Cuventul, august 1933 (Anul 9, nr. 2969-2999)
1933-08-01 / nr. 2969
ANUL AL IX-lea. — No. 2969 redacpa şi Administraţia CUCfitEr îi, Calea Victoriei 4a, etajul I (Intrarea prin Pasagiu Imobiliara) TELEFON 312/45 Direcţia 378/10 Redacţia Fondator : TITUS ENACOVICI 378/09 Administrafia Director : NAE IONESCU ANUNCIURILE ŞI PUBLICAJIILE Se primesc la ADPNINISIRATIA „CUVÂNTULUI“ " si prin toate agenţiile de publicitate Taxa de francare plătită in numerar contarn urnire Qir. nen. P. T. T. Nr. 69.196/9? 1933 1 întrunirea funcţionarilor din finanţe Cuvântările şi moţiunea dri dimineaţă a avut loc la sediul «Federaţiei generala a salariaţilor publici» din calea Victoriei No. 54 o întrunire a funcţionarilor financiari. Au participat foarte mulţi funcţionari din Capitală şi provincie. D. I. GEORGESCU, preşedintele Asociaţiei funcţionarilor financiari, a arătat situaţia grea a tuturor funcţionarilor şi în special a celor financiari. Pe lângă reducerile de salarii, au venit legea cadrului disponibil şi două legi speciale ale ministerului de finanţe care au neîndreptăţît în deosebi pe funcţionarii financiari vechi. Unii au fost retrogradaţi, alţii mutaţi, fără nici o vină, alţii puşi în dsponibilitate. D. prim ministru a avut toată buna voinţa să facă dreptate funcţionarilor financiari, însă d- Madgaaru nu s’a conformat sugestiilor sale. Singura speranţă a funcţionarilor financiari a rămas M. S. Regele, la care se vor prezenta în audienţă. Funcţionarii financiari cer dreptate. Ei sunt recunoscători colegilor lor dela alte autorităţi şi în special «Federaţiei generale a salariaţilor publici» care s’a solidarizat cu doleanţele lor şi a luat atitudine faţă de nedreptăţile ce li s’au făcut D IROFTE, vice-preşedintele «Asociaţiei funcţionarilor financiari», a mulţumit Federaţiei pentru ospitalitatea pe care o dă asociaţiei şi mai ales pentru comunicatul de solidaritate cu doleanţele funcţionarilor financiari, precum şi pentru protestul energic ridicat contra atitudinei ministrului de finanţe. Această solidarizare dă un nou avânt mişcării funcţionarilor financiari nedreptăţiţi. Pentru a învinge, este nevoe de solidaritate desăvârşită nu numai între funcţionarii financiari, dar chiar între funcţionarii de toate categoriile-D. TARNESCU, secretarul general al Federaţiei, a arătat că Federaţia s-a solidarizat cu funcţionarii financiari spre a apăra legea statutului funcţionarilor publici şi pentru a care respectul celorlalte legi trebue să se intre în legalitate şi să nu se mai numească funcţionari noui, decât din cadrul disponibil. D. GIUREA a arătat cu cifre numirile noui cari s’au făcut dela 1 Ianuarie până la 1 Iunie 1933. A analizat în special numirile făcute în Aprilie, Mai şi Iunie. D. BOBOICEANU, inspector general P. T. T. a adus salutul Asociaţiei funcţionarilor P. T. T. şi adeziunea de solidaritate a acestora. CUVÂNTAREA DLUI STANCU BRADIŞTEANU D. STANCU BRADIŞTEANU, preşedintele Federaţiei generale a salariaţilor publici a declarat că Federaţia este alături de Asociaţia funcţionarilor financiari în ce priveşte revendicările lor profesionale. Miniştrii sunt primii funcţionari ai ţării şi trebue să aibă referinţă faţă de colegii lor în subordine. Funcţionarii publici vechi au contribuit la crearea României Mari, ei au fost exemple de cinste, muncă şi neprecupeţire a devotamentului lor către stat. Trebue respectat art. 62 din statut, care dă drept funcţionarilor publici, aflaţi în serviciu la 1916, să înainteze până la gradul de directori. Federaţia, potrivit art. 6 din legea cadrului disponibi, va ataca în contencios toate noile numiri făcute în afară de cadrul disponibil. Se va tipări un memoriu în care vor fi expuse toate nedreptăţile făcut© funcţionarilor financiari. Cea mai mare speranţă pentru funcţionari rămâne M. S. Regele, care va face dreptate şi funcţionarilor financiari. Pentru deplina reuşită a revendicărilor profesionale şi pentru salvarea intereselor supreme de stat, este strict necesară solidaritatea tuturor categoriilor de salariaţi publici. D. GEORGESCU a citit apoi textul telegramei expediate M. S. Regelui şi d-lui prim ministru dr. Al. Vaida Voevod. MOŢIUNEA La sfârşit adunarea a votat in unanimitate următoarea moţiune- Funcţionari publici de toate categoriile, de la stat, judeţe, comune şi regiile autonome, întruniţi astăzi 30 Iulie 1933, la sediul Federaţiei generale a salariaţilor publici din calea Victoriei No. 54, în urma discupţiunilor avute şi a propunerilor făcute, hotărâse: 1. Toţi funcţionariii publici, de toate categoriile, se solidarizează întru totul cu toate doleanţele funcţionarilor financiari, şi se obligă a le susţine cu toată energia şi cu ori şice sacrificiu. 2. Roagă pe M. S. Regele să ia sub înalta Sa ocrotire cauza dreaptă şi sfânta a funcţionarilor financiari şi a funcţionarilor de toate categoriile. 3. Roagă pe toţi funcţionarii publici şi toate organizaţiile profesionale, să se solidarizee formal cu cauza funcţionarilor financiari, care este cauza întregului corp al funcţionarilor publici. 4. Apelează la şefii tuturor partidelor politice şi la întreaga opinie publică, şi presei, să ia atitudine pentru apărarea drepturilor funcţionarilor publici, care sunt însă şi interesele supreme ale Statului. 5. Dă depline puteri domnului I. M. Georgescu, preşedintele Asociaţiei funcţionarilor financiari, ca să ia toate măsurile necesare pentru a duce la îndeplinire hotărârile de mai sus. O îndrăzneaţă încercare de şantaj lui — Arestarea unui gangster de 17 ani — ooooo BRAILA 30. — Acum câtva timp cunoscutul bancher Leon Abramovici din oraşul nostru a fost victma unei îndrăsneţe tentative de şantaj. . Un necunoscut a adresat bancherului numit o scrisoare prin care cerea ca în termen de 24 ore dela primirea ei să depună într’un anumit loc din str. Goleşti suma de 2 milioane. In cazul că n’ar fi executat dispoziţiile acestea sau sar fi adresat poliţei, bancherul era ameninţat cu moartea. Bancherul s’a adresat d-lui Florian Crîstescu chestorul municipiului, care l’a consiliat să răspundă că accepta condiţiunile impuse în scrisoare şi să depună la locul indicat suma de 2 milioane care în realitate să fie numai hârtj© maculatură. In prealabil s’au luat măsuri ca locul cu pricina să fie în permanenţă supravegheat. Dar gangsterul brăilean, sesizând, probabil, cursa ce i s a întins, s’a ferit să apară. Totuşi poliţia n’a renunţat să persevereze pe calea cercetărilor pentru a descoperi pe autorul scrisorii. Astfel, cu facerea investigaţiilor au fost însărcinaţi comisarii Oprescu şi Ionescu din poliţia judiciară. După o săptămână de neîntrerupte şi dificile cercetări poliţiştii au parvenit să opereze o arestare.Arestatul se numeşte Teodor Duca, e în vârstă de 17 ani şi domiciliază în strada Dorobanţi Supus cercetărilor, Teodor Duca neagă a fi autorul anonimei, totuşi dictându-i-se scrisoarea cu pricina, cuvânt cu cuvânt, poliţiştii au constatat o flagrantă şi surprinzătoare asemănare între scrisul lui Duca şi el al scrisorii. Un singur lucru, care rămâne nelămurit şi face să se creadă ca Duca are şi complici, e concepţia şi stilul scrisorii, care par să fie atributele unui individ cu oarecare învățătură. Ceea e© nu-i cazul cu Duca. Dosarul cercetărilor de până acum a fost înaintat parchetului care va dispune o repertiză grafologică a scrisorii trimisă bancherului ceia dictată arestatului. ----o(_)XO----1 farul aerian al franței BRUXELLES, 30 (Rador). — Din cele 57 avioane care participă la turul aerian al Franței, 52 au sosit astăzi la Bruxelles. ■-9 -T1- - fg Scandal iscat din cauza proastei picturi din biserică. — Preoţilor li s’a interzis să intre în sfântul locaş. Am asistat ori dimineaţă la ora şi să facă şi unele lucrări de fini şi odaia cu ea agitaţia enoriaşilor, infestaţie populară, al cărei caracsal. Pentru a nu da impresia că a căror fierbere, după cele ce am se pune stavilă d-hii Brăescu, părin- * văzut ori, nu se poate închipui, tele paroh Iorddescu şi părintele D Brăescu dă în judecată pe preo Ulphi Petrescu, precum şi epitro- paroh N. Iordănescu şi cere tripla bisericii, i-au pus la dispoziţie sfântul locaş pe timp de patru luni, bunalului de Ilfov evacuarea Sfinţiei Sale din biserică. Obţine în acest sens o sentinţă, care, însă, afară de rezistenţa enoriaşilor, o întâmpină şi pe aceia a celui de al doilea preot, C. Sa Ulpiu Petrescu, şi a d-lor Ionescu şi Coporan, epitropi. D. Brăescu îi dă în judecată şi pe aceştia şi obţine câştig de mută. Atât preoţii cât şi epitropii sunt evacuaţi, interzicăndu-li-se de a mai intra în locaşul de rugăciune. In plus, toţi patru sunt condamnaţi la câte 1000 lei pe zi, daune către d. Brăescu. Aceştia au făcut apel, care însă fiind respins, procesul se află acum în faţa Înaltei Curţi de Casaţie. Aceasta este trista situaţie în care se află biserica «Sf. Maria» şi slujitorii ei. ter se deosebeşte cu mult de cele care fac obiectul cronicelor de fiecare zi, înregistrate de ziare. O manifestaţie populară cu substrat pur religios, pentru apărarea bisericei. DOUA LUCRĂRI VALOROASE lată faptele: In cartierul Pleşoianu, din sectorul de Verde, acolo unde până mai acum câţiva ani erau vestitele gropi ale lui Ouatu, focare de infecţie cari periclitau sănătatea, s’au ridicat două construcţii admirabile : şcoală primară şi o biserică, înconjurate de un parc de toată minunăţia. Aceste realizări, create din truda locuitorilor din partea locului, face cinste cartierului şi celor cari se îngrijesc de buna lor întreţinere. Şcoala, construită după cele mai moderne procedeie, utilizată cu un confort admirabil, rivalizează cu aproape toate instituţiile de cultură similare dela noi. Credem că avem puţine şcoli construite în acest gen. In ceiace priveşte biserica — în jurul căreia s’a iscat lupta de care vom vorbi, — aceasta este o adevărată minune. Odinioară, cartierul era lipsit de un locaş de închinăciune. Astăzi, însă, după mari străduinţe, e înzestrat cu această biserică, a cărei frumuseţe întrece pe a multor locaşuri sfinte din Bucureşti. PICTURA DEFECTUOASA Ceiace însă a ridicat nemulţumirea, a fost modul cum s’a executat pictura, care a fost încredinţată pictorului Brăescu. Această pictură, aşa zisă în frescă, are darul ca, atunci când atingi vopseaua, îţi rămâne pe degete, când ştiut este că o pictură bisericească, pe lângă alte mari calităţi, trebuie să o aibă şi pe aceia a durabilităţii. Sint biserici în cari pictura se spală de zeci de ori şi culorile rămân ca la început. In biserica «Sf. Maria», din cartierul Pleşoianu, lucrurile sunt tocmai contrarii. Un burete uscat chiar, dacă ar fi tras peste picturile d-lui Brăescu, zidurile ar rămâne albe. UN SCURT ISTORIC In Aprilie 1929 s’a încheiat un contract între primăria de Verde fi d. Brăescu, ca acesta să picteze biserica pentru suma de două milioane lei. Deși contractul expira la 15 Noembrie 1930, totuși d. Brăescu nu terminase lucrările. In 1931, intervenindu-se ca să se termine mai curând pictura, d Brăescu a mai cerut un răgaz până în Martie 1932, obligându-se ca până la acea dată să termine lucrările, biserica urmând a fi dată cultului. In Aprilie 1932, d. Brăescu a cerut să se facă recepţia lucrărilor, arătând că totul este terminat. In urmă, biserica a fost sfinţită şi încredinţată preoţilor pentru oficierea slujbei religioase. După două-trei cutii de la sfinţire, unele părţi ale picturii au început a se altera, decolorăndu-se. Pictorul, în urma intervenţiilor, a cerut un nou răgaz de trei luni, în care timp să refacă tablourile alterate în această vreme,oprindu-se serviciul divin. Au întrit şi acestepatru luni, fără ca d. Brăescu să fi executat ceva. Biserica era în aceiaşi stare deplorabilă. In faţa acestei situaţii, Patriarhia dă din nou ordin preoţilor să intre în biserică şi să facă slujbe Dumineca şi în zilele de sărbătoare, iar în restul săptămânei, dacă d. Brăescu voieşte să lucreze, biserica să-i fie lăsată la dispoziţie. Totuşi, d-sa nu s-a mai prezentat la lucru, ba mai mult, pretinzând că primăria nu-i achită sumele ce avea de primit, a recurs la un plan de constrângere. PREOŢII SUNT EVACUAŢI DIN BISERICA , , De aici începe grozăvia faptului Mulţimea asistă la serviciul divin, oficiat în faţa bisericii Cum se oficiază acum Pentru ca enoriaşii să nu fie lipsiţi de serviciu divin, Patriarhia a dbelegat pe părintele Teofil Ionescu, să oficieze slujba religioasă, în biserica în care preoţii Iordănescu şi Petrescu, nu pot pătrunde. SCENE IMPRESIONANTE Nu au lipsit nici manifestările pline de durere ale credincioşilor, l-am văzut ori strânşi în jurul părintelui Petrescu, care, îndurerat, stătea în faţa bisericii, ascultând de afară sfânta slujbă oficiată de părintele Teofil. Toţi cei care se aflau afară, plângeau şi ridicau blesteme pentru cel care a făcut ca altarul să fie lipsit de slujitorul lui. Bătrâni şi tineri, medici, ofiţeri, lume din toate categoriile sociale, se afla ori strânsă în jurul bisericii din care preoţii au fost isgoniţi. Toţi plângeau şi tuturor părintele Ulpiu Petrescu, le dădea cuvinte de bătaie. BOTEZURI IN AER LIBER După ce părintele Teofil a terminat slujba, s’au oficiat în faţa bisencii, de către Sf. Sa şi părintele Petrescu, patru botezuri, la unul din primii noui creştinaţi naş fiind d. deputat Lotar Rădăceanu. Mulţimea, strânsă în faţa localului sfânt, a ascultat apoi cuvântările preoţilor Petrescu, Teofil Ionescu şi ale epitropilor, cari au arătat motivelepentru cari cei doi preoţi au fost isgoniţi din biserica lor. Toată lumea a isbucnit în accente de adânce indignare, toţi fiind hotărâţi să intre în biserică şi să dea afară schelele cari încă dărniesc acolo. Cât priveşte pictura, enoriaşii sunt decişi să se facă noui lucrări pe cheltuiala lor. GESTURI PAGANE In cuvântările cari s’au rostit, au fost arătate şi câteva din gesturie d-lui Brăescu, gesturi întâlnite numai la păgâni, iar nu la acei cari fac parte din biserica noastră. Astfel, într’una din zile, a fost găsit în altar împreună cu soţia sale, stând pe Sfânta masă şi fumând, iar altădată, într’un acces de nevoi, a dat cu piciorul în sfânta Tâmplă, rupând o bucată din ea CE SE IMPUNE Pentru remedierea acestei situaţii şi pentru liniştirea spiritelor din enorie, se impune ca de îndată să se formeze o comisiune din specialişti în pictura bisericească, în care să figureze şi rectorul academiei de belle arte. Aceştia să examineze pictura d-lui Brăescu. Dacă se vor constata condiţiunile defectuoase ale picturii, d-sa să fie obligat a plăti daune pentru pagubele cauzate. Până atunci însă, populaţia din cartierul Pleşoianu, continuă a fi agitată . RADU ARGEŞ Nenorocire la un concurs de motociclete ] UN MOTOCICLIST A CĂZUT IN MIJLOCUL PUBLICULUI BERLIN 30 (Rador). — Astăzi a avut loc un concurs de viteză pentru motociclete. Două mașini participante s’au ciocnit la un viraj și s’au răsturnat. Unul dintre conducătorii automobilelor a fost aruncat cu o putere foarte mare, căzând în mijlocul mulţimii de curioşi. O persoană a fost ucisă şi alte 18 au fost rănite mai mult sau mai puţin grav. Persoana ucisă este membru al tineretului hitlerist. Poliţia a suspendat serbarea. ... gj'fi 1 Revoluţia germană face „tabula rasa“ cu principiile internaţionale Dar ar face bine să respecte drepturile ginţilor PARIS, 30 (Rador). — Saint Bric© serie în «Le Journal» un articol cu privire la actuala situaţie din Germania. Intre altele scrie următoarele: «Faimoasa poveste a misterioaselor avioane care au sburat pe deasupra Berlinului este pusă într’o lumină nouă acum când avioanele naţional-socialist© îşi multiplică raidurile peste teritoriul austriac. «Reuniunea consiliului Societăţii Naţiilor, convocată pentru data de 3 August, pentru a examina conflictul dintre Bolivia şi Paraguay, cade tocmai la timp pentru a permite ridicarea acestor incidente, ca şi a celorlalte violări nu mai puţin calificate. «Vorbind astfel, facem aluzie la răpirea cetăţenilor francezi din teritoriul Sarre, răpire care a făcut obiectul unor plângeri formale ale comisinni guvernamentale a acestui teritoriu. «Este vremea să se ştie că, dacă revoluţia germană are cu adevărat pretenţia să facă «tabula rasa» cu toate principiile de corecţiune internaţională, face, evident foarte bine că semnează pacte dar ar face şi mai bine dacă ar începe prin a respecta principiile fundamentale ale dreptului ginților. Consecințele semnării ceacobalului cu Vatiaaal BERLIN 30 (Rador). — Ziarul «Germania», organul d-lui von Papen, vice-cancelarul Reichului, s’a abţinut până în prezent de a reproduce răspunsul dat de curând de cătr© cercurile autorizate ale Germaniei, la articolele apărute în «Osservatore Romano», organul Vaticanului, cu privire la spiritul care a inspirat încheierea concordatului semnat între Reich şi Vatican. Astăzi ziarul «Germania» publică acest răspuns pe care îl însoţeşte de următoarele comentarii«Anumite pasagii, destul d© acerbe, din această polemică, nu sunt câtuşi de puţin justificate de către textul publicat de ziarul Sfântului Scaun. «Aparentele contradicţii care ar fi existând între părerea ziarului «Osservatore Romano» şi aceea a cercurilor berlineze se rezolvă cu uşurinţă, dacă se ia în consideraţie că motivele de ordin eclesiastic, care au determinat încheierea concordatului, diferă de acelea din care se inspiră de obiceiu stat de în asemenea împrejurări. «Se înţelege de la sine că biserica nu înţelege câtuşi de puţin ca principiile din care se inspiră ca să devină şi ale statului, cum par a lăsa să se înţeleagă unele puncte din răspunsul german. «Tot astfel, ridicarea măsurii guvernului, prin car© preoţii germani sunt opriţi de a face politică, n’ar putea fi ridicată decât dacă situaţia s’ar schimba în aşa grad, încât ar face concordatul să rămână fără obiect. «Pe de altă parte este exact, cum afirmă răspunsul german, că încheierea concordatului a implicat, recunoaşterea guverului naţional-socialist de către Sfântul Scaun. «Nu mai puţin totuşi, «Osservatore Romano» are dreptul să contest© că Vaticanul ar fi legat prin acest fapt de vreo orientare politică determinată». Bandiţii eliberează pa tânărul O’Connel HOLLYWOOD 30 (Rador). — John O’Connel junior, fiul cunoscutului bogătaş cu acelaşi nume, care fusese răpit de bandiţi în ziua de 7 iulie, va fi eliberat în 24 ore, deoarece părinţii au depus răscumpărarea de 45.000 dollari, cerută de răpire*** --------pXo— Un atentat în gara Subotica * BELGRAD. 30 (R*dor). — In gara Subotica a făcut explozie astăzi o maşină infernală ascunsă într unul cu cuferele depuse la magazia de bagaje. Un funcţionar al căilor ferate a fost ucis. Poliţia a deschis o anchetă pentru descoperirea vinovaţilor. -----oOXOo— plin trib rebel in India LONDRA 30 (Rador). — Se comunică din Simla (India) ca autorităţile britanice au cerut şefilor tribului Bajaudis, situat la frontiera de Nord Vest, sa predea pe agitatorii refugiaţi la ei Comunicarea autorităţilor britanice adaogă că daca va refuza să se supună, tribul va fi bombardat cu avioanele în zorii zilei de 1 August. Solemnitatea de la Cercul militar al subofiţerilor de rezervă Jurământul noului consiliu de ad-jie T.ii ,i «... im cercului mili tar al subofiţerilor le rezervă, din Catea Rahovei No. 147, solemnitatea depunerei jurământului noului consiliu V. Dumitrescu, preşedine I. Lucaci şi D. Borcea, vice-preşedinţi Popescu, casier, Gh. Ştefănescu, secretar, consilieri Popescu, Răducan, etc. Au luat parte la solemnitate: din partea U. O. R. d-nii general Rujinschi şi d. It. Anghelescu, din partea soc. «Mărăşeşti» D. Leibovici (Parisianu) şi C. Alexandrescu din partea Cercetaşilor derăzboiu, col. Berindei şi lt. Marinescu. Surorile de caritate au fost reprezentate prin d-nele Achimescu, preşedintă, g-ral Călinescu, Stela Lambru şi d-ra Miga. Din partea Contenduirei, a asistat d- lt. col. Arifeanu. Jurământul a fost luat de către preotul Inocenţiu Ştefănescu confesorul garnizoanei, după care d. general Rujinschi a citit decrepţie regale prin care sunt decoraţi cu «Coroana României» în grad de cavaler d-nii G. V. Dumitrescu şi Popescu, iar cu «Serviciul Credincios» cl. III, d-nii I. Lucaci, D- Borcea şi Rădvan Popescu, înmânând decoraţiile d. general Rujinschi a arătat celor ce au fost distinşi cu decoraţii, că trebue să muncească şi de aci înainte cu aceiaşi râvnă pentru a pregăti pe subofiţerii din întreaga ţară, cari trebue să fie o pavăză în jurul Tronului. Au mai luat cuvântul d. col- Berindei, d-na Achimescu. La urmă, multumind tuturor avorbit d. G. V. Dumitrescu, președintele cercului-După aceasta s'a servit asistenta! • gustare. î------exo-------.