Dacia, ianuarie-iunie 1923 (Anul 10, nr. 17-146)

1923-01-28 / nr. 21

ANUL X No. 21 Fondator : CONST. IMINESCU Redacția și Administrația Strada Traian 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni­e 200 lei 120 „ Manuscrisele nepublicate nu se TELEFON No. 85/1 II CONSTAN­ȚA Rummlet 2$ Ianuarie 1923 — înapoiată DACIA Director: L. M. MESCU -Apare zilnic la ora 12 J­­UNgLEU NUMĂRUL Tifosul exantematic ne amenință iarăși, el se întinde ci repeziciune peste toată țara. Nu era destul atîta șobolănime, inca vin și păduchii. Un adevărat bloc politic. »■•«ir P' ^ittuStiäSMiiäSisäSHi&SSiS^äSäi Uliii (IA lit! Statul nu poate face co­merț. E o axiomă și nici o discuție nu mai încape. Dar statul are o sumede­nie de instituții avînd ca­racter pur comercial și din care își trage sau ar trebui să tragă foloase care să ușureze budgetul impo­zitelor. E de netăgăduit că trăim într’o epocă în care interesul economic covîr­­șește. Am trecut prin epoca e­­roică și mai avem mult, pînă vom atinge epoca ra­țiunii pure. Așa fiind, e nevoie ca toate instituțiile de stat, a căror complex este econo­mic să prindă o organiza­ție comerciala fiindcă nu­mai astfel vor putea da rea­­domeniul maxim, folositor și publicului și patriei. Astfel pusă chestiunea, evident că dictonul,,,statul nu poate face comerț,“ e in­suficient exprimat, de­oare­ce îi lipsește un detaliu. Adevărata formula ar tre­bui să sune: statul nu poa­te face comerț păstrînd or­ganizațiile anti­comerciale ale instituțiilor sale eco­nomice. Acum cînd se vorbește de acordarea autonomiei căilor ferate române, legată de realizarea unui împru­mut extern de cinci sute milioane de franci problema mai sus expusă revine în discuție de la sine. E fără îndoială, în acest proect de autonomie, vor­ba de o independență relativă a căilor ferate. Mă gîndesc că partea cea mai însem­nată e privitoare la scoa­terea din budgetul general al statului, a capitalului le­gat de cheltuelile și veni­turile rețelei și exploatării căilor ferate. Măsura nu poate fi decît bună, fiindcă e dezastros pentru o insti­tuție economică de stat să contribue cu veniturile ei la căpătuirea și susținerea al­tora, după cum e tot atît de dezastruos, ca zile unei astfel de perde­­între­prinderi să fie susținute cu veniturile generale­ ale sta­tului. Din două lucruri, una, ori întreprinderea poate trăi prin propriile ei mijloace și atunci e greșit sistemul de a-i taia avîntul la fiece moment, ori nu poate trăi singură și în acest caz, e mai nimerit să fie desfiin­țată. Ne găsim în această di­lemă și cu căilor ferate, întreprinderea De venituri bune putem fi siguri, dacă organizația și administra­ția căilor ferate s’ar potrivi timpurilor și împrejurărilor actuale. De ce nu merg bine, azi, trebuie la această întreprindere ? Fiindcă or­ganizația e anti­comercială și administrația e sub ni­velul oricărei întreprinderi similare. Cînd autonomia cailor ferate romîne, dar păstrînd actuala organiza­ție și înrăita administrație, păstrînd prin urmare ve­chiul sistem, nu se poate crede că situația se va schimba. Vom reveni, fa­tal, la­ necesitatea de a subvenționa întreprinderea, adică la regimul de azi, atît numai că unele capi­tole budgetare vor fi schim­bat». Paguesul pentru stat vor răm­îne aceleași, în cel mai bun caz, daca nu se vor produce și dezastre mai mari. Dar dacă, din potrivă, ne-am fi gîndit la reorga­nizarea căilor ferate, tran­sformed baza alcătuirii a­­cestei întreprinderi, comer­­cializînd și organizarea și administrația, dacă de pildă s'ar forma­ o societate—na­tura ei juridică fiind indi­ferentă—cu capital propriu, cu mecanizm comercial și înpănat acest mecanizm cu oameni competing în toate direcțiunile, și în materie techinică și în acea comerci­ala, sau chiar dacă fără a mai forma o societate, ar părăsi sistemul de statut or­ganizare, bazat pe funcțio­­narizm, ci s'ar apleca în­spre acel încercat în comercial, bine întreprinderile particulare, oare folosul nu ar fi mai mare ? Evident că da. In scurt prin urmare, a­­cordarea unei autonomii, fără primenirea concepțiilor și conducerii, nu poate în­drepta nimic, ba din po­trivă poate isca mari nea­junsuri. Fără autonomie și cu re­organizare, conform cu ce­rințele moderne economice rezultatul poate fi neîndo­ios mai bun. Afară numai dacă nu e și în cazul acestei ches­tiuni, eterna șurubărie me­nita să creeze înbogățiți și afaceri pentru unii, în­­ de­trimentul tuturor. C. Ia­miseu Discuțiuni femeieșt? Ce vom face cu drepturile politice? Ori­cât ar fi da legitimă bu­curia alegelor mele, prin fap­tul că lupta pentru emanciparea femeii este pe cale să fie înco­ronată de succes, chiar și la noi în țară, unde a fost atât de combătută, să-mi fie permis să nu mă bucur prea mult. Și nu mă bucur, pentru că nu e nici o bucurie, să vezi pe fe­n­e, depărtându-se din ce în ce de adevărata ei menire și de a­titudinele ei firești. Ori­câte drepturi politice ni s’ar da, găsesc că nu avem ne­voie de ele. Politica face de multe ori pe bărbați să-și piardă capul și să ’și neglijeze afacerile: ce am putea face oare noi, femeile, cu această politică care învrăjbește pe toată lumea ? In loc să ne vedem de gos­podăria noastră — și așa ne­glijată de o bucată de vreme— vom fi nevoite, vom fi forțate de bărbații noștri, de a duce po­litica pe care o crede ei mai bună, nu atât pentru interesul superior obștesc, ci pentru inte­resele lor personale. Și mă rog. Ar putea una din­tre noi să-mi spună că ar avea putința de a duce o politică o­­pusă propriului ei bărbat ? Dar atunci vor fi două inte­rese opuse în aceiași gospodă­rie, cea ce este inadmisibil. Și dacă admitem prima ipo­teză, unde bărbatul să influen­țeze din punct de vedere poli­tic, asupra soției sale, la ce bun să­­ țnem nevestele pe drumuri, să dea acelaș vot, ca și bărba­ții lor, candidaților diverselor partide ? Și dacă mai luăm o altă ipo­teză, când femeia ar vota din simplă simpatie, pentru vre­un concurent al bărbatului ei ? Atunci vom avea ciomăgeală la secția de vot și păruială a­­casă. Ori­cum văd lucrurile, pared tot e mai bine să ne vedem de lucru și de gospodăria noastră, care ori ce s’or zice, are nevoe ce noi Florim Diploma problematică in urma zarvei ce s’a produs în jurul tristului personaj C. N. Larry și a proble­maticei sale diplome de licențiat în drept de la Universitatea din Iași, forul în drept, adică consiliul de disciplină al baroului de avocați din Constanța, a înaintat o adresă către decanul facultății din Iași să trimeată relațiuni dacă cel bănuit este sau nu licen­țiat în drept de­oarece până azi nu a putut înainta diploma în original. Vom vedea în sfârșit dacă pielea de om onorabil cu care a voit să se îmbrace această spaimă a buzunarelor negustorești și ale politicianilor, este tăbăcită cu banc­note sau cu știiiță de carte. Tot e bine, deși târziu, că s’au gîndit cei în drept să regularizeze situația de avocat a lui C. N. Larry, înscris în­potrivă legilor și a regulamentelor, în baroul avo­caților din Constanța, încă din 4 Martie 1921, pe baza numai a unui certificat șubred, care nu constată nici barem că și-a depus examenele. Mai bine târziu decît nici­odată. Ceea ce n’am înțeles, însă, este de ce decanal avocaților din localitate, face ma­rea cinste, necuvenită unui C N. Larry, de a­­ pune în rând în aceiași adresă, cu alți șase tineri avocați, sau mai bine zis, de ce acești 6 avocați sunt înjosiți, până a fi socotiți că nu sunt în bună regulă cu Universitatea și sunt amestecați în mo iila lui C. N. Larry. In cazuri de acestea, în care onorab­ilitatea cuiva este bănuită e cel puțin gre­șit să se treacă cu atâta ușurință peste buna cuviință și să se generalizeze o între­bare bănuitoare, care nu privește decît pe unul Se puteau cere relațiuni și asupra diplomelor celor șase avocați noi înscriși, dar prin adresă separată, nu la un loc cu gunoiul societății dobrogene. Și drept încheiere, mai întrebăm încă odată, cum a putut fi înscris un C N. Larry în barou, pe baza unui certificat nedoveditor, lăsat nesupărat dela 24 Martie 1021 până azi, socotit avocat un om vîndut, certat cu justiția, dezertor și dușman al unității de stat romînesc. Am vrea să știm, cum și de ce ? O bucurie dureroasă Să râdem sau să plângem? In ru­gi convoaie, pe drumuri păcătoase, din toate colțurile ju­dețului se strâng spre portul nostru, zi și noapte, c­ vas de ceas, căruțele cu cereale ce vin să fie trimise peste mări și țâri. Pe lângă ele, veseli și sprin­teni merg sătenii nerăbdători să primească în schimbul bucatelor lor, vraful de hârtii monede Cu bucuria unui beduin care se a­­propie de pază, ei își grâbesc pașii spre silozuri. Răsturnând sac după sac, ei nu-și dau seama că se golesc de aur, pentru hârtia a cărei va­loare e din ,zi în zi mai mică. Agricultorii se bucură că pre­țul orzului a ajuns la 3,72 lei kilogramul, și,,al ovăzului a de­pășit chiar 4 lei kilogramul. Ei nu mai țin seama că leul a ajuns să nu valoreze mai mult decât 2 centime în aur. De­ puterea lui achizitorie pe piețele străine, nu se mai poate vorbi. El a rămas o jucărie, o poză pentru copii, care nu poate avea altă valoare de­cât acela de a satisface o curiozitate artis­tică. In asemenea situație e locul si ne veselim că luăm teancuri de parale pe cerealele expor­tate ? Nu­­ e dureros târgul ce-l fa­cem, căci el ne arată în goliciu­nea ei adevărată, situația neno­rocită în care ne aflăm­­ un sac de hârtie care nu prețuește mai mult de un cocoșel de aur. Octavius Consiliul de miniștri și noua constituie — Măsuri împotriva o­poziției — Eri de dimineață a avut loc acasă la d. I. G. Duca, un lung și important consiliu de mi­niștri. S’a hotărât ca ori după a­­miază să se depună, la Cameră și la Senat, proectul de Con­stituție cu procedura arătată la timp. Imediat apoi Corpurile Legiu­itoare vor trece în secțiuni spre a o lua în discuție. Consiliul a stabilit apoi toate amănuntele de procedare față de orice eventuală manifestare a opoziției. D. I. G. Duca ministru de ex­terne a făcut un lung expozeu, — acelaș făcut presei — asupra politicei externe. D. general Văitoianu a făcut un raport asupra agitațiunilor studențești antisemite. Consiliul a discutat apoi si­tuația comisiei interimare a Ca­pitalei. Deși miniștrii n’au vrut să spue ce s’a hotărât, totuși pu­tem afirma cu toată certitudinea că consiliul a hotărât înlocui­rea ei. COMITANII NU SE ASTAMPARA Bazargic 27. — O bandă nu­meroasă a atacat comuna Caralos din județul nostru, jefuind pe săteanul Raieiu Penefi de suma de 14.000 lei și o sumă de aede de *w turceșM. Tâlhăria din strada Crișana — O femee jefuită de 10.000 lei — La locuința d-Lii Dumitru Iuga din str. Crișană 38, în lipsa d sale de acasă, trei ve­cini, Bratu Căpitănescu hamal la cereale, Badea Gh . măcelar și Ion Zaharia muncitor, s­au in­trodus în locuința acestuia, cu gând de a fura. Fiind însă simțiți de soția d-lui Juga, hoții s-au repezit a­­supra acesteia punându-i un că­luș la gură și lovind-o. După aceia, au scotocit prin casă, găsind în cele din urmă un pachet cu 10.000 lei pe ca­­re-i luară. Plecând, hoții au amenințat pe victimă câ o vor omora în cazul când îi va denunța. Poliția însă fiind anunțată a arestat pe cei trei făptași. Expulzarea unui agitator Individul Anghel Simion fiind surprins de către brigada de siguranță că face propagandă revoluționară în sânul muncito­rilor, a hotă­rt expulzarea lui. Triumful Dobrogei June Sub acest titlu, surata se în­­planează și se bucură că în urma campaniei ce a dus pen­tru zădărnicirea transformărei Constanței în port militar, s’au convins cei din fruntea țării și ministerul de război desminte categoric știrea că s’ar intenți­ona și s’ar lucra la acel depar­tament pentru construirea unei baze navale la Constanța. Desmințirea minist­rului de război, parcă spune ce am spus noi, iar nu ce a svonit Dobro­­gea Jună, fiindcă noi am arătat că transformarea portului Con­stanța în port militar e o gogo­riță, așa că întreaga campanie plătită cu din banii primăriei Constanța, era țesută pe min­ciuni și cu rea credință pe sim­ple svonuri. Logica cea mai simplă arată, care e triumful suratei june. Și-a dat singură cu tifla. Consfătuirea Came­­rilor de comerț — întrunirea Sfatului Ne­gustoresc local— Luni 29 cor. va avea loc la București, în localul bursei, o consfătuire între delegații tutu­ror Cămărilor de comerț din țară. Se va discuta anteproectul de lege contra speculei un­­ite, care nu intră in vederile Camerilor de comerț. D. George Georgescu preșe­­dintele camerei locale a plecat ori la București, pentu a lua parte la consfătuire. Tot în aceiași chestiune, Sfa­tul Negustoresc din localitate a avut o consfătuire în sala de lectură a restaurantului Grand, hotărându-se ca Sfatul să pro­testeze de asemenea împotriva legal șioed­et«, «a fffad­arW­­te«I. i Reportaj parlamentar € AMEN A Ședința de la 26 Ianuarie D. I. Mihala­ch­e relatează mo­dul cum a fost arestat, într'o întrunire publică, în chip ilegal și protestează contra asemenea abuzuri. D. Mihail Popovici citește o declarare a partidului național prin care se contestă autoritatea morală a partidului de la putere, de a legifera. Ii amintește par­tidului liberal că a eșit dintr’o lovitură de stat, prin fraude și violente și că nu reprezintă vo­ința țârii. Partidul national face responsabil guvernul liberal de întreg dezastrul economic în care ne­­f­ âm. El cere înlăturarea re­gimului și noui alegeri libere. Până atunci parlamentarii națio­nali se retrag din corpurile le­giuitoare. D. I. C. Brătianu critică pro­cedarea opoziției și spune că n'a venit la putere printr’o lovitură de stat, însuși Tache Ionescu pregătindu-i puterea și că are credința că guvernarea liberală va aduce roade frum­oase țării. D. președinte Orleanu depune proectul de Constituție propus de comisiunea constituțională și de numeroși deputați majoritari. Se admite urgența și se trece la examinarea constituției în sec­țiuni. SENATUL D. Ferechhide depune proectul de constituție căruia i se încu­viințează urgenta. D-l dr. Gropșan citește în nu­mele partidului național român declarația citită și la cameră. D. Trofin, in numele partidu­lui nationalist-democrat, citește o declarație prin care arată că nu recunoaște dreptul corpuri­lor legiuitoare de a fi corpuri constituționale, dar că având în­­ vedere faptul că alături de con­­­­stituție vor fi de votat zilnic și alte procete, naționaliștii rămân în parlament. » Croitor hof Brigada de siguranță a arestat pe croitorul Ion Bâtlan, dovedit a fi necinstit. Numitul călătorea prin comu­ne învecinate orașului nostru și lua comenzi, după care, dispă­rea fără urmă. In cele din urmă insă­­ s’a înfundat. Un «client» din Mur­­fatlar, înșelat de asemenea, l-a urmărit și predat siguranței. La domiciliul croitorului n'au găsit mai multe rânduri de îm­brăcăminte din cea furată« Faptele zilei Furt.— D. Herman Polak, ve­nind de la gară pe strada Ca­rol, împreună cu un hamal ce-i ducea geamantanul, la un mo­ment dat se pomeni că hamalul dispăru cu geamantanul. — Intr’un mod cu totul mis­terios, a dispărut aseară pe la ora 6, un butoi cu scrumbii să­rate, din fața magazinului de co­loniale «La Căpăț­ina de zahăr» din strada Carol. Întrucât e vorba de pește să­rat, credem că poliția va desco­­per4 «ți tișer­i» ktț. nJDEB^áoafi SISSI^H­ifiSE?EBHSEH"»írBW1J ®' î­ltima ora I Ciocniri sângeroase între francezi­i si germani­i Berlin 27.­ Industriașiior germani cari au fost con­­­­damnați la Marența, li s’au făcut la întoarcere pe la parcursul drumului o primire entasiasta. Mulțimea a coni­­­tat pretutindeni cântece pa­riotice, de­și francezii au o­­prit astfel de manifestații.­­ La Düsseldorf a avut loc o manifestație în contra arestării funcționarului Schlutas, care a degenerat hi ciocniri cu trupele franceze. S-au schimbat focuri de ar­­me. Mai mulți germani au fost răniți. Un discurs al lui Plastiras Atena 27. — Generalul Plastiras Inspectând brigada de infanterie de la Atena a ținut soldaților un discurs , care le-a spus că acuparea de către francezi a terit­riul lui german poate aduce o ruptură în relațiile dintre ma­­­rii aliați. Plastiras a fă­ut apel la patriotismul soldat lui grec care va fi chemat în curând să spele rușinea din Asia Mică. Lordul Curzon se adresează­­ Ligei Națiunilor Lausanne 27. —­ Disposition!!® delegatom ! kemaliste cu pr­­vire la semnarea tratatului de care continuă a fi d­oa«o abile, cu toate că s’­­au făcut progrese în anumite direcții. Turci au redus pretențiile lor de repar­tiuni de la 50 la 15 milioane lire turcești. Lordul Curzon a adrsat Ligei Națiunilor o s rigoare prin care cere înscrierea la ordinea zilei a viitoarei sesiuni, in confor­mitate cu art. II din pact, a diverginței care ex­ită între delega­­țiunile engleze și kemaliste de la conferință relativ la granițele­­ posesiunilor turcești din Asia Mică și a teritoriilor de sub man­­datul statului Irak, de­oarece această diverging de vederi ame­nință pacea. Incidentul greco Sârb Atena 27. Ministrul Serbiei d. Balucicî, care tre­buia sa semneze convențiunea comerciala greco-sârb si în legătură cu înființarea unei zone libere în portul Sa­lonic, s’a prezentat ministrului de externe d. Alexan­dri, aducându-i la cunoștința ca guvernul sârb a adop­tat punctul de vedere a camerei de comerț di­n Belgrad prin care se cere ca o fâșie de teren de-a lunngul caii ferate de la frontera sârba până la Salonic să intre în depline proprietate a statului sârb. D. Alexandri și-a exprimat mirarea ca asupra acestei chestiuni, care era socotita deplin rezolvata, s’a putut reveni cu noui ce­reri A promis totu ministrului sârb ca va aduce cazul la cunoștința consiliului de miniștrii grec. Plecarea trupelor americane din Renania Berlin 27. — Trupele americane din Renani­a s-au îmbarcat ori la Antwerpen pentru America. , Organizarea rezistenței germane Berlin 26.— Guvernul Reichului și guvernele federale au fă­cut apel pentru sprijinirea muncitorilor din Ruhr. Deasemenea au lansat un apel profesorii germani invitând pe paltini și munci­­tori din toată Germania la ofrande pentru populația din Ruhr. Rusia cumpără cărbuni din Turcia Constantinopol 27.­ Ras­a sovietici a cumpărat 20 mii tone cărbuni din Zonguldac. O parte din acești cărbuni au fost trans­portați la Batum. O flotă aeriană engleză la Mossul ComtanVnaport 21. O puternică escadră aeriană engleză a plecat din Dardanele la Mossul Din Bagdad de asem­nea a plecat cu aceiași destinație o altă escadră aeriană. Din Port Dispozițiuni — Vama a pus în vedere atjenț lor de vapoare că sa­cii cu corespondentă poș­tali vor fi predați imediat plum­buiți. Contravenienții vor fi pe­depsiți. In chestia furturilor.­— Sesi­zați de numeroasele furturi ce se comit zilnic aproape în port, Camera de comerț locală, a ho­tărât să convoace într’o zi a cărei dată nu e fixată încă, pe toți reprezentanții caselor de ex­­pedițiuni și vămuiri și ai agen­țiilor de vapoare, precum și pe șefii autorităților portului la o consfătuire, la care să se ia mă­suri pentru încetarea starei ac­­tuale de lucruri. Accident — Florea Pavel mun­citor, pe când lucra la vaporul „Oituz* pe covertă, a alunecat de pe o schelă alegându-se cu o ușoară fractură a unei mâini. Vast sosite.— «Oituz« român din Sulina cu 137ă tone cereale „Durostor* român cu 1500 tone diverse din Balcic, «Margareta» ellen cu 175 tone diverse din Mangalia, „Eturnaau" ban oz deșert din Cospoli, „Polo" cu­­plez cu 100 tone diverse din Galați. Plecare.— „Cité de Nancy“ francez cu 100 tone benzină la Cospoli și „Vera“ norvegian cu 2600 tone cereale la Salonic. V­ALUTA Buc. 26— La bursa din Pa­ris leul nostru a cotat pe aH»a 4« ari 7, statfase, 1 EB&Í Ce este cu exantematicul? Serviciul sanitar a anunțat acum 3 săptămâni că a desco­perit un caz de tifos exan­tema­tic la personalul ben­­zifului de armăsari din Annaob hl­i. De atunci nu ni s’a mai co­municat însă nimic. A murit bolnavul, ori s’a în­sănătoșit ? S’au mai ivit și alte cazuri ? Ce măsuri a luat serviciul sa­nitar față de cazurile ce se se nalează în județele limi­trofe. Așteptăm lămuririle cuvenite. Informațiuni Serviciul maritim ne roagă să desmințim informația apăru­tă în «Dobroge­i Jună» No. 207 Cum că ar fi sosit vaporul «Ro­mânia», acest vas fiind actual­mente la Purta. — Sunti­m inform­a țî că La u­­zina orașului s’au reparat încă două motoare, rari vor fi puși în f­u­țiune peste 2 3 zd . Din motoarele ce­ au fo­t de­­teriorate de incendiu, mai ră­mâne unul singur stric­ 1 — D-na Lucreția Ciobanu­ profesoară la școala secun­dară și normala din loca­litate a fost detașat la Ș­coala secundară de fete 1« Câmpiata.

Next