Dacia, ianuarie-iunie 1923 (Anul 10, nr. 17-146)

1923-06-10 / nr. 129

Cronica politică Spre echilibrul politic Evoluția partidului liberal in­tră în faza ultimă, acea de rea­lizare complectă și grabnici. In diferite cronici, am analizat jaloanele acestei evoluții. La un moment dat, oportunitățile poli­ticianiste au covârșit și părea că disjungerea partidului libe­ral actual in nuanță radicală și acea tradiționalistă s’a amânat pentru alte vremuri sau pentru vecie. Iată însă că manifestarea po­litică a d-lor Duca și Mârzescu la Craiova, vine să ilustreze ci procesul de dezagregare nn par­tidul liberal departe de a fi stânjenit în mersul lui, e in pli­nă activitate. Pinn acum, în cronicele noa­stre ne ocupam numai de necesita­tea istorică, care înpinge la se­­paratizmul, între cele două ex­treme liberale, de astă dată pu­tem constata că și persoanele încep să se­ desemneze. Intr’una din taberile în lupta, stau în frunte d-nil V. Brătianu, Duca, Mârzescu și o sumă de partizani de ai lor, pe când în tabăra tradiționalistă stă vajnic și amenințător prin abilitatea inteligența sa,Sf. Al. Constanti­­nescu. Prins intre ciocan și nicovală d. Ionel Brătianu șeful actual al unui partid care să destramă, nedumerit pe care cale să a­­puce, anunță discret retragerea sa din viața politică. E în adevăr momentul critic pentru partidul liberal în actu­ala lui formație; asta nu în­seamnă că va fi distrus ci din potrivă el se viviteazâ fiindcă se normalizează urmând evolu­ția naturală, observată în alte țâri. Echilibrul politic, însă, va fi mai greu de stabilit, cu privire la repartiția guvernărilor, fiindcă ideia conservatoare e prea de­șirată în mai multe grupuri și partide. Dacă fuziuni se vor face, a­­poi ele în nici un caz nu vor putea fi temeinice, atâta timp cât vor fi călăuzite de interesele momentului și nu de realitățile ideilor. Când vom auzi de fu­ziuni între grupuri cu nuanțe tradiționaliste, atunci vom putea socoti era echilibrului politic a­­junsă la înfăptuire. Cir. Distrugerea unui dirijabil american Wasington 9.— In ziua de 6 Iunie cel mai mare dirija­bil militar al Statelor­ Unite a fost cuprins de flâcuri și complect distrus în timpul unei furtuni. Examenul de amiral Sulina 6. — Domnii amirali Niculescu Rizea, Scodrea Vasile și Gavrilescu cari constituie co­­misiunea de examen pentru gra­dul de amiral au sosit în acest port cu vaporul «Arad». Can­­didați la examenul de amirali sunt comandorii Vasilescu Matei și Sion Alfons cari de asemenea se aflau pe vaporul sus arătat. Dom­nii amirali Niculescu Rizea și Scodrea Vasile au vizitat gar­nizoana locală și vasele de râs­­boi și aflătoare în port, după care s-au înapoiat spre Galați cu același vapor salutați fiind la debarcader de d-1 coman­dant al garnizoanei, căpitanul Știubei și ofițerii vaselor de răs­­boi din port. Fapte care vorbesc prin ele însăși Un fiu al Constanței, Emil Ciprut, prin intermediul tatălui său Jak Ciprut, a căutat să a­­ducă prinosul său de recuno­ștință față de­ orașul în care s'a născut și și-a urmat studiile secundare. El a donat 20.000 lei liceului «Mircea cel Bătrân 20.000 or­fanilor din război, 20.000 „A­­sistenței publice» 10.000 Baro­ului advocaților, 30.000 școalei spaniole, 20.000 cimitirului is­raelit și 10.000 săracilor din oraș și alte multe instituțiuni până la concurența sumei de 500 mii lei. Gestul tânărului Ciprul e cât se poate de mărinimos. De la Berlin unde locuește, n’a uitat imagina liceului strâmt și sără­căcios, mizeria fiilor celor ce au luptat pe front și toată mulțimea de sărmani români și evrei. Onoare lui! Starea de asediu în Grecia Atena­­.­Primul ministru Gonatas a declarat că ime­diat ce se va semna pacea guvernul va ridica starea de asediu în interiorul țării, păstrând-o numai în zona de la frontiere. Cât privește alegerile, ele vor fi făcute sub controlul comitetului re­voluționar, care va garanta libertatea lor. Grecia nu mai emite hârtie monedă Atena 9.­­ Ministrul de finanțe a desmințit știrea relativă la emisiunea unei cantități de hârtie moneda. Zona Iugoslavă din Portul Salonic w ■ țt. * nm­ F . psip . Atena 9.—A sosit la Sa­lonic co misiunea greco-sâr­­bă, care va delimita zona libera iugoslavă din port. Guvernul iugoslav a noti­ficat guvernului grecesc că zona va fi la dispoziția co­mercianților greci, pentru a ușura relațiunile comerci­ale. Scufundarea a două corăbii pe Marea­ Neagră — Peste 300 refugiați­­ turci înecați — Dospoli 9. — Două corăbii plecate din localitatea Mi­­servia (Tracia) cu refugiați otomani pentru Constantino­­pol, fiind prinse pe mare de furtună, au pierdut di­recția, și fiind împinse de furtună, s-au lovit sfărămân­­du-se de stânci la câteva mile de punctul Karaburnu. Aproape trei sute de per­soane și-au găsit sfârșitul în valuri și numai câțiva bărbați au putut răzbi până la țărm. Textul definitiv al tratatului de pace Lausanne 9— Ia­r atmosfera conferință nu se arată nici un simptom de ameliorare. Este probabil că aliații vor provoca Sâmbătă sau Duminică o întru­nire a conferinței, pentru a pre­­zenta delegației kemaliste tex­tul definitiv al tratatului. Nu se știe dacă aliații vor fixa turci­lor un termen pentru a răspunde­, totuși vor insista ca a­cst răs­puns să fie grabnic. Se mai poate ca ideia unei amânări să ia ființă în anumite cercuri ale conferinței; în această privință însă, există serioase divergențe, deoarece turcii doresc să amâ­ne numai chestiunile pendinte. Se anunță că negocierile care au loc la Angora între guvernul kemalist și reprezentanții soci­etăților străine s’au ameliorat. Chestiunea Basarabiei în parlamentul francez Paris 9.— In conferința președinților de grupuri ai camerii deputaților, s'a ho­tărât a se înscrie în curând la ordinea­­­e zi un proect de lege aprobând tratatul relativ la BUsrabia. Știri din Bulgaria Sofia 9.— Camera a ratificat protocolul din 21 Martie, inter­venit între guvernul bulgar și comisiunea interaliată din S­ofia, relativ la reglementarea chesti­unii reparațiunilor. A doua sesiune a comisiunei mixte bulgaro-sârbe va avea loc la Sofia probabil la sfârșitul lu­­nei curente. POLITICA DE DEFĂIMARE Am mai atins cândva, prin coloanele ziarului nostru, ches­tiunea repercusiunii ce se înre­gistrează in străinătate, asupra mișcărilor sociale, politice sau economice ce se desfășoară în țară. Dacă și-ar găsi răsp­net ecoul care să arate ceea ce avem bun, civilizat, mărinimos, n'am avea nimic de zis; ne-am simți chiar fericiți. Printr’o fatalitate însă toate aceste calități rămân pierdute în umbră și străinătatea nu vu­­ește decât de slăbiciunile, de punctele dureroase, ce le avem. Mai mult chiar, defectele prind un colorit purpuriu și ia pro­porții fantastice, de pare că ar fi fost proectate printr-o lentilă divergentă. Cine îndeplinește funcțiunea de răuvoitor intermediar? Mulți din noi înșine. . Lipsiți de cunoștințe serioase asupra dinamismului social, ah­tiați după numere de senzații, sau interesați în unele acțiuni, suntem gata să transformăm ignoranța în crimă conștientă, neprevederea în premeditare și pasivitatea într’un intervențio­nism feroce. Dacă ne-am gândi cât de pu­țin, că societatea e un organism viu care în normala lui funcți­onare, trebuie în mod indubita­bil, ca orice organism, să pre­zinte și manifestațiuni morbide poate că nu ne-am alarma atât de tare. Dar tocmai pentru aceasta, pentru faptul că ignorăm legile după cari se îndrumează soci­etatea în mersul ei, suntem gata să criminalizăm totul și să ne arătăm mai răi de­cât suntem * * * In mână ne-a căzut un număr recent din «L’echo de Bulgarie* ziar oficial al guvernului din Sofia. Pe una din paginile sale stă scris: «Persecuțiile bulgare din Ba­sarabia* și se comentează cu aprindere interpelarea deputa­tului de Soroca, Gr. Cazacliu, asupra ororiilor ce s'ar fi pe­­trecut în județul Cetatea Albă. La sfârșit oficiosul bulgar cere presei românești, un răspuns. Ei bine, îl vom da: popul­­țiunea bulgară fie cea din Do­­broge fie cea din Basarabia, se bucură de cea mai complectă libertate și propășirea nu-i e stânjenită întru nimic. Daca ca­zuri sporadice de bolșevism se arată în sânul ei, apoi acestea sunt pedepsite, astfel după cum legile țării impun, fără o agra­vare față de cetățenii de ori­gină veche românească. Parlamentarul care a denun­țat cazuri de atrocități a fost greșit inspirat. El, ca și mulți alții, din pă­cate, s’a­ aplecat desigur cu u­­rechea la lucruri mărunte și Ie-a dat întorsături tendențioase pentru a’și servi în mod greșit țara. Străinătatea poate fi li­niștită. Icoana vie a situației țârii din păcate n’o reprezintă parlamentul; ea trebue văzută, pipăită, in mijlocul satelor. Dia­volul nu e atât de negru cum îi cred oamenii și politica de defăimare, e mai totdeauna ri­dicată pe baze șubrede. O. Goruneanu Vom avea pește? Vizita d-lui Popescu Daia director general al pescăriilor Cu acceleratul de București a sosit ori în localitate d. Po­­pescu-Daia director general al pescăriilor statului, spre a lua măsurile necesare pentru inten­sificarea pescuitului. Aseară, d. director general a convocat la primărie la o cons­fătuire pe toți pescarii vânători și vânzători din localitate, la care a participat și d-nii dr. Bâcleșanu inspector general ve­terinar, Petrescu, medic veteri­nar al orașului, administratorul pescăriilor de la Călărași și re­vizorul Călinescu. S-a discutat măsurile ce trebuesc luate pen­tru intensificarea pescuitului și aprovizionarea orașului cu cel puțin 4000 kgr. pește zilnic. D. Popescu-Daia, pleacă as­tăzi la Tulcea spre a participa la congresul pescarilor. ANUL X No. 129 CONSTANTA Duminică 10 IUNIE 1923 Fondator: CONST. IMINESCU Redacția si Administrația i Strada Traian 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni...................... 300 lai . . ........ 160 . Manuscrisele nepublicate nu se — înapoiază — DACIA Director: L. M. MOSCU TELEFON No. 42/3 Apare zilnic la ora 12 — UN LEU NUMĂRUL Futil, aÉiiti, m­in Apeluri la[luptă ]* iarăși apeluri pentru­ subscrieri de acțiuni, o serie întreagă­ de foi volante, cheamă poporul și cearcă să-l ridice, în te­meiul ideii naționaliste in­tegrale, adica xenofobe, an­tisemite. Cunosc pe d. A. C. Cuza, promotorul acestei mișcări, cam de mult, de pe vre­mea cînd eram­ student și nici atunci nu am­ putut răspunde după placul d-sale cînd încerca să mă atragă spre naționalismul său. I-am ripostat mereu, că­­ nu pot înțelege acest naționa­lism atroce, ziditj pe fură și brutalitate, fiindcă sunt a­­deptul unei alte’idei,­al u­­manismului, iar dacă trebue și naționalism, el urmează să acționeze spre urcarea culturii și forțelor naționale prin stimularea calităților bune din poporul romînesc, iar nici de­cum prin men­ținerea inferiorității națio­nale și nimicirea oamenilor de altă naționalitate. Sub inboldul reușitei fas­­cismului italian, ambiția u­­nora, s'a gîndit și în Romî­­nia la alcătuirea unei gru­pări de acțiune și iată mișcarea antisemită a pur­că ces la război, înpingînd în prima linie ținerile suflete studențești. De la fascism la antise­mitismul de la noi, e doar o mare distanță. Pe cînd fascismul urmărește renaș­terea poporului italian și consolidarea statului națio­nal prin stîrpirea ideilor nocive , cuzismul de­ la noi, chiar dacă o fi avînd ace­­laș ideal și nu numai ari­vismul politic, totuși caută izbînda și înplinirea țelului, prin stîrpirea oamenilor. Dar mai e­ și aci o nu­anța destul de pronunțata. Toată lupta și toată ura, e îndreptată numai în­potriva unei categorii de locuitori din Romînia. După cum reeșă din pro­paganda antisemită, numai evreii poartă vina tuturor relelor. E curat povestea fabulei cu lupul­ și mielul care bea apă din pîrău în vale și turbura apa lupului, la isvor, sau voise să-l is­­bească cu coarnele pe cînd nu era încă născut. Oare dușmani, dacă duș­mani pot fi socotiți, dintre toate națiile ce locuesc pe pâmîntul romînesc, numai una e vinovată ? Oare iz­­vorul moralității romînești e tulburat de alții și nu de însăși mișelia atîtor hoți, escroci, demagogi și tot fe­lul de scîrbe romînești? De ce oare regenerarea nu se îndreaptă în această direcție, unde este atîta a­­mar de material bun de supus unei tease moral ? Cine n’a citit Haiducul scris de Bucura Dumbravă și cine nu cunoaște poves­tea tuturor haiducilor de la Novac, Gruia, Corbea și Jianu, toți acei »fasciști“ «azi s’au luptat cu primej­diile și cu asupririle nea­mului romînesc, fără sa facă distincție de religie ori de origină ? Dacă e vorba să stîrpim oameni și nu !»>W dacă e vorba sa alunecăm pe par­­tea acțiunilor violente, da»ă e vorba să regenerăm ro­­mînismul, atunci să nu ne războim numai cu cei slabi, numai cu unii, ci să ducem lupta în­ contra tuturor șna­panilor, că-s mulți și pu­ternici. Ori poate în acest caz, n’o să mai avem de unde recruta haiducii ? C. Irimescu Liga chiriașilor din Constanța a proclamat membru ono­rific al ei pe un proprietar, ba încă și hrăpăreț. Se potrivește! La fel ar fi dacă o ligă de pescari ar numi membru de onoare, un... crap. Deraerea din stația Dunărea Un grup de vagoane nefiind bine frânate pe panta din stația Dunărea, au pornit cu viteză la vale, deraiând și răsturnându-se la baza unui macaz. O anchetă este în curs. Recepția de pe tran­satlanticul „Canada" Astăzi după amiază, tran­satlanticul francez «Cana­da» al campaniei Fabre Line, reprezentata în loca­litate prin agenția Grün­­­berg Tețcani, părăsește por­tul nostru pentru America. Tot eri s-a îmbarcat pe va­por colonelul Arthur Poillon, atașat militar american București, împreună cu so­lu­ția d-sale. D-sa a oferit un dineu intim consulului Statelor­ U­­nite la Constanța, d. Ri­chard B. Haven, la care a luat parte și generalul en­glez Anderson, îmbarcat de­­asemenea pe transatlantic. Pin Port Osemintele unui aviator ro­mân aduse din Franța.— Erf a so­sit în portul nostru venind din Marsilia, vaporul francez „Ja­­gues Fraissinet“, pe bordul că­ruia se află sicriul cu osemin­tele ofițerului aviator român A­­ristide Papplea, atașat în tim­pul războiului la Paris unde și-a găsit moartea cu ocazia unui accident de aviație. Osemintele vor fi expediate astăzi cu un vagon mortuar la București, fa­miliei. Accidente de muncă.­ Infir­meria portului a dat ori îngrijiri dulgherului Vasile Bivol de la atelierele S. P. M. și muncitoru­lui Mihai Neagu, ambii având ușoare leziuni de muncă. Emigrări. Pe transatlanticul sub pavilion francez »Canada“ al agenției Grim­beag-Tețcant, s-au îmbarcat un număr de peste patru sute de emigranți pentru Statele unite. Un gest demn de toată lauda Tulcea 7.—La sosirea vapo­rului de pasageri care face cursa Sulina-Tulcea, copilul Al. Crivăț a căzut în Dunăre de pe pontonul N. F. R. local. Grație intervenției la timp a căruțașului Dumitru Haidaci­io care a sărit în apă înbrăcat, a fost salvat de la un înec sigur. D. Prefect al județului a in­tervenit la ministerul de interne în sensul ca curagiosul căruțaș să fie decorat cu «Bărbăție și Credință*. AmOr și ficat Ziarul .Expressa din N-York ne aduce o veste senzațională, ca toate cele ce vin de peste Ocean. Amorul, după constată­rile doctorului Ash nu locuește în inimă ci în... ficat. Omul bolnav de gălbeneală este... amorezat. Cel care are o carieră de piatră la ficat este... tot amorezat... Expresia poporană româneas­că ar fi deci de o uimitoare exactitate: «O­­­ țața, mai se­cat la ficați!» Toate bune, dar gândiți-vă, iubiți cititori, ce catastrofă pen­tru poeți, începând cu dl. Raiola, el ar fi trebuit să se adreseze dele­gatului japonez astfel: •Dacă îmi veți tăia ficatul in două, veți găsi scris în el... etc.* Dar versurile celebre ? Să în­cercăm să dăm câteva exemple înlocuind,—spre a fi la modă,— cuvântul Inimă cu... ficat: , Cheia caselor de bani Și a ficaților Este același, Domnilor /» La Fontaine: Cățelușul. «Departe de o­chi, departe de ficat! Proverb. •Să judeci ficatul ar însemna să-ți pierzi mințile.» Bouffers: Inima­­ pardon: fi­catul­. «Rodrigo, ai ficat ?» Corneille: Le Cld. ,Ficatul e făuritorul boinue­­lilor.m Silvio Pelllco: Francesca ia Rimini. m Pe aripele ficatului.* Heine: Lyrisches Intermezzo. .Fericit e acela care păstrează în ficat credință.m Goethe: Faust I. «Temete de ficatul fimtei». Schiller: Maria Stuart. „Venit-a primăvara dalbă Ficații întineresc.* Schiller: Klage der Ceres Și diavolul poate invoca fi­catul“. Shakespeare: Negustorul din Veneția Cred că ne putem opri. A­­ceastă stare catadloptică de lucruri m’a întristat intra’tăta în­cât am comis versurile de mai jos cari, sunt convins, vor fi citate mai târziu prin școli: , Astăzi d­emobilul și cinema­tograful Pe slovele iubirei au adunat tot praful. Inimă nu există și nici amo­rezați, Iar Eros tu săgeata străpunge doar ficați. De-acu, morți regii tragici, Anton și Cleopatra, Abia de mai iubești vFau­­ hin­der dintr'a patra. S’au dus, s’au stins eroii e­­pocilor frumoase, Romeo e la Bancă, iar Julieta coase, Paris misti la Bursă, Ele au pe trotuar, Mirâna adulteră, Tit-Liviu ga­zetar, Meduza a cochetă, Chcer» fanfaron, Senior de industrie amantul lui Manon, Pe răngiul trage palme neru­șinate, Dido Și-auzi numai ghitare pe fu­saide Udo. De a­ci stau în uitare otrăvuri, măști, pumnale Și’n loc de-Amor, amanții se întreabă: ai parale?» ce nu poate face „ficatul,* domnilor, vedeți și dvs. Ax. Pani Cronica zilei Tu stai la geam Tu stai la geam cu fața gânditoare Privești cum­i cade floarea din salcâmi, Și cum ți-aduse vântul una-aproape, O calci ușor, frumoase, și-o sfărâmi. Aceleași flori cădeau pe voi alta« Când voi treceați pe sub salcâmi ușor, Când îți spunea cuvinte tremurate, Și de mijloc te prinse ’ncetiși, S-ați stat așa alături multă vreme N’ați spus nici un cuvânt, ci visători, Priveați cum scutură salcâmii—alent, Pe fruntea voastră, mândre, albe flori. Apoi când s’a desprins de lângă tine, Părea că visul tău incet s’a stins, Din ochi îți picurară diamante, Și hohote de plânset te-au cuprins. E De câte ori n’au înflorit salcâmii i câte flori căzut­au pe cărări, e când ți-era alături—lângă tine— De când te ’nfiora cu sărutării.. Oftezi ușor și nu ’nt legi frumoase De ce ai vrea acum să te sfărâmi.— Din ochi îți pică iarăși diamante Cum pică floarea albă din salcâmi. Dinu Măgură Exportul cașcavalului Consiliul economic al guver­nului a decis în fine să fie per­mis exportul cașcavalului zis grecesc, în condițiunile urmă­toare. Cașcavalul trebue să fie din vechea recoltă, iar exportul să se efectueze în termen de o lună și jumătate, aplicându-se și o taxă de vagon de 450 mii de lei. In afară de exorbitanta taxă de 45 lei la kilogram, care e o adevărată spoliație a producă­torilor, fiindcă acest produs în marea lui majoritate este înmâ­na producătorilor, găsim că per­miterea exportului de cașcaval e o necesitate utilă pentru eco­nomia națională și mai ales pen­tru Dobrogea, unde acest pro­dus se fabrică pe o scară întin­să. De acea ne-am ocupat în diferite rânduri de această ches­tiune și am preconizat să fie permis exportul cașcavalului. CEREȚI RENUMITA BERE „GIB“ Arestarea unor hoți In urma reclamației magazi­nului, «Papetaria Dobrogeană» din str. Ștefan Cel Mare, au fost arestați indivizii Alice Boțea, Cristache Bodrugan, Negruț Va­­sile și F. Niculae, cari ar fi sus­tras mărfuri din acest magazin. Din Coba din Brutalități. — Jandarmul sergent instructor Duca Gheor­­ghe, de la postul Hatrandblor, a bătut grav pe locuitorii Radu Neagu și Ilie Leonte din aceiaș comună. Cazul fiind reclamat autorităților superioare, jandar­mul a fost dat lu deciși. Ceva scandale* Nu cit muit «Dobrogen lual* a avut însolența si afirm* ci ziarul nostru, ar fi ahtiat după reportaj* de senzații. Cum am putea califica nei atunci reportajul lung, de a­­proape o jumătate de coloană, apărut în numărul său de a­­saltă era, cu privire la diferendul intre vice-consulul american și public, din cauza unui caiat ? Dacă ceat ce a înserat ea a­­lalta er­ a adevărat, de ce vine la numărul de ori, și’și trage sin­gură o palmi desmințîndu-se ? Mă rog, cum s’a putut trans­forma vice-consulul Richard Havan în ochii «Dobrogei Iune» așa deodată, din »arogant, o­­fensator, disprețuitor* în «prea educat ca să profere insulte». « •* * Și asta, in aceleași zile, oda­tă înseră scandalul de la vamă cu bătae și înjurături între doi impiegați, și a doua zi vine și spune tot atât de categoric, că funcționarii n’au făcut altceva de­cât că au vorbit ceva mai tare, căci era sgomot în sală ! * Nu rău, nu * ceva putred în această gazetă? Nu se sinchi­sește de loc că din cauza ne­­priceperei, tribale și lingi azi unde a scuipat eri? Asta-i presă? Din Silistra Pentru preamărirea eroilor ce au căzut în râsboiul întregirei neamului, a avut loc în comuna Alfatar, cu o deosebită solemni­tate, serbarea punerei pietrii fundamentale a unui monument comemorativ. Din Silistra au luat parte d­in­ director al prefecturei, Traian Antonescu șeful siguranței și mulți funcționari. La orele 9 jumate toate școa­­lele din împrejurimile comunei, se aflau la cimitirul eroilor Du­­pa terminarea serviciului divin au cuvântat d-nii colonel Vizi­­reanu, maior Bejan, subrevizor Neagu, preotul Dumitru Sicof și T. Apostoleanu cari au adus prinosul de recunoștință față de vitejii morți. După defilarea unei companii din regimentul 35 inf. s-a îngro­­pat prima piatră a monumentului și apoi a avut loc o agapă.

Next