Dacia, ianuarie-iunie 1923 (Anul 10, nr. 17-146)
1923-06-10 / nr. 129
Cronica politică Spre echilibrul politic Evoluția partidului liberal intră în faza ultimă, acea de realizare complectă și grabnici. In diferite cronici, am analizat jaloanele acestei evoluții. La un moment dat, oportunitățile politicianiste au covârșit și părea că disjungerea partidului liberal actual in nuanță radicală și acea tradiționalistă s’a amânat pentru alte vremuri sau pentru vecie. Iată însă că manifestarea politică a d-lor Duca și Mârzescu la Craiova, vine să ilustreze ci procesul de dezagregare nn partidul liberal departe de a fi stânjenit în mersul lui, e in plină activitate. Pinn acum, în cronicele noastre ne ocupam numai de necesitatea istorică, care înpinge la separatizmul, între cele două extreme liberale, de astă dată putem constata că și persoanele încep să se desemneze. Intr’una din taberile în lupta, stau în frunte d-nil V. Brătianu, Duca, Mârzescu și o sumă de partizani de ai lor, pe când în tabăra tradiționalistă stă vajnic și amenințător prin abilitatea inteligența sa,Sf. Al. Constantinescu. Prins intre ciocan și nicovală d. Ionel Brătianu șeful actual al unui partid care să destramă, nedumerit pe care cale să apuce, anunță discret retragerea sa din viața politică. E în adevăr momentul critic pentru partidul liberal în actuala lui formație; asta nu înseamnă că va fi distrus ci din potrivă el se viviteazâ fiindcă se normalizează urmând evoluția naturală, observată în alte țâri. Echilibrul politic, însă, va fi mai greu de stabilit, cu privire la repartiția guvernărilor, fiindcă ideia conservatoare e prea deșirată în mai multe grupuri și partide. Dacă fuziuni se vor face, apoi ele în nici un caz nu vor putea fi temeinice, atâta timp cât vor fi călăuzite de interesele momentului și nu de realitățile ideilor. Când vom auzi de fuziuni între grupuri cu nuanțe tradiționaliste, atunci vom putea socoti era echilibrului politic ajunsă la înfăptuire. Cir. Distrugerea unui dirijabil american Wasington 9.— In ziua de 6 Iunie cel mai mare dirijabil militar al Statelor Unite a fost cuprins de flâcuri și complect distrus în timpul unei furtuni. Examenul de amiral Sulina 6. — Domnii amirali Niculescu Rizea, Scodrea Vasile și Gavrilescu cari constituie comisiunea de examen pentru gradul de amiral au sosit în acest port cu vaporul «Arad». Candidați la examenul de amirali sunt comandorii Vasilescu Matei și Sion Alfons cari de asemenea se aflau pe vaporul sus arătat. Domnii amirali Niculescu Rizea și Scodrea Vasile au vizitat garnizoana locală și vasele de râsboi și aflătoare în port, după care s-au înapoiat spre Galați cu același vapor salutați fiind la debarcader de d-1 comandant al garnizoanei, căpitanul Știubei și ofițerii vaselor de răsboi din port. Fapte care vorbesc prin ele însăși Un fiu al Constanței, Emil Ciprut, prin intermediul tatălui său Jak Ciprut, a căutat să aducă prinosul său de recunoștință față de orașul în care s'a născut și și-a urmat studiile secundare. El a donat 20.000 lei liceului «Mircea cel Bătrân 20.000 orfanilor din război, 20.000 „Asistenței publice» 10.000 Baroului advocaților, 30.000 școalei spaniole, 20.000 cimitirului israelit și 10.000 săracilor din oraș și alte multe instituțiuni până la concurența sumei de 500 mii lei. Gestul tânărului Ciprul e cât se poate de mărinimos. De la Berlin unde locuește, n’a uitat imagina liceului strâmt și sărăcăcios, mizeria fiilor celor ce au luptat pe front și toată mulțimea de sărmani români și evrei. Onoare lui! Starea de asediu în Grecia Atena.Primul ministru Gonatas a declarat că imediat ce se va semna pacea guvernul va ridica starea de asediu în interiorul țării, păstrând-o numai în zona de la frontiere. Cât privește alegerile, ele vor fi făcute sub controlul comitetului revoluționar, care va garanta libertatea lor. Grecia nu mai emite hârtie monedă Atena 9. Ministrul de finanțe a desmințit știrea relativă la emisiunea unei cantități de hârtie moneda. Zona Iugoslavă din Portul Salonic w ■ țt. * nm F . psip . Atena 9.—A sosit la Salonic co misiunea greco-sârbă, care va delimita zona libera iugoslavă din port. Guvernul iugoslav a notificat guvernului grecesc că zona va fi la dispoziția comercianților greci, pentru a ușura relațiunile comerciale. Scufundarea a două corăbii pe Marea Neagră — Peste 300 refugiați turci înecați — Dospoli 9. — Două corăbii plecate din localitatea Miservia (Tracia) cu refugiați otomani pentru Constantinopol, fiind prinse pe mare de furtună, au pierdut direcția, și fiind împinse de furtună, s-au lovit sfărămându-se de stânci la câteva mile de punctul Karaburnu. Aproape trei sute de persoane și-au găsit sfârșitul în valuri și numai câțiva bărbați au putut răzbi până la țărm. Textul definitiv al tratatului de pace Lausanne 9— Iar atmosfera conferință nu se arată nici un simptom de ameliorare. Este probabil că aliații vor provoca Sâmbătă sau Duminică o întrunire a conferinței, pentru a prezenta delegației kemaliste textul definitiv al tratatului. Nu se știe dacă aliații vor fixa turcilor un termen pentru a răspunde, totuși vor insista ca acst răspuns să fie grabnic. Se mai poate ca ideia unei amânări să ia ființă în anumite cercuri ale conferinței; în această privință însă, există serioase divergențe, deoarece turcii doresc să amâne numai chestiunile pendinte. Se anunță că negocierile care au loc la Angora între guvernul kemalist și reprezentanții societăților străine s’au ameliorat. Chestiunea Basarabiei în parlamentul francez Paris 9.— In conferința președinților de grupuri ai camerii deputaților, s'a hotărât a se înscrie în curând la ordineae zi un proect de lege aprobând tratatul relativ la BUsrabia. Știri din Bulgaria Sofia 9.— Camera a ratificat protocolul din 21 Martie, intervenit între guvernul bulgar și comisiunea interaliată din Sofia, relativ la reglementarea chestiunii reparațiunilor. A doua sesiune a comisiunei mixte bulgaro-sârbe va avea loc la Sofia probabil la sfârșitul lunei curente. POLITICA DE DEFĂIMARE Am mai atins cândva, prin coloanele ziarului nostru, chestiunea repercusiunii ce se înregistrează in străinătate, asupra mișcărilor sociale, politice sau economice ce se desfășoară în țară. Dacă și-ar găsi răspnet ecoul care să arate ceea ce avem bun, civilizat, mărinimos, n'am avea nimic de zis; ne-am simți chiar fericiți. Printr’o fatalitate însă toate aceste calități rămân pierdute în umbră și străinătatea nu vuește decât de slăbiciunile, de punctele dureroase, ce le avem. Mai mult chiar, defectele prind un colorit purpuriu și ia proporții fantastice, de pare că ar fi fost proectate printr-o lentilă divergentă. Cine îndeplinește funcțiunea de răuvoitor intermediar? Mulți din noi înșine. . Lipsiți de cunoștințe serioase asupra dinamismului social, ahtiați după numere de senzații, sau interesați în unele acțiuni, suntem gata să transformăm ignoranța în crimă conștientă, neprevederea în premeditare și pasivitatea într’un intervenționism feroce. Dacă ne-am gândi cât de puțin, că societatea e un organism viu care în normala lui funcționare, trebuie în mod indubitabil, ca orice organism, să prezinte și manifestațiuni morbide poate că nu ne-am alarma atât de tare. Dar tocmai pentru aceasta, pentru faptul că ignorăm legile după cari se îndrumează societatea în mersul ei, suntem gata să criminalizăm totul și să ne arătăm mai răi decât suntem * * * In mână ne-a căzut un număr recent din «L’echo de Bulgarie* ziar oficial al guvernului din Sofia. Pe una din paginile sale stă scris: «Persecuțiile bulgare din Basarabia* și se comentează cu aprindere interpelarea deputatului de Soroca, Gr. Cazacliu, asupra ororiilor ce s'ar fi petrecut în județul Cetatea Albă. La sfârșit oficiosul bulgar cere presei românești, un răspuns. Ei bine, îl vom da: populțiunea bulgară fie cea din Dobroge fie cea din Basarabia, se bucură de cea mai complectă libertate și propășirea nu-i e stânjenită întru nimic. Daca cazuri sporadice de bolșevism se arată în sânul ei, apoi acestea sunt pedepsite, astfel după cum legile țării impun, fără o agravare față de cetățenii de origină veche românească. Parlamentarul care a denunțat cazuri de atrocități a fost greșit inspirat. El, ca și mulți alții, din păcate, s’a aplecat desigur cu urechea la lucruri mărunte și Ie-a dat întorsături tendențioase pentru a’și servi în mod greșit țara. Străinătatea poate fi liniștită. Icoana vie a situației țârii din păcate n’o reprezintă parlamentul; ea trebue văzută, pipăită, in mijlocul satelor. Diavolul nu e atât de negru cum îi cred oamenii și politica de defăimare, e mai totdeauna ridicată pe baze șubrede. O. Goruneanu Vom avea pește? Vizita d-lui Popescu Daia director general al pescăriilor Cu acceleratul de București a sosit ori în localitate d. Popescu-Daia director general al pescăriilor statului, spre a lua măsurile necesare pentru intensificarea pescuitului. Aseară, d. director general a convocat la primărie la o consfătuire pe toți pescarii vânători și vânzători din localitate, la care a participat și d-nii dr. Bâcleșanu inspector general veterinar, Petrescu, medic veterinar al orașului, administratorul pescăriilor de la Călărași și revizorul Călinescu. S-a discutat măsurile ce trebuesc luate pentru intensificarea pescuitului și aprovizionarea orașului cu cel puțin 4000 kgr. pește zilnic. D. Popescu-Daia, pleacă astăzi la Tulcea spre a participa la congresul pescarilor. ANUL X No. 129 CONSTANTA Duminică 10 IUNIE 1923 Fondator: CONST. IMINESCU Redacția si Administrația i Strada Traian 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni...................... 300 lai . . ........ 160 . Manuscrisele nepublicate nu se — înapoiază — DACIA Director: L. M. MOSCU TELEFON No. 42/3 Apare zilnic la ora 12 — UN LEU NUMĂRUL Futil, aÉiiti, min Apeluri la[luptă ]* iarăși apeluri pentru subscrieri de acțiuni, o serie întreagă de foi volante, cheamă poporul și cearcă să-l ridice, în temeiul ideii naționaliste integrale, adica xenofobe, antisemite. Cunosc pe d. A. C. Cuza, promotorul acestei mișcări, cam de mult, de pe vremea cînd eram student și nici atunci nu am putut răspunde după placul d-sale cînd încerca să mă atragă spre naționalismul său. I-am ripostat mereu, că nu pot înțelege acest naționalism atroce, ziditj pe fură și brutalitate, fiindcă sunt adeptul unei alte’idei,al umanismului, iar dacă trebue și naționalism, el urmează să acționeze spre urcarea culturii și forțelor naționale prin stimularea calităților bune din poporul romînesc, iar nici decum prin menținerea inferiorității naționale și nimicirea oamenilor de altă naționalitate. Sub inboldul reușitei fascismului italian, ambiția unora, s'a gîndit și în Romînia la alcătuirea unei grupări de acțiune și iată mișcarea antisemită a purcă ces la război, înpingînd în prima linie ținerile suflete studențești. De la fascism la antisemitismul de la noi, e doar o mare distanță. Pe cînd fascismul urmărește renașterea poporului italian și consolidarea statului național prin stîrpirea ideilor nocive , cuzismul de la noi, chiar dacă o fi avînd acelaș ideal și nu numai arivismul politic, totuși caută izbînda și înplinirea țelului, prin stîrpirea oamenilor. Dar mai e și aci o nuanța destul de pronunțata. Toată lupta și toată ura, e îndreptată numai înpotriva unei categorii de locuitori din Romînia. După cum reeșă din propaganda antisemită, numai evreii poartă vina tuturor relelor. E curat povestea fabulei cu lupul și mielul care bea apă din pîrău în vale și turbura apa lupului, la isvor, sau voise să-l isbească cu coarnele pe cînd nu era încă născut. Oare dușmani, dacă dușmani pot fi socotiți, dintre toate națiile ce locuesc pe pâmîntul romînesc, numai una e vinovată ? Oare izvorul moralității romînești e tulburat de alții și nu de însăși mișelia atîtor hoți, escroci, demagogi și tot felul de scîrbe romînești? De ce oare regenerarea nu se îndreaptă în această direcție, unde este atîta amar de material bun de supus unei tease moral ? Cine n’a citit Haiducul scris de Bucura Dumbravă și cine nu cunoaște povestea tuturor haiducilor de la Novac, Gruia, Corbea și Jianu, toți acei »fasciști“ «azi s’au luptat cu primejdiile și cu asupririle neamului romînesc, fără sa facă distincție de religie ori de origină ? Dacă e vorba să stîrpim oameni și nu !»>W dacă e vorba sa alunecăm pe partea acțiunilor violente, da»ă e vorba să regenerăm romînismul, atunci să nu ne războim numai cu cei slabi, numai cu unii, ci să ducem lupta în contra tuturor șnapanilor, că-s mulți și puternici. Ori poate în acest caz, n’o să mai avem de unde recruta haiducii ? C. Irimescu Liga chiriașilor din Constanța a proclamat membru onorific al ei pe un proprietar, ba încă și hrăpăreț. Se potrivește! La fel ar fi dacă o ligă de pescari ar numi membru de onoare, un... crap. Deraerea din stația Dunărea Un grup de vagoane nefiind bine frânate pe panta din stația Dunărea, au pornit cu viteză la vale, deraiând și răsturnându-se la baza unui macaz. O anchetă este în curs. Recepția de pe transatlanticul „Canada" Astăzi după amiază, transatlanticul francez «Canada» al campaniei Fabre Line, reprezentata în localitate prin agenția Grünberg Tețcani, părăsește portul nostru pentru America. Tot eri s-a îmbarcat pe vapor colonelul Arthur Poillon, atașat militar american București, împreună cu soluția d-sale. D-sa a oferit un dineu intim consulului Statelor Unite la Constanța, d. Richard B. Haven, la care a luat parte și generalul englez Anderson, îmbarcat deasemenea pe transatlantic. Pin Port Osemintele unui aviator român aduse din Franța.— Erf a sosit în portul nostru venind din Marsilia, vaporul francez „Jagues Fraissinet“, pe bordul căruia se află sicriul cu osemintele ofițerului aviator român Aristide Papplea, atașat în timpul războiului la Paris unde și-a găsit moartea cu ocazia unui accident de aviație. Osemintele vor fi expediate astăzi cu un vagon mortuar la București, familiei. Accidente de muncă. Infirmeria portului a dat ori îngrijiri dulgherului Vasile Bivol de la atelierele S. P. M. și muncitorului Mihai Neagu, ambii având ușoare leziuni de muncă. Emigrări. Pe transatlanticul sub pavilion francez »Canada“ al agenției Grimbeag-Tețcant, s-au îmbarcat un număr de peste patru sute de emigranți pentru Statele unite. Un gest demn de toată lauda Tulcea 7.—La sosirea vaporului de pasageri care face cursa Sulina-Tulcea, copilul Al. Crivăț a căzut în Dunăre de pe pontonul N. F. R. local. Grație intervenției la timp a căruțașului Dumitru Haidaciio care a sărit în apă înbrăcat, a fost salvat de la un înec sigur. D. Prefect al județului a intervenit la ministerul de interne în sensul ca curagiosul căruțaș să fie decorat cu «Bărbăție și Credință*. AmOr și ficat Ziarul .Expressa din N-York ne aduce o veste senzațională, ca toate cele ce vin de peste Ocean. Amorul, după constatările doctorului Ash nu locuește în inimă ci în... ficat. Omul bolnav de gălbeneală este... amorezat. Cel care are o carieră de piatră la ficat este... tot amorezat... Expresia poporană românească ar fi deci de o uimitoare exactitate: «O țața, mai secat la ficați!» Toate bune, dar gândiți-vă, iubiți cititori, ce catastrofă pentru poeți, începând cu dl. Raiola, el ar fi trebuit să se adreseze delegatului japonez astfel: •Dacă îmi veți tăia ficatul in două, veți găsi scris în el... etc.* Dar versurile celebre ? Să încercăm să dăm câteva exemple înlocuind,—spre a fi la modă,— cuvântul Inimă cu... ficat: , Cheia caselor de bani Și a ficaților Este același, Domnilor /» La Fontaine: Cățelușul. «Departe de ochi, departe de ficat! Proverb. •Să judeci ficatul ar însemna să-ți pierzi mințile.» Bouffers: Inima pardon: ficatul. «Rodrigo, ai ficat ?» Corneille: Le Cld. ,Ficatul e făuritorul boinuelilor.m Silvio Pelllco: Francesca ia Rimini. m Pe aripele ficatului.* Heine: Lyrisches Intermezzo. .Fericit e acela care păstrează în ficat credință.m Goethe: Faust I. «Temete de ficatul fimtei». Schiller: Maria Stuart. „Venit-a primăvara dalbă Ficații întineresc.* Schiller: Klage der Ceres Și diavolul poate invoca ficatul“. Shakespeare: Negustorul din Veneția Cred că ne putem opri. Această stare catadloptică de lucruri m’a întristat intra’tăta încât am comis versurile de mai jos cari, sunt convins, vor fi citate mai târziu prin școli: , Astăzi demobilul și cinematograful Pe slovele iubirei au adunat tot praful. Inimă nu există și nici amorezați, Iar Eros tu săgeata străpunge doar ficați. De-acu, morți regii tragici, Anton și Cleopatra, Abia de mai iubești vFau hinder dintr'a patra. S’au dus, s’au stins eroii epocilor frumoase, Romeo e la Bancă, iar Julieta coase, Paris misti la Bursă, Ele au pe trotuar, Mirâna adulteră, Tit-Liviu gazetar, Meduza a cochetă, Chcer» fanfaron, Senior de industrie amantul lui Manon, Pe răngiul trage palme nerușinate, Dido Și-auzi numai ghitare pe fusaide Udo. De aci stau în uitare otrăvuri, măști, pumnale Și’n loc de-Amor, amanții se întreabă: ai parale?» ce nu poate face „ficatul,* domnilor, vedeți și dvs. Ax. Pani Cronica zilei Tu stai la geam Tu stai la geam cu fața gânditoare Privești cumi cade floarea din salcâmi, Și cum ți-aduse vântul una-aproape, O calci ușor, frumoase, și-o sfărâmi. Aceleași flori cădeau pe voi alta« Când voi treceați pe sub salcâmi ușor, Când îți spunea cuvinte tremurate, Și de mijloc te prinse ’ncetiși, S-ați stat așa alături multă vreme N’ați spus nici un cuvânt, ci visători, Priveați cum scutură salcâmii—alent, Pe fruntea voastră, mândre, albe flori. Apoi când s’a desprins de lângă tine, Părea că visul tău incet s’a stins, Din ochi îți picurară diamante, Și hohote de plânset te-au cuprins. E De câte ori n’au înflorit salcâmii i câte flori căzutau pe cărări, e când ți-era alături—lângă tine— De când te ’nfiora cu sărutării.. Oftezi ușor și nu ’nt legi frumoase De ce ai vrea acum să te sfărâmi.— Din ochi îți pică iarăși diamante Cum pică floarea albă din salcâmi. Dinu Măgură Exportul cașcavalului Consiliul economic al guvernului a decis în fine să fie permis exportul cașcavalului zis grecesc, în condițiunile următoare. Cașcavalul trebue să fie din vechea recoltă, iar exportul să se efectueze în termen de o lună și jumătate, aplicându-se și o taxă de vagon de 450 mii de lei. In afară de exorbitanta taxă de 45 lei la kilogram, care e o adevărată spoliație a producătorilor, fiindcă acest produs în marea lui majoritate este înmâna producătorilor, găsim că permiterea exportului de cașcaval e o necesitate utilă pentru economia națională și mai ales pentru Dobrogea, unde acest produs se fabrică pe o scară întinsă. De acea ne-am ocupat în diferite rânduri de această chestiune și am preconizat să fie permis exportul cașcavalului. CEREȚI RENUMITA BERE „GIB“ Arestarea unor hoți In urma reclamației magazinului, «Papetaria Dobrogeană» din str. Ștefan Cel Mare, au fost arestați indivizii Alice Boțea, Cristache Bodrugan, Negruț Vasile și F. Niculae, cari ar fi sustras mărfuri din acest magazin. Din Coba din Brutalități. — Jandarmul sergent instructor Duca Gheorghe, de la postul Hatrandblor, a bătut grav pe locuitorii Radu Neagu și Ilie Leonte din aceiaș comună. Cazul fiind reclamat autorităților superioare, jandarmul a fost dat lu deciși. Ceva scandale* Nu cit muit «Dobrogen lual* a avut însolența si afirm* ci ziarul nostru, ar fi ahtiat după reportaj* de senzații. Cum am putea califica nei atunci reportajul lung, de aproape o jumătate de coloană, apărut în numărul său de asaltă era, cu privire la diferendul intre vice-consulul american și public, din cauza unui caiat ? Dacă ceat ce a înserat ea alalta er a adevărat, de ce vine la numărul de ori, și’și trage singură o palmi desmințîndu-se ? Mă rog, cum s’a putut transforma vice-consulul Richard Havan în ochii «Dobrogei Iune» așa deodată, din »arogant, ofensator, disprețuitor* în «prea educat ca să profere insulte». « •* * Și asta, in aceleași zile, odată înseră scandalul de la vamă cu bătae și înjurături între doi impiegați, și a doua zi vine și spune tot atât de categoric, că funcționarii n’au făcut altceva decât că au vorbit ceva mai tare, căci era sgomot în sală ! * Nu rău, nu * ceva putred în această gazetă? Nu se sinchisește de loc că din cauza nepriceperei, tribale și lingi azi unde a scuipat eri? Asta-i presă? Din Silistra Pentru preamărirea eroilor ce au căzut în râsboiul întregirei neamului, a avut loc în comuna Alfatar, cu o deosebită solemnitate, serbarea punerei pietrii fundamentale a unui monument comemorativ. Din Silistra au luat parte din director al prefecturei, Traian Antonescu șeful siguranței și mulți funcționari. La orele 9 jumate toate școalele din împrejurimile comunei, se aflau la cimitirul eroilor Dupa terminarea serviciului divin au cuvântat d-nii colonel Vizireanu, maior Bejan, subrevizor Neagu, preotul Dumitru Sicof și T. Apostoleanu cari au adus prinosul de recunoștință față de vitejii morți. După defilarea unei companii din regimentul 35 inf. s-a îngropat prima piatră a monumentului și apoi a avut loc o agapă.