Dacia, ianuarie-iunie 1923 (Anul 10, nr. 17-146)
1923-01-28 / nr. 21
ANUL X No. 21 Fondator : CONST. IMINESCU Redacția și Administrația Strada Traian 22 ABONAMENTUL Pe 12 lunie 200 lei 120 „ Manuscrisele nepublicate nu se TELEFON No. 85/1 II CONSTANȚA Rummlet 2$ Ianuarie 1923 — înapoiată DACIA Director: L. M. MESCU -Apare zilnic la ora 12 JUNgLEU NUMĂRUL Tifosul exantematic ne amenință iarăși, el se întinde ci repeziciune peste toată țara. Nu era destul atîta șobolănime, inca vin și păduchii. Un adevărat bloc politic. »■•«ir P' ^ittuStiäSMiiäSisäSHi&SSiS^äSäi Uliii (IA lit! Statul nu poate face comerț. E o axiomă și nici o discuție nu mai încape. Dar statul are o sumedenie de instituții avînd caracter pur comercial și din care își trage sau ar trebui să tragă foloase care să ușureze budgetul impozitelor. E de netăgăduit că trăim într’o epocă în care interesul economic covîrșește. Am trecut prin epoca eroică și mai avem mult, pînă vom atinge epoca rațiunii pure. Așa fiind, e nevoie ca toate instituțiile de stat, a căror complex este economic să prindă o organizație comerciala fiindcă numai astfel vor putea da readomeniul maxim, folositor și publicului și patriei. Astfel pusă chestiunea, evident că dictonul,,,statul nu poate face comerț,“ e insuficient exprimat, deoarece îi lipsește un detaliu. Adevărata formula ar trebui să sune: statul nu poate face comerț păstrînd organizațiile anticomerciale ale instituțiilor sale economice. Acum cînd se vorbește de acordarea autonomiei căilor ferate române, legată de realizarea unui împrumut extern de cinci sute milioane de franci problema mai sus expusă revine în discuție de la sine. E fără îndoială, în acest proect de autonomie, vorba de o independență relativă a căilor ferate. Mă gîndesc că partea cea mai însemnată e privitoare la scoaterea din budgetul general al statului, a capitalului legat de cheltuelile și veniturile rețelei și exploatării căilor ferate. Măsura nu poate fi decît bună, fiindcă e dezastros pentru o instituție economică de stat să contribue cu veniturile ei la căpătuirea și susținerea altora, după cum e tot atît de dezastruos, ca zile unei astfel de perdeîntreprinderi să fie susținute cu veniturile generale ale statului. Din două lucruri, una, ori întreprinderea poate trăi prin propriile ei mijloace și atunci e greșit sistemul de a-i taia avîntul la fiece moment, ori nu poate trăi singură și în acest caz, e mai nimerit să fie desființată. Ne găsim în această dilemă și cu căilor ferate, întreprinderea De venituri bune putem fi siguri, dacă organizația și administrația căilor ferate s’ar potrivi timpurilor și împrejurărilor actuale. De ce nu merg bine, azi, trebuie la această întreprindere ? Fiindcă organizația e anticomercială și administrația e sub nivelul oricărei întreprinderi similare. Cînd autonomia cailor ferate romîne, dar păstrînd actuala organizație și înrăita administrație, păstrînd prin urmare vechiul sistem, nu se poate crede că situația se va schimba. Vom reveni, fatal, la necesitatea de a subvenționa întreprinderea, adică la regimul de azi, atît numai că unele capitole budgetare vor fi schimbat». Paguesul pentru stat vor rămîne aceleași, în cel mai bun caz, daca nu se vor produce și dezastre mai mari. Dar dacă, din potrivă, ne-am fi gîndit la reorganizarea căilor ferate, transformed baza alcătuirii acestei întreprinderi, comercializînd și organizarea și administrația, dacă de pildă s'ar forma o societate—natura ei juridică fiind indiferentă—cu capital propriu, cu mecanizm comercial și înpănat acest mecanizm cu oameni competing în toate direcțiunile, și în materie techinică și în acea comerciala, sau chiar dacă fără a mai forma o societate, ar părăsi sistemul de statut organizare, bazat pe funcționarizm, ci s'ar apleca înspre acel încercat în comercial, bine întreprinderile particulare, oare folosul nu ar fi mai mare ? Evident că da. In scurt prin urmare, acordarea unei autonomii, fără primenirea concepțiilor și conducerii, nu poate îndrepta nimic, ba din potrivă poate isca mari neajunsuri. Fără autonomie și cu reorganizare, conform cu cerințele moderne economice rezultatul poate fi neîndoios mai bun. Afară numai dacă nu e și în cazul acestei chestiuni, eterna șurubărie menita să creeze înbogățiți și afaceri pentru unii, în detrimentul tuturor. C. Iamiseu Discuțiuni femeieșt? Ce vom face cu drepturile politice? Oricât ar fi da legitimă bucuria alegelor mele, prin faptul că lupta pentru emanciparea femeii este pe cale să fie încoronată de succes, chiar și la noi în țară, unde a fost atât de combătută, să-mi fie permis să nu mă bucur prea mult. Și nu mă bucur, pentru că nu e nici o bucurie, să vezi pe fene, depărtându-se din ce în ce de adevărata ei menire și de atitudinele ei firești. Oricâte drepturi politice ni s’ar da, găsesc că nu avem nevoie de ele. Politica face de multe ori pe bărbați să-și piardă capul și să ’și neglijeze afacerile: ce am putea face oare noi, femeile, cu această politică care învrăjbește pe toată lumea ? In loc să ne vedem de gospodăria noastră — și așa neglijată de o bucată de vreme— vom fi nevoite, vom fi forțate de bărbații noștri, de a duce politica pe care o crede ei mai bună, nu atât pentru interesul superior obștesc, ci pentru interesele lor personale. Și mă rog. Ar putea una dintre noi să-mi spună că ar avea putința de a duce o politică opusă propriului ei bărbat ? Dar atunci vor fi două interese opuse în aceiași gospodărie, cea ce este inadmisibil. Și dacă admitem prima ipoteză, unde bărbatul să influențeze din punct de vedere politic, asupra soției sale, la ce bun să țnem nevestele pe drumuri, să dea acelaș vot, ca și bărbații lor, candidaților diverselor partide ? Și dacă mai luăm o altă ipoteză, când femeia ar vota din simplă simpatie, pentru vreun concurent al bărbatului ei ? Atunci vom avea ciomăgeală la secția de vot și păruială acasă. Oricum văd lucrurile, pared tot e mai bine să ne vedem de lucru și de gospodăria noastră, care ori ce s’or zice, are nevoe ce noi Florim Diploma problematică in urma zarvei ce s’a produs în jurul tristului personaj C. N. Larry și a problematicei sale diplome de licențiat în drept de la Universitatea din Iași, forul în drept, adică consiliul de disciplină al baroului de avocați din Constanța, a înaintat o adresă către decanul facultății din Iași să trimeată relațiuni dacă cel bănuit este sau nu licențiat în drept deoarece până azi nu a putut înainta diploma în original. Vom vedea în sfârșit dacă pielea de om onorabil cu care a voit să se îmbrace această spaimă a buzunarelor negustorești și ale politicianilor, este tăbăcită cu bancnote sau cu știiiță de carte. Tot e bine, deși târziu, că s’au gîndit cei în drept să regularizeze situația de avocat a lui C. N. Larry, înscris înpotrivă legilor și a regulamentelor, în baroul avocaților din Constanța, încă din 4 Martie 1921, pe baza numai a unui certificat șubred, care nu constată nici barem că și-a depus examenele. Mai bine târziu decît niciodată. Ceea ce n’am înțeles, însă, este de ce decanal avocaților din localitate, face marea cinste, necuvenită unui C N. Larry, de a pune în rând în aceiași adresă, cu alți șase tineri avocați, sau mai bine zis, de ce acești 6 avocați sunt înjosiți, până a fi socotiți că nu sunt în bună regulă cu Universitatea și sunt amestecați în mo iila lui C. N. Larry. In cazuri de acestea, în care onorabilitatea cuiva este bănuită e cel puțin greșit să se treacă cu atâta ușurință peste buna cuviință și să se generalizeze o întrebare bănuitoare, care nu privește decît pe unul Se puteau cere relațiuni și asupra diplomelor celor șase avocați noi înscriși, dar prin adresă separată, nu la un loc cu gunoiul societății dobrogene. Și drept încheiere, mai întrebăm încă odată, cum a putut fi înscris un C N. Larry în barou, pe baza unui certificat nedoveditor, lăsat nesupărat dela 24 Martie 1021 până azi, socotit avocat un om vîndut, certat cu justiția, dezertor și dușman al unității de stat romînesc. Am vrea să știm, cum și de ce ? O bucurie dureroasă Să râdem sau să plângem? In rugi convoaie, pe drumuri păcătoase, din toate colțurile județului se strâng spre portul nostru, zi și noapte, c vas de ceas, căruțele cu cereale ce vin să fie trimise peste mări și țâri. Pe lângă ele, veseli și sprinteni merg sătenii nerăbdători să primească în schimbul bucatelor lor, vraful de hârtii monede Cu bucuria unui beduin care se apropie de pază, ei își grâbesc pașii spre silozuri. Răsturnând sac după sac, ei nu-și dau seama că se golesc de aur, pentru hârtia a cărei valoare e din ,zi în zi mai mică. Agricultorii se bucură că prețul orzului a ajuns la 3,72 lei kilogramul, și,,al ovăzului a depășit chiar 4 lei kilogramul. Ei nu mai țin seama că leul a ajuns să nu valoreze mai mult decât 2 centime în aur. De puterea lui achizitorie pe piețele străine, nu se mai poate vorbi. El a rămas o jucărie, o poză pentru copii, care nu poate avea altă valoare decât acela de a satisface o curiozitate artistică. In asemenea situație e locul si ne veselim că luăm teancuri de parale pe cerealele exportate ? Nu e dureros târgul ce-l facem, căci el ne arată în goliciunea ei adevărată, situația nenorocită în care ne aflăm un sac de hârtie care nu prețuește mai mult de un cocoșel de aur. Octavius Consiliul de miniștri și noua constituie — Măsuri împotriva opoziției — Eri de dimineață a avut loc acasă la d. I. G. Duca, un lung și important consiliu de miniștri. S’a hotărât ca ori după amiază să se depună, la Cameră și la Senat, proectul de Constituție cu procedura arătată la timp. Imediat apoi Corpurile Legiuitoare vor trece în secțiuni spre a o lua în discuție. Consiliul a stabilit apoi toate amănuntele de procedare față de orice eventuală manifestare a opoziției. D. I. G. Duca ministru de externe a făcut un lung expozeu, — acelaș făcut presei — asupra politicei externe. D. general Văitoianu a făcut un raport asupra agitațiunilor studențești antisemite. Consiliul a discutat apoi situația comisiei interimare a Capitalei. Deși miniștrii n’au vrut să spue ce s’a hotărât, totuși putem afirma cu toată certitudinea că consiliul a hotărât înlocuirea ei. COMITANII NU SE ASTAMPARA Bazargic 27. — O bandă numeroasă a atacat comuna Caralos din județul nostru, jefuind pe săteanul Raieiu Penefi de suma de 14.000 lei și o sumă de aede de *w turceșM. Tâlhăria din strada Crișana — O femee jefuită de 10.000 lei — La locuința d-Lii Dumitru Iuga din str. Crișană 38, în lipsa d sale de acasă, trei vecini, Bratu Căpitănescu hamal la cereale, Badea Gh . măcelar și Ion Zaharia muncitor, sau introdus în locuința acestuia, cu gând de a fura. Fiind însă simțiți de soția d-lui Juga, hoții s-au repezit asupra acesteia punându-i un căluș la gură și lovind-o. După aceia, au scotocit prin casă, găsind în cele din urmă un pachet cu 10.000 lei pe care-i luară. Plecând, hoții au amenințat pe victimă câ o vor omora în cazul când îi va denunța. Poliția însă fiind anunțată a arestat pe cei trei făptași. Expulzarea unui agitator Individul Anghel Simion fiind surprins de către brigada de siguranță că face propagandă revoluționară în sânul muncitorilor, a hotărt expulzarea lui. Triumful Dobrogei June Sub acest titlu, surata se înplanează și se bucură că în urma campaniei ce a dus pentru zădărnicirea transformărei Constanței în port militar, s’au convins cei din fruntea țării și ministerul de război desminte categoric știrea că s’ar intenționa și s’ar lucra la acel departament pentru construirea unei baze navale la Constanța. Desmințirea ministrului de război, parcă spune ce am spus noi, iar nu ce a svonit Dobrogea Jună, fiindcă noi am arătat că transformarea portului Constanța în port militar e o gogoriță, așa că întreaga campanie plătită cu din banii primăriei Constanța, era țesută pe minciuni și cu rea credință pe simple svonuri. Logica cea mai simplă arată, care e triumful suratei june. Și-a dat singură cu tifla. Consfătuirea Camerilor de comerț — întrunirea Sfatului Negustoresc local— Luni 29 cor. va avea loc la București, în localul bursei, o consfătuire între delegații tuturor Cămărilor de comerț din țară. Se va discuta anteproectul de lege contra speculei unite, care nu intră in vederile Camerilor de comerț. D. George Georgescu președintele camerei locale a plecat ori la București, pentu a lua parte la consfătuire. Tot în aceiași chestiune, Sfatul Negustoresc din localitate a avut o consfătuire în sala de lectură a restaurantului Grand, hotărându-se ca Sfatul să protesteze de asemenea împotriva legal șioedet«, «a fffadarWte«I. i Reportaj parlamentar € AMEN A Ședința de la 26 Ianuarie D. I. Mihalache relatează modul cum a fost arestat, într'o întrunire publică, în chip ilegal și protestează contra asemenea abuzuri. D. Mihail Popovici citește o declarare a partidului național prin care se contestă autoritatea morală a partidului de la putere, de a legifera. Ii amintește partidului liberal că a eșit dintr’o lovitură de stat, prin fraude și violente și că nu reprezintă voința țârii. Partidul national face responsabil guvernul liberal de întreg dezastrul economic în care nef âm. El cere înlăturarea regimului și noui alegeri libere. Până atunci parlamentarii naționali se retrag din corpurile legiuitoare. D. I. C. Brătianu critică procedarea opoziției și spune că n'a venit la putere printr’o lovitură de stat, însuși Tache Ionescu pregătindu-i puterea și că are credința că guvernarea liberală va aduce roade frumoase țării. D. președinte Orleanu depune proectul de Constituție propus de comisiunea constituțională și de numeroși deputați majoritari. Se admite urgența și se trece la examinarea constituției în secțiuni. SENATUL D. Ferechhide depune proectul de constituție căruia i se încuviințează urgenta. D-l dr. Gropșan citește în numele partidului național român declarația citită și la cameră. D. Trofin, in numele partidului nationalist-democrat, citește o declarație prin care arată că nu recunoaște dreptul corpurilor legiuitoare de a fi corpuri constituționale, dar că având în vedere faptul că alături de constituție vor fi de votat zilnic și alte procete, naționaliștii rămân în parlament. » Croitor hof Brigada de siguranță a arestat pe croitorul Ion Bâtlan, dovedit a fi necinstit. Numitul călătorea prin comune învecinate orașului nostru și lua comenzi, după care, dispărea fără urmă. In cele din urmă insă s’a înfundat. Un «client» din Murfatlar, înșelat de asemenea, l-a urmărit și predat siguranței. La domiciliul croitorului n'au găsit mai multe rânduri de îmbrăcăminte din cea furată« Faptele zilei Furt.— D. Herman Polak, venind de la gară pe strada Carol, împreună cu un hamal ce-i ducea geamantanul, la un moment dat se pomeni că hamalul dispăru cu geamantanul. — Intr’un mod cu totul misterios, a dispărut aseară pe la ora 6, un butoi cu scrumbii sărate, din fața magazinului de coloniale «La Căpățina de zahăr» din strada Carol. Întrucât e vorba de pește sărat, credem că poliția va descoper4 «ți tișeri» ktț. nJDEB^áoafi SISSI^HifiSE?EBHSEH"»írBW1J ®' îltima ora I Ciocniri sângeroase între francezii si germanii Berlin 27. Industriașiior germani cari au fost condamnați la Marența, li s’au făcut la întoarcere pe la parcursul drumului o primire entasiasta. Mulțimea a conitat pretutindeni cântece pariotice, deși francezii au oprit astfel de manifestații. La Düsseldorf a avut loc o manifestație în contra arestării funcționarului Schlutas, care a degenerat hi ciocniri cu trupele franceze. S-au schimbat focuri de arme. Mai mulți germani au fost răniți. Un discurs al lui Plastiras Atena 27. — Generalul Plastiras Inspectând brigada de infanterie de la Atena a ținut soldaților un discurs , care le-a spus că acuparea de către francezi a teritriul lui german poate aduce o ruptură în relațiile dintre marii aliați. Plastiras a făut apel la patriotismul soldat lui grec care va fi chemat în curând să spele rușinea din Asia Mică. Lordul Curzon se adresează Ligei Națiunilor Lausanne 27. — Disposition!!® delegatom ! kemaliste cu prvire la semnarea tratatului de care continuă a fi doa«o abile, cu toate că s’au făcut progrese în anumite direcții. Turci au redus pretențiile lor de repartiuni de la 50 la 15 milioane lire turcești. Lordul Curzon a adrsat Ligei Națiunilor o s rigoare prin care cere înscrierea la ordinea zilei a viitoarei sesiuni, in conformitate cu art. II din pact, a diverginței care exită între delegațiunile engleze și kemaliste de la conferință relativ la granițele posesiunilor turcești din Asia Mică și a teritoriilor de sub mandatul statului Irak, deoarece această diverging de vederi amenință pacea. Incidentul greco Sârb Atena 27. Ministrul Serbiei d. Balucicî, care trebuia sa semneze convențiunea comerciala greco-sârb si în legătură cu înființarea unei zone libere în portul Salonic, s’a prezentat ministrului de externe d. Alexandri, aducându-i la cunoștința ca guvernul sârb a adoptat punctul de vedere a camerei de comerț din Belgrad prin care se cere ca o fâșie de teren de-a lunngul caii ferate de la frontera sârba până la Salonic să intre în depline proprietate a statului sârb. D. Alexandri și-a exprimat mirarea ca asupra acestei chestiuni, care era socotita deplin rezolvata, s’a putut reveni cu noui cereri A promis totu ministrului sârb ca va aduce cazul la cunoștința consiliului de miniștrii grec. Plecarea trupelor americane din Renania Berlin 27. — Trupele americane din Renania s-au îmbarcat ori la Antwerpen pentru America. , Organizarea rezistenței germane Berlin 26.— Guvernul Reichului și guvernele federale au făcut apel pentru sprijinirea muncitorilor din Ruhr. Deasemenea au lansat un apel profesorii germani invitând pe paltini și muncitori din toată Germania la ofrande pentru populația din Ruhr. Rusia cumpără cărbuni din Turcia Constantinopol 27. Rasa sovietici a cumpărat 20 mii tone cărbuni din Zonguldac. O parte din acești cărbuni au fost transportați la Batum. O flotă aeriană engleză la Mossul ComtanVnaport 21. O puternică escadră aeriană engleză a plecat din Dardanele la Mossul Din Bagdad de asemnea a plecat cu aceiași destinație o altă escadră aeriană. Din Port Dispozițiuni — Vama a pus în vedere atjenț lor de vapoare că sacii cu corespondentă poștali vor fi predați imediat plumbuiți. Contravenienții vor fi pedepsiți. In chestia furturilor.— Sesizați de numeroasele furturi ce se comit zilnic aproape în port, Camera de comerț locală, a hotărât să convoace într’o zi a cărei dată nu e fixată încă, pe toți reprezentanții caselor de expedițiuni și vămuiri și ai agențiilor de vapoare, precum și pe șefii autorităților portului la o consfătuire, la care să se ia măsuri pentru încetarea starei actuale de lucruri. Accident — Florea Pavel muncitor, pe când lucra la vaporul „Oituz* pe covertă, a alunecat de pe o schelă alegându-se cu o ușoară fractură a unei mâini. Vast sosite.— «Oituz« român din Sulina cu 137ă tone cereale „Durostor* român cu 1500 tone diverse din Balcic, «Margareta» ellen cu 175 tone diverse din Mangalia, „Eturnaau" ban oz deșert din Cospoli, „Polo" cuplez cu 100 tone diverse din Galați. Plecare.— „Cité de Nancy“ francez cu 100 tone benzină la Cospoli și „Vera“ norvegian cu 2600 tone cereale la Salonic. VALUTA Buc. 26— La bursa din Paris leul nostru a cotat pe aH»a 4« ari 7, statfase, 1 EB&Í Ce este cu exantematicul? Serviciul sanitar a anunțat acum 3 săptămâni că a descoperit un caz de tifos exantematic la personalul benzifului de armăsari din Annaob hli. De atunci nu ni s’a mai comunicat însă nimic. A murit bolnavul, ori s’a însănătoșit ? S’au mai ivit și alte cazuri ? Ce măsuri a luat serviciul sanitar față de cazurile ce se se nalează în județele limitrofe. Așteptăm lămuririle cuvenite. Informațiuni Serviciul maritim ne roagă să desmințim informația apărută în «Dobrogei Jună» No. 207 Cum că ar fi sosit vaporul «România», acest vas fiind actualmente la Purta. — Suntim informa țî că La uzina orașului s’au reparat încă două motoare, rari vor fi puși în fuțiune peste 2 3 zd . Din motoarele ce au fot deteriorate de incendiu, mai rămâne unul singur stric 1 — D-na Lucreția Ciobanu profesoară la școala secundară și normala din localitate a fost detașat la Școala secundară de fete 1« Câmpiata.