un ovar întreg şi unul ope­rat, e o fiinţă normală... Şedinţa de omi a fost pentru cei veniţi să vadă «senzaţionalul» în proces, elou-ul... Aveau în faţă fe­meia în intimitate, şi putem exami­na în voe toată goliciuneaCeea ce a făcut pe mulţi dintre spectatori să se întrebe, — fiindcă tot era o şe­dinţă medicală — cum iubeşte o fe­meie în epoca menopauzei, uin tânăr care n'are nici treizeci de ani..„ timpul aceleiaşi conversaţii că a mărturisit că a ucis? B.: Nu e posibilă o astfel de am­nezie. D. general DARU A cunoaşte de 20 ani pe acuzată. Nu e stângace. D. av. COSTACHESCU: Crede d. general că o femee poate mânui a­­cest revolver? D. procuror GICA IONESCU: D. general n’a fost nici­odată femee! Cereţi expert. D. av. PERIETEANU: Nu are im­portantă. Eu zic că a tras acuzata cu el. D. dr. ANDREI IO­AN ,ştie că s’a făcut acuzatei o injecţie cu morfina şi că i-a încetat mestruaţia. D. comandor BUBOLZER cunoaş­te pe acuzată de 20 ani, şi pe d. Stra­volca de mai mult. Ştie precis că a­­cuzata nu e stângace. D. MIŞU GHERGHEL? Nu era stângace. D-ra CONSTANŢA LA UD­ATU, ştie că Urseanu purta revolver ne­gru. APARAREA: Crede martora că va recunoaşte revolverul? D. procuror GICA IONESCU: Ga­rantez eu că poate să-l recunoască! Şedinţa se suspendă. Stravolea. Urseanu era deci gata să se scape de acuzata, dar nu şi acea­sta de Urseanu. Urseanu trăia în mizerie cu mama sa într’o odae, în Ştirbei Vodă. Acuzata v­izându-şi toată viaţa sdrobită, chinuită de demonul iubi­rii, căci făcuse multe sacrificii pen­tru el, a putut ajunge la sinucidere. A venit cu Urseanu dela mama lui, în str. Precupeţii Noui, în me­diul meschin al camerei mobilate, unde avea contrastul luxului de la soţ. Urseanu adormise în faţa ei­ in­sensibilitatea omului nepăsător fa­ţă de ea. Ce mai lipsea din psicholo­­gia acestei femei ca să ajungă la crimă ? Adăugaţi tulburările nervoase, ale acestei femei care a fost bolnavă. Ea şi-a putut desigur pierde raţiu­nea. MOBILUL CRIMEI Două evenimente au constituit mobilul crimei. Nevoia de a se răzbuna pe Ursea­­nui, pentru care făcuse atâtea sacri­ficii,­­şi constatarea contrastului din­tre soţul ei şi Urseanu, poate că s’a ivit în sufletul ei speranţa că s’ar putea întoarce la soţul ei. Se adaugă starea sufletească a a­­cestei femei, nevoia de reabilitare faţă de soţ In mintea ei naufragia­tă, a crezut că uciderea lui Ursea­nu e garanţia că nu va mai greşi. Intre martorii magistraţi, şi sulgi sunt de ales mărturiile celor dintâi. Faptul că un criminal declară că o amnezic, nu și-l poate scuti fie pe­deapse. Cere verdict de condamnare cu circumstanțe atenuante cât mai largi. Acuzata nu merită eroare, — și ar fi inutilă reabilitării­­ ei, căci țara întreagă a judecat acest pro­ces. Verdictul să fie un exemplu pen­tru cei ce fac ca Urseanu, dar şi ca această femee, care s’a­ dovedit o fe­mee fără morală, fără inimă şi fără lege. (Acuzata plânge). Şedinţa se suspendă până la orele 9 seara. ŞEDINŢA DE NOAPTE NU S’A ŢINUT Din cauza prea marei mulţimi ca­re venise să asculte aseară desba­­terile procesului, şedinţa a fost sus­pendată, anunţându-se cea viitoare azi la ora 1 d.­a. h D. judecător PROSPER CONS- IPANTINESCU a cunoscut de 13 ani pe Urseanu. Nu cunoaşte nimic din relaţiunile lui Urseanu cu vre-o fe­­mee. D. dr. PITULESCU arată că d-na Armă­şescu suferea de boli interne, care i-au stricat echilibrul sufle­tesc. Suferea de tulburări emotive, de călduri anxietate, nesiguranţă, impresionabilitate mare. Avea ten­dinţă spre deprimare, din punct de vedere psihic. Mi-a spus că a avut crize de nervi, cu tulburări de cir­culaţie ce pot da impresia de leşin. Nu am controlat crizele sale de nervi, care puteau fi epilepti­forme. «BETIA EMOTION­ATA» I). av. PERIEŢE­ANU: O stare de decepţie teribilă, putea fi mai agra­vată la d-na Stravolea, E. — In epoca menstruală, da. A­­cu­zata suferea de insuficienţă ova­­riană. Se cere însă şi o predispozi­ţie personală. La unele persoane, turburările sunt mai grave. Surprinsă de o emoţie mare, după diagnoza ce i-a fost pusă, d-na Stra­­volca putea să-şi piardă orientaţia, să se comporte ca un om beat («be­ţie emoţională»), să fie aproape in­conştientă, şi să nu ştie apoi ce a făcut şi ce s-a petrecut. Alte persoa­ne pot fi împietrite pe loc, alţii cad in catalepsie, sau au halucinaţii. Mulţi au simple tulburări ale conş­tiinţei şi cad apoi în amnezie. A­­eeste cazuri sunt multiple şi varia­te. Amnezia incidentelor e uneori şi retroactivă. După o injecţie de mor­fine, poate veni o amnezie întârzia­tă, la deşteptare nu-şi mai aduce a­­minte ce a fost înainte. D-ra av. LIZETTE GHEORGHIU: In timpul menopauzei, femeile au aceste tulburări mai grave. Doctorul explică această chestiu­ne. Arată de asemeni, că uneori în aceste stări anormale un om poate să nu mai simte durerea fizică, dar să strige totuși ajutor din cauza groazei. Crede, după radiografia rănilor a­­cuzatei, că rana s’a agravat, şi că acuzata a făcut mişcări după ce a fost rănită. D. jurat FROLLO:: Revenirea e bruscă sau treptat­ă. R.: Uneori bruscă, alteori lentă. Dacă a avut loc comoţiunea şi pro­ducerea tulburări­lor, nu se poate verifica ulterior. D-ra av. GHEORGHIU întreabă dacă o femee cu un ovar operat şi altul care a funcţionat mai intens, nu ar© turburările mai puternice? R.: Sensibilitatea creşte, intensită­tea turburată depinde de persoană. O femee impulsivă, rea, în starea a­­ceea anormală, devine şi mai încli­nată spre acte de răutate. Dela obsesia simplă, până la fap­tă, trece multă vreme. Obsesia nu se naşte spontan, obsedatul luptă con­tra obsesiei lui. N’am observat la d-na Stravolea vre-o tendinţă de răutate sau vio­lenţă. D-na Stravolea nu prezintă psi­­ehologia unei obsedate (de ideea cri­mei); martorul n’a văzut-o însă în ultimele luni, când a avut dezamă­girile sentimentale, ce au putut să-i înarmeze braţul. D. procuror GIGA IONESCU pre­cizează că înainte de acele dezamă­giri, nici nu se putea ivi vre-o obse­sie de crimă. Martorul dă amănunţite şi savan­te lămuriri, pacienta sa se plângea şi că soţul său se surmenează. 0 CONSULTARE PSIHIATRICA D. av. PERIETEANU: Procesul acesta a fost un izvor de surprize. E contra unei confruntări de savanţi, nu suntem întrun congres. Nu e ne­­voe de o expertiză medicală. Nu e vorba de o crimă ce ar fi săvârşită de o obsedată. PROCURORUL: De acord cu dv. APARAREA: O femee măritată se îndrăgosteşte de un om mai tânăr ca ea. Feme­ia e normală, are ovare perfecte. Ea simte o dr­agoste since­ră, îşi sfărâmă căminul şi constată, că individul nu o iubea, ci se gândea numai la bani! Aci e o chestie de psichiatrie, nu de neologie. Dacă femeea mai sufe­ră şi de insuficienţă ovariană, nu e mai predispusă la crimă? Noi nu punem tema unei crime în stare de demenţă, ci în stare nor­mală, cazuri rezolvate de juraţi în trecut. Nu e deci nevoe de un con­gres medical. D. av. VALJAN e de asemeni con­tra consultării psichiatrilor. Un astfel de examen putea să se facă în trecut: parchetul a avut în­să în această chestiune o amnezie retrogradă, din cauza obsesiei con­damnării, ce-l stăpânește. V’ar surprinde dacă v’ași spune că d. Obreja e un simplu practi­cian. E inutil să se pună chestiuni principiale. D. Pituîescu cunoaște cazul concret, a fost medicul d-nei Stravolea. D. procuror GIGA IONESCU ara­tă că d. Pituîescu trebuia să vor­bească de acest caz concret, nu de ce a citit în autorii străini. Apăra­rea e de vină, prin modul cum a pus întrebările. Nu mă îndoesc de erudiţia d-lui dr. Pitulescu. Dar şi d-lul Minovici sau Obreja sunt eru­diţi. Juraţii nu au fost lămuriţi de cursul de psichiatrie al d-lui Pitu­­lescu. E necesară confruntarea psi­chiatrilor. D. av. PERIETEANU: Unii din­tre noi naufragiază în acest proces. D. procuror GICA IONESCU: Sunt gata să vă dau ajutor. D. PERIETEANU arată că depo­ziţia unui specialist nu trebue să în­semne o expertiză. Admir pe savan­tul Mina Minovici, dar... D. av. VALJAN: A lucrat pe morţi toată viaţa! D. PERIETEANU: Problema este următoarea: ceea ce eu ași fi fost în stare să fac cu organele întregi, a­­cuzata a putut face cu atât mai mult, cu cât e bolnavă. Se respinge cererea de confrun­tare. D. jurat FROLLO: Noi am fi vrut să știm dacă se poate constata ul­terior că amnezia era sau nu simu­lată. A mai pierdut după crimă, a­­cuzata, memoria? D. dr. PITULESCU spune că nu poate şti aceasta. Emoţiile ulterioa­re ar fi trebuit să-i agraveze starea. — Nu s’a mai produs în timpul instrucţiei o nouă amnezie? Amnezia poate fi agravată. Procurorul întreabă dacă produ­cerea o singură dată a unei amne­zii, nu e un indiciu că e simulată ? MARTORUL: Nu. D. jurat FEOLLO. D. Perieteaua a pus într’un anumit fel chestiunea. Sub formă de probabilitate, se poa­te să fie simulată? E un caz grav, de conştiinţă pentru noi; nici un martor doctor nu ne-a lămurit pâ­nă acum. Martorul arată mijloacele de ve­rificare a unei amnezii. Echilibrul unui om normal nu e stabil, oricine poate deveni violent. Chiar un om normal şi voinic am­nezic, sub jocul unei emoţii. D. FEOLLO întreabă dacă e po­sibil ca acuzata să-şi aducă aminte că a spus judecătorului că a dat bani lui Urseanu, dar să uite, din Depoziţia soţului actualei La redeschidere, când intră d. av. Stravolca unii din public se urcă în picioare, pe bănci. Liniştea se res­tabileşte cu greu. D. av. STRA­VOLCA, soţul acuza­tei, mulţumeşte­­preşedintelui că i-a îngăduit să vorbească. Întreg proce­sul mă doare, nu numai declaraţia ce voi face. PREŞED.: Treceţi la fapte. D. STR­A VOLCA arată împreju­rările în care a cunoscut pe Ursea­nu. Acesta 2 luni a stăruit să-l pri­mească. Eu l-am învăţat profesiunea de avocaat, l-am arătat o mare dra­goste, l-am dat posibilitatea să câş­tige larg, mânca la mine, li dam procesele mele, arătându-i cum să le conducă. L-am băgat în 2 consilii de administraţie. Am simţit o mare du­tui Urseanu, când i-am surprins o conversaţie la telefon, în care spu­nea soţiei mele să nu plece din casă, fiindcă «monstrul» şi «banditul», — adică eu, — nu-i voi da bani. D-na Pavlov mi-a vorbit altfel de­cât aci. L-am bătut rău. Dacă nu interve­nea lumea, se întâmpla o nenorocire. Regretă că s-au adus numai acu­zaţii soţiei sale. Ea reprezintă toate idealurile mele. Cele 2 milioane erau un drept al soţiei mele. Urseanu insinua că eu «sunt şmecher» şi că nu-i voi da baniii. Afirmă, repetând că soția sa nu e stângace. Acuzata nu s’a atins niciodată de vre-o,ar­mă. N’a lovit reve, din cauza nerecunosH-n fel aces­te nimeni; er at* 'bnntt' cni servitorii. D. procuror general GICA 10- ENESCU, în rechizitoriu aminteşte faptele, — găsirea cadavrului lui Urseanu lângă trupul rănit al acu­zatei. Crimă sau sinucidere? Cine a ucis? cine a vrut să se sinucidă? A reconstituit cu scrupulozitate faptele şi, după im sever examen al conştiinţei, susţine că Urseanu a fost omorât şi că el nu s’a putut sinucide. După ce l-a ucis, acuzata a încercat să se sinucidă. Arată motivele psihologice care împiedecau pe Urseanu de la sinuci­­­dere. In dimineaţa de 22 Martie, d-na Culoglu, la care acuzata luase o ca­meră cu chirie pentru a sta câteva­­clipe cu Urseanu, a fost găsit ucis­­avocatul Urseanu. Cadavrul fu examinat sumar de medicul care a intrat mai întâi în casă. Arată cum s-a reconstituit drama de către autorităţi. Din primele cer­cetări ale judecătorului de instruc­ţie şi ale profesorului Minovici şi procurorului, nu pot fi puse la în­doială. S’a constatat astfel aşezarea per­fectă a cadavrului, cu plapoma tra­să până la gât. Glonţul a intrat prin partea stângă a capului şi a eşit prin dreapta; aceasta se constată în mod neîndoios. In orificiu din dreapta, marginile rănii erau răsfrânte înăuntru. Ar­surile şi firele de păr din rană sta­bilesc tot atât de clar că s’a tras în stânga, cu ţeava aproape de cap. S’a găsit sânge închegat scurs din ra­na lui Urseanu aproape de orificiul de ișire, se afla un glonţ. Din primul moment acuzata a re­fuzat să spună ce s’a întâmplat. Nu a spus nici d-rului Kitzis, aici in­ternului, lămuriri, spunând numai că va da mai târziu lămuriri. Procurorul deduce de aci că acu­zata avea ceva de ascuns. Era, în embrion, sistemul de apărar­e de mai târziu, intentiunea de a nu vorbi. Starea de inconştientă este deci­­o poveste. Amnezia, variabilă, este si­mulată. Mai departe, procurorul arată că poziţia lui Urseanu cu căciula în cap, în pat, dovedeşte că a fost u­­cis. Revolverul de pe masă, glonţul găsit lângă cap, arată că Urseanu după ce a primit glonţul, nu a mai umblat prin cameră, ca să pue re­volverul pe masă. Un om cu inten­ţia de a se sinucide, nu-şi pune că­ciula pe cap, nu are grije să se în­velească să nu-i cadă revolverul pe jos. Dacă a tras cu dreapta în acu­zată, nu se poate reconstitui cum a produs rana, femeia stând în pat lângă el. Normal ar fi fost ca el să fi tras în tâmpla lui dreaptă, nu în stânga. Dacă ar fi tras Urseanu, ar fi trebuit după ce a primit glonţul, să fi trecut revolverul din mâna stân­gă în cea dreaptă, pentru a-l pune pe masă. O atare mişcare, nu ar mai fi putut face. Apoi, ar însemna ca şi-a mai tras şi plapoma peste el! E o imposibilitate ştiinţifică. iicch­izitoriul procuroruluî general ‘0&­­ •! Stânga sau Dreapta Urseana a fost ucis. Să admitem că acuzata a tras. Ea nu a putut tra­ge decât cu stânga. Totuşi, martorii spun aci că acu­zata nu e stângace, după ce au dec­larat la instrucţie că este. Lenuţa Bădulescu a spus că acu­zata mânea şi cu stânga, cu care tăia cu foarfecele. Martora a şi în­trebat-o dacă nu e stângace. Şi acu­zata i-a afirmat că, da. In şedinţa ( i­eri, când Lenuţa e­­ra gata să mărturisească, acuzata şi-a părăsit pentru prima oară se­ninătatea şi a strigat: — «Lenuţo, poate am glumit, când am spus că sunt stângace!» Trebue o dispoziţie specială, ca cineva să se servească de stânga, ne­putându-se servi de dreapta. Fără a fi stângace în înţelesul o­­bicinuit, acuzata se putea servi şi de stânga. Ii era indiferent cu ce mână trage. A tras cu stânga în Ur­seanu şi în ea. CINE A FOST URSEANU Tot ce ştim despre Urseanu, ne arată că el nu putea ajunge la sin­ucidere. Insă­şi apărarea îl înfăţi­şează ca un om gata la compromi­suri, inteligent şi viciu, ştiind să câştige încrederea, să întindă o cursă persoanelor naive. Chiar acu­zata la corespondenţa sa, îl mustra în acest sens pe Urseanu, că nu fa­ce politică. El era gata la orice compromis, oricât de ruşinos; fu nerecunoscă­tor, cinic. Sinuciderea nu este pen­tru asemenea oameni. Mai de­grabă îi văd făcând o crimă, decât supri­­mându-şi viaţa. La cei mai răi oameni, se găseşte ceva bun: trăia pentru mama lui şi avea hotărârea să nu o părăsească niciodată. Aceasta sporea simpatia femeilor pentru el, şi el la toate spunea a­­ceasta. In dimineaţa dramei, acuzata fu­sese la mama lui Urseanu, la avo­cat. Ea a controlat la d-na Pavlov dacă o iubeşte. Urseanu i-a mărtu­risit că nu o iubeşte fără banii d-lui ursa ZURICH 305­0.O­­J I LONDRA 8122# PARIS 1515 Piaţa de devize susţinută. Paris ROO Belgia 2344 Elveţia 3253 Londra 81750 Italia 87714 New-York 10715 Praga 4971­4 Viena 2357 Berlin 4011 Piaţa continuă a fi slabă în toate compartimentele. Rentele ferme. Banca Naţională opt. S025.8000.7975 8600 0­0 X CO—— Crima pasională din str. Nouă PENTRUCA L’A PARASIT, UN FUNCŢIONAR ÎMPUŞCA LOGOD­NICA Aseară la orele 11. La str. Nouă, a fost înregistrată o crimă pasională. Funcţionarul comercial Finkel­­stein Fişei, în vârstă de 25 ani, do­miciliat în str. Popa Farcaş întâl­nind, în strada Nouă pe Sara Herş­­covici, domiciliată în str. Nouă 20, a descărcat asupra ei două gloanţe de revolver, rănind-o grav în partea stângă a pieptului. Victima a fost transportată la spitalul Colţea. Cri­minalul s-a predat autorităţilor. In­terogat, el a declarat că, era logodit de mai multă vreme cu Sara Herş­­covici. Acum două săptămâni ea l’a anunţat că se desparte de el. Fiind­că o iubea, n’a putut suporta des­părţirea şi a vrut s’o suprime. La locul crimei au sosit d-nii ju­­de-instructor 1. Stănescu şi repre­zentanţi ai parchetului cari au în­ceput­ cercetările -poxxsoo- In cele mal multe onzuri celor ce tuferi de Reumatism, Sciatica, Guta, orice nils« c«r* I« produc* o tortură separat*. Acidul Urto’eire c’a fonfi at tu CÎlTtifi~tn diferite părți vital* ate organismului, cauzează du* reri de crucificat URODONAL c«tof eufsrlnxi u$arnäxä esc#®' caeldut urle, s*aslat «feplinâ sănătate și axul compjfet al membraloi* lor. ---------------------------------------------------------------........... .......... STABXLSMENTSIIB CHATB&iUlf* PARIS Inforn?aţiui?i Ministerul instrucţiunii face cunoscut numeroşilor solicitanţi care cer să li se recomande sau să se impună operile lor literare spre a fi cumpărate pentru bi­bliotecile şcolare, că refuză să facă a­­cest lucru. Autorii se vor adresa direct profeso­rilor de specialitate şi direcţiunilor şcoa­lelor recomand­ându -i operile lor. Astăzi va avea loc solemnitatea des­­chiderii salonului de pictură şi sculp­tură al Ateneului rromân. Solemnitatea se va face la orele 11 a. m. în subsolul Ateneului unde este aranjat salonul, sub preşidenţia d-lui prof. dr. O. Ange­­lescu, fost ministru al instrucţiunii. «Palatul cultural» din T. Severin, va sărbători Duminică 1 Decembrie, pe d. prof. N. Iorga care a împlinit 10 ani de profesorat. ,, La această sărbătoare ministerul Ins­trucţiunii va fi reprezentat prin d. prof. Al. Borza, secretar general. Comisia examenului de capacitate în specialitatea «gospodărie» la şcoalele secundare şi profesionale de fete se com­pune din: d-na M. Dobrescu, preşedintă, d-nele M. Stănescu şi Lucia Costin, membre. Ministerul instrucţiunii a hotărât ca profesorii candidaţi la examenele de ca­pacitate, care în prezent urmează semi­­nariile pedagogice, să poată prezenta certificatele de absolvire a seminariilor cu 15 zile înainte de data fixată pentru începerea examenului­ Ministerul instrucţiunii a pus în ve­dere tuturor şcoalelor de meserii din ţară să confecţioneze şi să păstreze di­ferite obiecte de artă lucrate la aceste şcoale pentru a putea fi oricând ex­puse. D. Nicola© Roşu, fost preşedinte al soc. Studenţilor medicinişti, şi-a susţinut teza de doctor în medicină cu «Magna cum­­ amine». Duminecă 15 Decembrie a. c. ora 10 de dimineaţă va avea loc, aduna­rea generală ordinară a societăţii pentru «învăţătura Poporului Ro­mân», în localul şcoalelor societăţii pentru învăţătura Poporului Ro­mân din str. Sf-ta Ecaterina 2. La ordinea zilei: discutarea şi a­­probarea bugetului societăţii pe a­­nul 1930. Mâine, Duminică, orele 9 seara, d. N. N. Săveanu va conferenţia la Ateneul Român despre «Trei gene­raţi­uni». Societatea studenţilor în ştiinţa Naturale ţine adunare generală mâine, Duminecă, ora 9 iuni. a. m­. în amfiteatrul de Mineralogie. La ordinea de zi: Raportul comi­siei de verificare. Duminică, ora 9 dini., organizaţii­le Tineretului naţional-ţărănist din culoarea de Verde, vor ţine o nouă întrunire la sediul casei de stat a partidului naţional-ţărănesc din ca­lea Griviţei 109 A. Cu această ocazie d. Ion Icobu va continua ciclul de conferinţe pentru popularizarea ştiinţelor, tratând dea­pro: «Evoluţia proprietăţii şi Coo­peraţie». «Liga împotriva camerei» va fi«« Duminică 8 Decembrie col., orele 10 dim., o întrunire publică în sala «Dacia». Vor vorbi d-nii Emanuel Antones­cu, profesor universitar, dr. N. Lu­­pu, fost ministru, Gh. Cristescu,fost deputat, etc. Asociaţia Română pentru Propti­ganada Aviaţiei, anunţă solemnita­tea deschiderei cinematografului «Cinema Cultural şi Educativ A. E. P. A.» de la Ateneul Român, care va avea loc în ziua de Duminecă 1 De­cembrie a. c., orele 11 a. m. D. Nicolae Roşu, fost preşedinte al Soc. studenţilor medic­inişti, şi-a susţinut teza de doctor în medicină, primul promovândul, cu «Magne cum laudae». S’a pus în vânzare la toate, libră­riile din ţară, marele succes, super­­bul roman al lui ERNST GLAESER Minmt L­iSibism­* 19021­­ apărut în Editura «EMINESCU* Bucureşti, I, Str. Parlamentului 2. Toţi acei cari au citit epocalul ro­man PE FRONTUL DE VEST NI­MIC NOU, vor citi cu mult interes CONTIGENT '924, care se ocupă magistral cu suferințe!?' acelora cari au rămas acasă.

Next