Cuventul, iunie 1932 (Anul 8, nr. 2553-2581)

1932-06-11 / nr. 2562

I . ANUL AL VIlHea, — No. 2302. Redacția și Administrația: BUCUREȘTI, Calea Victoriei 48, etajul 1 (Intrarea prin Pasagiul Imobiliara) 312/45 Direclia 373/10 Redactia 378/09 Administrafia Fondator i Director i TJTUS^NACOVMÎ^^^NAMONESCU MUNCIUPILE $1 PUBLICAIIIIE se primesc la administrația „cuvântului“ și prin toate agențiile de publicitate__________ Țaxa de francare pl­ătită în numerar conform aprobărei Dir. Gen. P. î. I* Ro. 69.196/932 . Plata salariilor şi restanţelor Primele măsuri. Conferinţa de ieri. Convocarea inspectorilor financiari. Împărţirea atribuţiilor secretarilor generali Ministerul de finanţe es­te preocupat actualmente de plata salariilor şi pen­siilor funcţionarilor statu­lui, precum şi cu examina­rea posibilităţilor de plată a restanţelor pe 1931 şi 1932. Prima măsură care a fost luată este aceia de a se plăti cât mai neîntâr­ziat jumătate a doua din salariile pe luna Mai, con­form decretului care re­glementează cheltuelile la personal şi material pe primele două decade ale lunei Mai. Odată această măsură, ministerul de finanţe vr­ea să atace şi problema res­tanţelor şi a plăţii funcţio­narilor pe luna Iunie. In acest scop a avut loc ori după amiază o confe­rinţă la care au participat d-nii Crişan, subsecretar de stat, Mihail Paleoglu, secretar general, Roambă, director al Mişcării Fon­durilor, Banciu, directorul general al contabilităţii şi Coltofeanu, subdirector al Mişcării Fondurilor. S’au examinat cu amă­nunţime toate situaţiile şi referinţele întocmite de Mişcarea Fondurilor , cu­­prinzând restanţele pe 193­1 şi 1932 (la salarii şi pensii).­­ Toate aceste restanţe re­prezintă o sumă de apro­ximativ trei miliarde ju­mătate. PLATA SOLDELOR RESTANTE La orele 6, d. Mironescu, ministru de finanţe a lu­crat în aceiaşi chestiune cu d-nii Crişan şi Paileolo­­gu. Exam­inându-se situa­ţiile menţionate mai sus, s-a dat o deosebită atenţie restanţelor militare (ofi­ţeri, trupă şi material). Pentru plata acestor res­tanţe, ministerul de finan­ţe va căuta o soluţie de pc­­t­run acord cu Banca Na­ţională. ACTIVAREA ÎNCASĂ­RILOR In prealabil însă se vor lua toate măsurile pentru activarea încasărilor sta­tului, deoarece — după si­tuaţiile prezentate — s'ar putea plăti până la 15 ius­­ie salariile pe luna iunie numai din încasări. In a­­cest scop, toţi inspectori fi­nanciari au fost convocaţi pentru lunea viitoare la ministeril de finanţe. Rămâne chestiunea a doua, a restanţelor şi e­­ventual a diferenţei ce ar trebui să acopere deficitul încasărilor pentru plata salariilor pe lunie. După cum am spus, aci guvernul trebue să facă a­­pel la Banca Naţională ca­re nu poate avansa banii statului decât din fondul de investiţiuni al căilor fe­rate, (afectat, conform pla­nului de stabilizare din 1929) sau din fondul care alimentează cuponul dato­riei publice. In această privinţă fi­reşte, nu s’a luat încă nici o hotărâre. Suntem la în­ceputul unei murii guver­nări şi nu se pot face pre­viziuni asupra politicei ce se va adopta în această chestiune vitală pentru in­teresele noastre de stat. DELEGAŢIILE DATE SETE­CRETARILOR GENERAL Astăzi vor apare în «Monitorul Oficial» deciziile prin care se dă delegaţie de secretari general d-lor Mihail Paleologu, avocat-şef în contenciosul finanţelor şi fost se­cretar general al Justiţiei şi Ştefan Stănescu director g-ral la C.A.M. D. Paleologu a primit o delegaţie generală, iar d- Stănescu, în calitate de consilier technic, va rezolva ches­tiuni privitor la datoria publică, te­zaur, oficiul de licitată, relaţiile cu Banca Naţională, contabilitatea sta­tului, contribuții directe și vămi. Decizia pentru numirea d-lui Zamfir Brătescu a fost anulată. Noul ministru al instrucţiunii publice D. profesor Dimitrie Gu­sti, preşe­dintele Institutului Social Român, a acceptat sarcina — foarte grea în acest moment — de a conduce mi­nisterul instrucţiunei publice şi al cultelor. Prestigiul de care se bucu­ră în lumea ştiinţifică şi politică, din ţără şi străinătate, ca şi calită­ţile sociale ale personalităţii sale, fac din noul ministru al instrucţiei persoana indicată a soluţiona ches­tiunile atât de dificile ale acestui departament în momentul de faţă. Promotor al unei noui culturi ro­mâneşti întemeiată pe datele reale ale firii româneşti, pe care o cerce­tează de zece ani de zile an cu an, regiune cu regiune, D. ministru D. Gusti, cetăţeanul de onoare al atâ­tor sate româneşti, constitue garan­ţia unei politici culturale în care satul şi oraşul se cunosc, se înţeleg şi­­se iubesc. Pentru guvernul de alegeri, dease­­meni, personalitatea ministrului in­strucţiunii este o garanţie în plus. Contând pe sprijinul celor două mari asociaţii didactice, d. minis­tru Dimitrie Gusti, va putea astfel, soluţionând problemele grabnice ale corpului profesoral, pune bazele po­liticei sale culturale al cărei pro­gram este bine cunoscut tuturor. •!. D. profesor Dimitrie Gusti, mi­nistru al instrucţiunii­ publice, se va prezenta azi la minister, la orele 11 a. m., pentru a-şi lua postul în primire. D. PROF. D. GUSTI Pentru cei de la „Aşeză­­mintele Brâncoveneşti Miercuri d. a. s’a ţinut­ adunarea generală anuală a «Aşezămintelor Brâncoveneşti» din digitală. Ca în toţi anii, ziarul nostru a trimis un reprezentant spre a face darea de seamă a celor discutate. In chip cu totul neobişnuit şi spre sur­prinderea reprezentantului nostru actuala administraţie a aşezăminte­lor a afirmat că nu are nevoe de da­rea de seamă a ziarelor şi că soco­teşte neoportună prezenţa reprezen­tanţilor presei. Nu ştim cum să interpretăm acea­stă ieşire a noului director admi­nistrativ al aşezămintelor, s’au pe­trecut acolo unele fapte care trebu­iau tăinuite sau este, pur şi simplu o lipsă totală de bună cuviinţă. Ori cum ar fi, fiindcă ne place să stăm de vorbă numai cu stăpânii, între­băm pe d. C. Basarab-Brâncoveanu dacă aprobă şi d-sa nemeritata jig­nire ce ni s’a adus? --------xxooooxx--------­ in pagina IV-a s SârCatorirca gestaurafiei Discursul d-lui vaida Cu acest prilej, d. dr. Al. Vaida- Voevod, preşedintele consiliului de m­aiştri, a ţinut următoarea cuvân­tare : Majestate.­­A fost un timp, parcă ar fi fost de mult de tot, când Tara se sbu­­ciuma în nesiguanţa zilei de mâine. Această naţie, ca şi cârdul de păsări când se apropie primăvara, era sgu­­duită de sentimentul unui dor, pen­tru că, de­­ când Aţi fost copil şi Prinţ moştenitor, în sufletul aces­tui neam vibra credinţa că Majes­tatea Voastră sunteţi menit de soar­tă să deveniţi împăratul tuturor Ro­mânilor, iar în inima Majestăţii Voastre, acolo departe, în mijlocul unei ţări cu mari tradiţii de civili­zaţie şi cultură, ardea focul sacru al dorului de ţar­i şi al împlinirea datoriei, voinţa de a birui piedicile şi de a Vă împlini misiunea, pe ca­re pronia divină s’a impus-o faţă de acest neam şi această ţară. Pre­cum forţa misterioasă, magnetică, atrage două corpuri, tot astfel pu­terea aceasta sufletească, vibrând, s’au întrunit undele de dor reciproc şi bunul Dumnezeu V’a adus pe Ma­iestatea Voastră în sânul poporului care V’a iubit, care Vă iubeşte şi care aşteaptă ca, în frunte cu Ma­iestatea Voastră, conducându-i, să poată să găsească limanul fericirei. Doi mari antecesori ai Majestăţii Voastre în vremuri grele au împli­nit o menire mare, căci nu mai mie era haosul internaţional, iar aci în ţară, dincolo de munţi, în Basarabia în Bucovina, în toate părţile locuite de români, stăpâneau încă concep­­ţiunile medievale, când Regele Carol I s’a hotărât a face dintr’un popor nenorocit un popor care să-şi împli­nească rosturile în mijlocul celor­lalte neamuri. Iar Marelui Părinte al Majestăţii Voastre, fericitul Rege Ferdinand I, dat i-a fost să îndeplinească ceea ce nimeni din generaţia­ Lui nu ar fi sperat să vadă cu ochii, să împlinea­scă visul acestui neam,­ să vadă u­­niţi pe toţi românii în România Mare. Ori­cât de mari au fost însă în­făptuirile îndeplinite de acest neam sub conducerea acestor doui glorioşi Regi, soarta V'a impus Majestăţii Voastre îndatoriri şi mai grele — precum tuturor popoarelor şi tutu­ror conducătorilor de Stat — pentru că în hacul ce stăpâneşte astăzi în lume şi în mijlocul vârtejului eco­nomic, naţiunea română aşteaptă ca nava Statului să fie condusă spre li­manul mântuirei din miile de neca­zuri cari o bântue, cu mână sigură şi dibace de p­loi. Naţia ştie că Majestăţii Voastre Vă este hărăzit darul de a putea sa­tisface această menire, pentru ca în Majestatea Voastră sunt întrunite acele calităţi mari de Monarh — in­telect, prevedere şi pricepere genia­la — ca punându-Vă în frunte să diriguiţi viaţa de Stat spre progres şi fericire. Neamul românesc este un neam de simţiminte ordonate, aş­teaptă să fie condus, iubeşte rându­­iala, este contrar destrăbălării şi răs­vrătirei. Dacă se observă câte­odată şi la noi manifestăndu-se simptome­­l­e trecătoare provocate de diferitele doctrine cari bântuie astăzi omeni­rea, totuşi dacă există o naţiune în lume care să ştie să-şi înfrâneze pa­­ timele şi să se încadreze între po­poarele de ordine spre binele şi feri­ 3 LEI 8 Iunie Miercuri la orele 12, miniştrii, se­cretarii de stat, în frunte cu d. prim ministru dr. Al. Vaida-Voevod, au prezentat felicitări Suveranului . A urmat apoi un dejun la Palat la care au luat parte: M. S. Regele, Măria Sa Marele Voevod, d-nni Al. Vaida-Voevod, prim-ministru; Ma­reşal­­Prezan C­. G. G. Mironescu, General Ştefănescu-Amza, Emil Ha­­ţiegan, Pan. Halippa, Voicu Niţes­­cu, Virgil Potârcă, I. Gr. Perieţea­­nu şi I. Lugoj­anu, miniştri. De l­a Curte : d-nii General Adj. Ballif, administratorul Domeniilor Coroanei; Baron I. V. Stârcea, ma­rele maestru de Ceremonii; Anton Mocsonyi, marele maestru de vână­toare; General Ilasieviei, mareşalul Curţii; Colonel N. Drosso, prefectul Palatului; Col. Adj. N. Condeescu, adjutant al M. S. Regelui; Al. Stan, directorul Domeniilor Coroanei; Dr. I. Mamulea, medicul Curţii; Colo­nel Sturdza, comandantul Gărzei Regale; Colonel Grigorescu Er. Tra­­ian, adjutant al M. S. Regelui; C. Dimitrescu, secretar particular al M. S. Regelui; Colonel Manolescu Al., adjutant Regal; E. Buhman, di­rectorul Secretariat. Particular: N. Pavelescu, directorul Trenurile Re­gale; E. Bianu, su­bdiector general Siguranţa Statului; Dr. Krainik, dentistul Curţii Regale; Lt. Colona, E. Pălăngeanu, directorul Of. Na­ţional de Ed. Fizică; Lt. Colonel Râmniceanu, ofiţer de ordonanţă al M. S. Regelui; Cpt. comandor P. Fundăţeanu, adjutant Regal; Flo­rian Marinescu, administratorul Ca­sei M. S. Regelui; Lt. Colonel Octav Ullea, directorul Cancelariei Mare­­şalatului; Lt. Cel. Vet. dr. Panu Al­­veterinarul; Reşedinţelor Regale; Ioan Rădulescu, directorul Casieriei şi Conabilităţii Casei M. S. Rege­lui; Maior Mănoi, bibliotecar-ajutor al Casei Regale; Căpitan Pandeles­­cu, ofiţer de odonanţă; Med. Căpitan dr. Paul Gotea, medicul Curţii Re­gale. Ofiţeri invitaţi: d-nii Colonel Ga­briel Marinescu, Colonel C-tin Să­­nătescu, Colonel Paul Teodorescu, Colonel Şteflea, Lt. Colonel Al. O­­răşanu, Căpitan N. Opriş, cirea ţării sale, aceea este naţiunea română. In aceste vemuri grele nu i se im­pune numai Regelui sarcina ca sa­şi facă datoria, ci fiecare cetăţean până la cel din urmă este dator ca să participe la lupta de regenerare a Statului, jertfind din averea sa, din energia sa şi din puterea sa de muncă, pentru ca din efortul colec­tiv al tuturora să poată răsări bi­nele obştesc. Majestatea Voastră aţi dovedit cât de limpede distingeţi a­­ceastă necesitate. In consecinţă, Ma­jestatea Voastră aţi luat hotărârea: «să vedem, Poporul să se pronunţe». După cum va şti ţara prin repre­zentanţii săi liberi aleşi să-şi drea­gă soarta, după cum va şti să-i a­­leagă pe aceşti reprezentanţi cu o înţeleaptă prevedere, astfel se va înfăptui conducerea ei, conform in­­tenţiunilor generoase ale Majestăţii Voastre, în conformitate cu formele constituţionale. Nimeni in ţară nici în străinătate nu va putea tăgădui că Majestatea Voastră aţi voit bi­nele poporului şi că cetăţenii vor a­­vea să-şi reproşeze sie­şi dacă lu­­f­crurile nu vor lua acea desvoltare pe care Majestatea Voastră o do­riţi. Putem avea însă încredere depli­nă că grupându-ne cu toţii în jurul Tronului cu întegul devotament şi împlinindu-ne în acelaş timp au to­ţii datoria faţă de popor. Majeasta­­tea V. va putea în împrejurările acestea grele să asigure viitorul şi fericirea acestei ţări, spre întărirea naţiunii, spre întărirea simţiminte­­lor de adevărată dragoste între na­ţiune şi Dinastie şi spre gloria ne­­peritoare a Majestăţii Voastre, în­­trecând în glorie chiar pe cei doi mari pedecesori ai Majestăţii Voa­stre. Să trăiţi Majestate mulţi ani, Dumnezeu să Vă dea puterea să conduceţi destinele ţării, iar noi cu toţii aşteptăm ordinele Majestăţii Voastre, ca să ne dăm aportul, în munca colectivă pe care trebue s’o îndeplinim astăzi faţă de ţară. URĂRILE GUVERNULUI Dejunul Cuvântarea primului-ministru.­­ Răspunsul n. S. Regelui Răspunsul n. s. Regelui M. S. Regele a răspuns d-lui prim­­mini­stru cu următoarea cuvântare: Domnule Preşedinte, Din tot sufletul meu vă mulţumesc d-voastră şi co­legilor d-voastre pentru a­­ceste frumoase şi simţite cuvinte. Este adevărat că trecem prin zile excepţional de grele. Trecem prin zile în care, atât acei care stau la cârmă cât şi acei care sunt cârmuiţi, au nevoe d­e răb­dare şi de încredere. Eu am o desăvârşită în­credere în steaua acestui popor şi a acestei ţări şi precum am ştiut, ca în zi­le de mai mari restrişti să trecem peste greutăţi şi să le biruim, tot astfel sunt sigur că prin ajutorul d-voastre şi al tuturor oa­menilor de bine din aceas­tă ţară, vom şti şi astăzi să învingem greutăţile şi să duce­m ţara acolo unde tre­bue. Aş dori ca din sufletul Meu să pot să radiez între­gului popor această neîn­­doel­tică credinţă că, aşa va fi şi că bine va fi pentru ţara noastră. SAMBATA II IUNIE 1932 FI. S. Benele In milionul refugiaţilor de peste Nistru Un numeros grup de refugiaţi de peste Nistru, a sosit Miercuri di­mineaţa în Capitală spre a mulţu­mi pentru adăpostul şi îngrijirea ce li se dă­ Bătrâni, femei 5® copii, unii des­culţi, având în frunte o placardă («Ne închinăm ţării româneşti care ne îngrijeşte şi adăposteşte părin­teşte»), grupul refugiaţilor s’a dus Miercuri d. a. la­­stadionul oficiu­lui naţional de educaţie f­izică şi s’a înşirat pe o colină de la intrare. După terminarea programului, M. S. Regele s’a dus în mijlocul gru­pului de refugiaţi. Aceştia, i-au să­rutat mâna, şi la întrebările Suve­ranului, au răspuns de unde au fugit. Refugiaţii, în cor, au mulţumit Suveranului pentru îngrijirea ce­­ se dă, şi au închiat cu un: — «Trăiască Regele­», Grupul refugiaţilor d­e peste Nistru Ultima completare a guvernului Vaida Dizolvarea Corpurilor Legiuitoare a remanierei şi o demisie... După ultimele numiri de miniştri făcute Marţi sea­ra, mai rămăsese de com­pletat vacanţele de la de­partamentele muncii şi co­municaţiilor. Lupta în jurul acestor două portofolii au fost des­tul de grea. D. Mirto persistând în refuzul său de a intra în guvernul de alegeri, bi­roul partidului s’a văzut ne­voit să despartă soarta d-sale de a d-lui D. R. loa­­niţescu fratele d-sale ■ ■ A­siamez. Astfel, pentru departa­mentul comunicaţiilor, re­zervat d-lui Mirto, s’a re­curs la o mică... remanie­re, D. I. Gr. Perieteanu nu­mit Mărfi seara ministru al instrucţiunii şi al culte­lor, pentru care şi girase, a fost trecut în ziua de eri la ministerul lucrări­lor publice şi al comunica­ţiilor. La ministerul muncii a­rii publice şi al cultelor a fost numit d. prof. Dimi­trie Gusti, fost preşedinte al casei autonome a mono­polurilor şi al societăţii de radiodifuzi­une. La ministrul muncii a fost numit d. D. R. loani­­ţescu. Nouii miniştri au depus jurământul i­eri la amiazi, înaintea M. S. Regelui şi în prezenţa d-lui prim mi­nistru dr. Al. Vaida-Voevod. Tot eri au fost numiţi ur­mătorii subsecretari de stat: D. Grigore Gafencu, zia­rist, subsecretar de stat la ministerul de externe. D. dr. I. Coltor subsecre­tar de stat la ministerul muncii, sănătăţii şi ocroti­rilor sociale. D. Ioan Popp subsecretar de stat la ministerul de interne. Nouii subsecretari de stat — la care s’a adăogat şi dl M. Şerban — au depus jurământul ori la ami­azi înaintea d-lui prim-minis­­tru dr. Al. Vaida-Voevod. D. ANDREI REFUZA... D. prof. Petre Andrei, numit Marţi subsecretar de stat la ministerul instruc­ţiunii publice­­şi al cultelor, a declinat onoarea de a fa­ce parte din guvernul de alegeri. In consecinţa, decretul penru numirea d-sale a fost anulat. * Primul consiliu de miniş­tri al noului guvern a fost convocat pentru azi la ore­le 11 dimineaţa sub preşe­dinţia d-lui prim ministru dr. Al. Vaida-Voevod. Consiliul va hotărî dizol­varea Parlamentului şi con­vocarea corpului electoral şi va redacta declaraţia ministerială a guvernului care va fi adusă la cunoş­tinţa ţării. * In cursul după amiezii de azi, M. M. Regele va pri­mi în audienţă de prezen­tare pe nouii subsecretari de stat. Monumentul eroilor sanitari In faţa monumentului­ Suveranul primeşte defil­area elevilor institutului sanitar

Next