Cuventul, iunie 1932 (Anul 8, nr. 2553-2581)
1932-06-11 / nr. 2562
I . ANUL AL VIlHea, — No. 2302. Redacția și Administrația: BUCUREȘTI, Calea Victoriei 48, etajul 1 (Intrarea prin Pasagiul Imobiliara) 312/45 Direclia 373/10 Redactia 378/09 Administrafia Fondator i Director i TJTUS^NACOVMÎ^^^NAMONESCU MUNCIUPILE $1 PUBLICAIIIIE se primesc la administrația „cuvântului“ și prin toate agențiile de publicitate__________ Țaxa de francare plătită în numerar conform aprobărei Dir. Gen. P. î. I* Ro. 69.196/932 . Plata salariilor şi restanţelor Primele măsuri. Conferinţa de ieri. Convocarea inspectorilor financiari. Împărţirea atribuţiilor secretarilor generali Ministerul de finanţe este preocupat actualmente de plata salariilor şi pensiilor funcţionarilor statului, precum şi cu examinarea posibilităţilor de plată a restanţelor pe 1931 şi 1932. Prima măsură care a fost luată este aceia de a se plăti cât mai neîntârziat jumătate a doua din salariile pe luna Mai, conform decretului care reglementează cheltuelile la personal şi material pe primele două decade ale lunei Mai. Odată această măsură, ministerul de finanţe vrea să atace şi problema restanţelor şi a plăţii funcţionarilor pe luna Iunie. In acest scop a avut loc ori după amiază o conferinţă la care au participat d-nii Crişan, subsecretar de stat, Mihail Paleoglu, secretar general, Roambă, director al Mişcării Fondurilor, Banciu, directorul general al contabilităţii şi Coltofeanu, subdirector al Mişcării Fondurilor. S’au examinat cu amănunţime toate situaţiile şi referinţele întocmite de Mişcarea Fondurilor , cuprinzând restanţele pe 1931 şi 1932 (la salarii şi pensii). Toate aceste restanţe reprezintă o sumă de aproximativ trei miliarde jumătate. PLATA SOLDELOR RESTANTE La orele 6, d. Mironescu, ministru de finanţe a lucrat în aceiaşi chestiune cu d-nii Crişan şi Paileologu. Examinându-se situaţiile menţionate mai sus, s-a dat o deosebită atenţie restanţelor militare (ofiţeri, trupă şi material). Pentru plata acestor restanţe, ministerul de finanţe va căuta o soluţie de pctrun acord cu Banca Naţională. ACTIVAREA ÎNCASĂRILOR In prealabil însă se vor lua toate măsurile pentru activarea încasărilor statului, deoarece — după situaţiile prezentate — s'ar putea plăti până la 15 iusie salariile pe luna iunie numai din încasări. In acest scop, toţi inspectori financiari au fost convocaţi pentru lunea viitoare la ministeril de finanţe. Rămâne chestiunea a doua, a restanţelor şi eventual a diferenţei ce ar trebui să acopere deficitul încasărilor pentru plata salariilor pe lunie. După cum am spus, aci guvernul trebue să facă apel la Banca Naţională care nu poate avansa banii statului decât din fondul de investiţiuni al căilor ferate, (afectat, conform planului de stabilizare din 1929) sau din fondul care alimentează cuponul datoriei publice. In această privinţă fireşte, nu s’a luat încă nici o hotărâre. Suntem la începutul unei murii guvernări şi nu se pot face previziuni asupra politicei ce se va adopta în această chestiune vitală pentru interesele noastre de stat. DELEGAŢIILE DATE SETECRETARILOR GENERAL Astăzi vor apare în «Monitorul Oficial» deciziile prin care se dă delegaţie de secretari general d-lor Mihail Paleologu, avocat-şef în contenciosul finanţelor şi fost secretar general al Justiţiei şi Ştefan Stănescu director g-ral la C.A.M. D. Paleologu a primit o delegaţie generală, iar d- Stănescu, în calitate de consilier technic, va rezolva chestiuni privitor la datoria publică, tezaur, oficiul de licitată, relaţiile cu Banca Naţională, contabilitatea statului, contribuții directe și vămi. Decizia pentru numirea d-lui Zamfir Brătescu a fost anulată. Noul ministru al instrucţiunii publice D. profesor Dimitrie Gusti, preşedintele Institutului Social Român, a acceptat sarcina — foarte grea în acest moment — de a conduce ministerul instrucţiunei publice şi al cultelor. Prestigiul de care se bucură în lumea ştiinţifică şi politică, din ţără şi străinătate, ca şi calităţile sociale ale personalităţii sale, fac din noul ministru al instrucţiei persoana indicată a soluţiona chestiunile atât de dificile ale acestui departament în momentul de faţă. Promotor al unei noui culturi româneşti întemeiată pe datele reale ale firii româneşti, pe care o cercetează de zece ani de zile an cu an, regiune cu regiune, D. ministru D. Gusti, cetăţeanul de onoare al atâtor sate româneşti, constitue garanţia unei politici culturale în care satul şi oraşul se cunosc, se înţeleg şise iubesc. Pentru guvernul de alegeri, deasemeni, personalitatea ministrului instrucţiunii este o garanţie în plus. Contând pe sprijinul celor două mari asociaţii didactice, d. ministru Dimitrie Gusti, va putea astfel, soluţionând problemele grabnice ale corpului profesoral, pune bazele politicei sale culturale al cărei program este bine cunoscut tuturor. •!. D. profesor Dimitrie Gusti, ministru al instrucţiunii publice, se va prezenta azi la minister, la orele 11 a. m., pentru a-şi lua postul în primire. D. PROF. D. GUSTI Pentru cei de la „Aşezămintele Brâncoveneşti Miercuri d. a. s’a ţinut adunarea generală anuală a «Aşezămintelor Brâncoveneşti» din digitală. Ca în toţi anii, ziarul nostru a trimis un reprezentant spre a face darea de seamă a celor discutate. In chip cu totul neobişnuit şi spre surprinderea reprezentantului nostru actuala administraţie a aşezămintelor a afirmat că nu are nevoe de darea de seamă a ziarelor şi că socoteşte neoportună prezenţa reprezentanţilor presei. Nu ştim cum să interpretăm această ieşire a noului director administrativ al aşezămintelor, s’au petrecut acolo unele fapte care trebuiau tăinuite sau este, pur şi simplu o lipsă totală de bună cuviinţă. Ori cum ar fi, fiindcă ne place să stăm de vorbă numai cu stăpânii, întrebăm pe d. C. Basarab-Brâncoveanu dacă aprobă şi d-sa nemeritata jignire ce ni s’a adus? --------xxooooxx-------- in pagina IV-a s SârCatorirca gestaurafiei Discursul d-lui vaida Cu acest prilej, d. dr. Al. Vaida- Voevod, preşedintele consiliului de maiştri, a ţinut următoarea cuvântare : Majestate.A fost un timp, parcă ar fi fost de mult de tot, când Tara se sbuciuma în nesiguanţa zilei de mâine. Această naţie, ca şi cârdul de păsări când se apropie primăvara, era sguduită de sentimentul unui dor, pentru că, de când Aţi fost copil şi Prinţ moştenitor, în sufletul acestui neam vibra credinţa că Majestatea Voastră sunteţi menit de soartă să deveniţi împăratul tuturor Românilor, iar în inima Majestăţii Voastre, acolo departe, în mijlocul unei ţări cu mari tradiţii de civilizaţie şi cultură, ardea focul sacru al dorului de ţari şi al împlinirea datoriei, voinţa de a birui piedicile şi de a Vă împlini misiunea, pe care pronia divină s’a impus-o faţă de acest neam şi această ţară. Precum forţa misterioasă, magnetică, atrage două corpuri, tot astfel puterea aceasta sufletească, vibrând, s’au întrunit undele de dor reciproc şi bunul Dumnezeu V’a adus pe Maiestatea Voastră în sânul poporului care V’a iubit, care Vă iubeşte şi care aşteaptă ca, în frunte cu Maiestatea Voastră, conducându-i, să poată să găsească limanul fericirei. Doi mari antecesori ai Majestăţii Voastre în vremuri grele au împlinit o menire mare, căci nu mai mie era haosul internaţional, iar aci în ţară, dincolo de munţi, în Basarabia în Bucovina, în toate părţile locuite de români, stăpâneau încă concepţiunile medievale, când Regele Carol I s’a hotărât a face dintr’un popor nenorocit un popor care să-şi împlinească rosturile în mijlocul celorlalte neamuri. Iar Marelui Părinte al Majestăţii Voastre, fericitul Rege Ferdinand I, dat i-a fost să îndeplinească ceea ce nimeni din generaţia Lui nu ar fi sperat să vadă cu ochii, să împlinească visul acestui neam, să vadă uniţi pe toţi românii în România Mare. Oricât de mari au fost însă înfăptuirile îndeplinite de acest neam sub conducerea acestor doui glorioşi Regi, soarta V'a impus Majestăţii Voastre îndatoriri şi mai grele — precum tuturor popoarelor şi tuturor conducătorilor de Stat — pentru că în hacul ce stăpâneşte astăzi în lume şi în mijlocul vârtejului economic, naţiunea română aşteaptă ca nava Statului să fie condusă spre limanul mântuirei din miile de necazuri cari o bântue, cu mână sigură şi dibace de ploi. Naţia ştie că Majestăţii Voastre Vă este hărăzit darul de a putea satisface această menire, pentru ca în Majestatea Voastră sunt întrunite acele calităţi mari de Monarh — intelect, prevedere şi pricepere geniala — ca punându-Vă în frunte să diriguiţi viaţa de Stat spre progres şi fericire. Neamul românesc este un neam de simţiminte ordonate, aşteaptă să fie condus, iubeşte rânduiala, este contrar destrăbălării şi răsvrătirei. Dacă se observă câteodată şi la noi manifestăndu-se simptomele trecătoare provocate de diferitele doctrine cari bântuie astăzi omenirea, totuşi dacă există o naţiune în lume care să ştie să-şi înfrâneze pa timele şi să se încadreze între popoarele de ordine spre binele şi feri 3 LEI 8 Iunie Miercuri la orele 12, miniştrii, secretarii de stat, în frunte cu d. prim ministru dr. Al. Vaida-Voevod, au prezentat felicitări Suveranului . A urmat apoi un dejun la Palat la care au luat parte: M. S. Regele, Măria Sa Marele Voevod, d-nni Al. Vaida-Voevod, prim-ministru; MareşalPrezan C. G. G. Mironescu, General Ştefănescu-Amza, Emil Haţiegan, Pan. Halippa, Voicu Niţescu, Virgil Potârcă, I. Gr. Perieţeanu şi I. Lugojanu, miniştri. De la Curte : d-nii General Adj. Ballif, administratorul Domeniilor Coroanei; Baron I. V. Stârcea, marele maestru de Ceremonii; Anton Mocsonyi, marele maestru de vânătoare; General Ilasieviei, mareşalul Curţii; Colonel N. Drosso, prefectul Palatului; Col. Adj. N. Condeescu, adjutant al M. S. Regelui; Al. Stan, directorul Domeniilor Coroanei; Dr. I. Mamulea, medicul Curţii; Colonel Sturdza, comandantul Gărzei Regale; Colonel Grigorescu Er. Traian, adjutant al M. S. Regelui; C. Dimitrescu, secretar particular al M. S. Regelui; Colonel Manolescu Al., adjutant Regal; E. Buhman, directorul Secretariat. Particular: N. Pavelescu, directorul Trenurile Regale; E. Bianu, subdiector general Siguranţa Statului; Dr. Krainik, dentistul Curţii Regale; Lt. Colona, E. Pălăngeanu, directorul Of. Naţional de Ed. Fizică; Lt. Colonel Râmniceanu, ofiţer de ordonanţă al M. S. Regelui; Cpt. comandor P. Fundăţeanu, adjutant Regal; Florian Marinescu, administratorul Casei M. S. Regelui; Lt. Colonel Octav Ullea, directorul Cancelariei Mareşalatului; Lt. Cel. Vet. dr. Panu Alveterinarul; Reşedinţelor Regale; Ioan Rădulescu, directorul Casieriei şi Conabilităţii Casei M. S. Regelui; Maior Mănoi, bibliotecar-ajutor al Casei Regale; Căpitan Pandelescu, ofiţer de odonanţă; Med. Căpitan dr. Paul Gotea, medicul Curţii Regale. Ofiţeri invitaţi: d-nii Colonel Gabriel Marinescu, Colonel C-tin Sănătescu, Colonel Paul Teodorescu, Colonel Şteflea, Lt. Colonel Al. Orăşanu, Căpitan N. Opriş, cirea ţării sale, aceea este naţiunea română. In aceste vemuri grele nu i se impune numai Regelui sarcina ca saşi facă datoria, ci fiecare cetăţean până la cel din urmă este dator ca să participe la lupta de regenerare a Statului, jertfind din averea sa, din energia sa şi din puterea sa de muncă, pentru ca din efortul colectiv al tuturora să poată răsări binele obştesc. Majestatea Voastră aţi dovedit cât de limpede distingeţi această necesitate. In consecinţă, Majestatea Voastră aţi luat hotărârea: «să vedem, Poporul să se pronunţe». După cum va şti ţara prin reprezentanţii săi liberi aleşi să-şi dreagă soarta, după cum va şti să-i aleagă pe aceşti reprezentanţi cu o înţeleaptă prevedere, astfel se va înfăptui conducerea ei, conform intenţiunilor generoase ale Majestăţii Voastre, în conformitate cu formele constituţionale. Nimeni in ţară nici în străinătate nu va putea tăgădui că Majestatea Voastră aţi voit binele poporului şi că cetăţenii vor avea să-şi reproşeze sieşi dacă lufcrurile nu vor lua acea desvoltare pe care Majestatea Voastră o doriţi. Putem avea însă încredere deplină că grupându-ne cu toţii în jurul Tronului cu întegul devotament şi împlinindu-ne în acelaş timp au toţii datoria faţă de popor. Majeastatea V. va putea în împrejurările acestea grele să asigure viitorul şi fericirea acestei ţări, spre întărirea naţiunii, spre întărirea simţimintelor de adevărată dragoste între naţiune şi Dinastie şi spre gloria neperitoare a Majestăţii Voastre, întrecând în glorie chiar pe cei doi mari pedecesori ai Majestăţii Voastre. Să trăiţi Majestate mulţi ani, Dumnezeu să Vă dea puterea să conduceţi destinele ţării, iar noi cu toţii aşteptăm ordinele Majestăţii Voastre, ca să ne dăm aportul, în munca colectivă pe care trebue s’o îndeplinim astăzi faţă de ţară. URĂRILE GUVERNULUI Dejunul Cuvântarea primului-ministru. Răspunsul n. S. Regelui Răspunsul n. s. Regelui M. S. Regele a răspuns d-lui primministru cu următoarea cuvântare: Domnule Preşedinte, Din tot sufletul meu vă mulţumesc d-voastră şi colegilor d-voastre pentru aceste frumoase şi simţite cuvinte. Este adevărat că trecem prin zile excepţional de grele. Trecem prin zile în care, atât acei care stau la cârmă cât şi acei care sunt cârmuiţi, au nevoe de răbdare şi de încredere. Eu am o desăvârşită încredere în steaua acestui popor şi a acestei ţări şi precum am ştiut, ca în zile de mai mari restrişti să trecem peste greutăţi şi să le biruim, tot astfel sunt sigur că prin ajutorul d-voastre şi al tuturor oamenilor de bine din această ţară, vom şti şi astăzi să învingem greutăţile şi să ducem ţara acolo unde trebue. Aş dori ca din sufletul Meu să pot să radiez întregului popor această neîndoeltică credinţă că, aşa va fi şi că bine va fi pentru ţara noastră. SAMBATA II IUNIE 1932 FI. S. Benele In milionul refugiaţilor de peste Nistru Un numeros grup de refugiaţi de peste Nistru, a sosit Miercuri dimineaţa în Capitală spre a mulţumi pentru adăpostul şi îngrijirea ce li se dă Bătrâni, femei 5® copii, unii desculţi, având în frunte o placardă («Ne închinăm ţării româneşti care ne îngrijeşte şi adăposteşte părinteşte»), grupul refugiaţilor s’a dus Miercuri d. a. lastadionul oficiului naţional de educaţie fizică şi s’a înşirat pe o colină de la intrare. După terminarea programului, M. S. Regele s’a dus în mijlocul grupului de refugiaţi. Aceştia, i-au sărutat mâna, şi la întrebările Suveranului, au răspuns de unde au fugit. Refugiaţii, în cor, au mulţumit Suveranului pentru îngrijirea ce se dă, şi au închiat cu un: — «Trăiască Regele», Grupul refugiaţilor de peste Nistru Ultima completare a guvernului Vaida Dizolvarea Corpurilor Legiuitoare a remanierei şi o demisie... După ultimele numiri de miniştri făcute Marţi seara, mai rămăsese de completat vacanţele de la departamentele muncii şi comunicaţiilor. Lupta în jurul acestor două portofolii au fost destul de grea. D. Mirto persistând în refuzul său de a intra în guvernul de alegeri, biroul partidului s’a văzut nevoit să despartă soarta d-sale de a d-lui D. R. loaniţescu fratele d-sale ■ ■ Asiamez. Astfel, pentru departamentul comunicaţiilor, rezervat d-lui Mirto, s’a recurs la o mică... remaniere, D. I. Gr. Perieteanu numit Mărfi seara ministru al instrucţiunii şi al cultelor, pentru care şi girase, a fost trecut în ziua de eri la ministerul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor. La ministerul muncii arii publice şi al cultelor a fost numit d. prof. Dimitrie Gusti, fost preşedinte al casei autonome a monopolurilor şi al societăţii de radiodifuziune. La ministrul muncii a fost numit d. D. R. loaniţescu. Nouii miniştri au depus jurământul ieri la amiazi, înaintea M. S. Regelui şi în prezenţa d-lui prim ministru dr. Al. Vaida-Voevod. Tot eri au fost numiţi următorii subsecretari de stat: D. Grigore Gafencu, ziarist, subsecretar de stat la ministerul de externe. D. dr. I. Coltor subsecretar de stat la ministerul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale. D. Ioan Popp subsecretar de stat la ministerul de interne. Nouii subsecretari de stat — la care s’a adăogat şi dl M. Şerban — au depus jurământul ori la amiazi înaintea d-lui prim-ministru dr. Al. Vaida-Voevod. D. ANDREI REFUZA... D. prof. Petre Andrei, numit Marţi subsecretar de stat la ministerul instrucţiunii publiceşi al cultelor, a declinat onoarea de a face parte din guvernul de alegeri. In consecinţa, decretul penru numirea d-sale a fost anulat. * Primul consiliu de miniştri al noului guvern a fost convocat pentru azi la orele 11 dimineaţa sub preşedinţia d-lui prim ministru dr. Al. Vaida-Voevod. Consiliul va hotărî dizolvarea Parlamentului şi convocarea corpului electoral şi va redacta declaraţia ministerială a guvernului care va fi adusă la cunoştinţa ţării. * In cursul după amiezii de azi, M. M. Regele va primi în audienţă de prezentare pe nouii subsecretari de stat. Monumentul eroilor sanitari In faţa monumentului Suveranul primeşte defilarea elevilor institutului sanitar