Dacia, iulie-decembrie 1923 (Anul 10, nr. 147-301)

1923-10-14 / nr. 236

ANUL X No. 2S« Fondator: COMST. HHMESCU Redacția și Administrația natrida Traian 22 ABONAMENTUL Ps 12 ’ar* •••*• • 300 îs* « 6#****6*’160 » Manuscrisele sepubucats nu f s — is#?0;S** — Director: L. M. MOSCU ? ELEFON No. 423 Apare zilnic 1& ora 12 UN LEU NUMĂRUL CONSTANTA Duminică 0g OCTOMBRIE 1923 Cei de la apusul ziar liberal sunt în contra deschiderii puțurilor. Evident d-lor nu sunt amatori de apă, ci de franci. Avîntul țării Sînt ani de atuncea, cînd armiile românești au trecut Dunărea și au purces trufașe pană la Sofia. Atunci guvernul țării a găsit nimerit sa comemoreze dragostea arătată pentru patrie și avîntul tuturor— să nu-i hulim, că în 1913 n’a fost război adevărat între noi și Bulgari, pentru ca ostașul nu știa situația de acolo și el mergea cu pepiul deschis, să moară pentru țară - a fost înfipt pentru vecie în medalia pe care o pmtăm mai toți : avîntul țarii. A mai trecut cîtăva vreme și am pornit cu mic cu mare, în viitoarea groaznicului război al neamurilor. Dacă în primele timpuri, în prima fază a războiului, vitejia romînească s’a topit sub numărul dușmanilor și superiorității lor în pregătire , curînd după acea, poporul acesta falnic, cum n’a mai fost altul, s’a războit ca în vremile antice. Mărăștii și Mărășeștii vor sta veșnic pildă că în vinele poporului romînesc, curge sînge pe care străbunii Daci și Romani nu Par renega. Dar iată că după război, țara întregită, neamul romînesc unit într’un singur mănunchiu, își perde cumpătul în fața greutăților vieții și a vitregiei mediului economic, creat de egoizmul popoarelor. Și reacțiunea firește, vine. Dar cu durerea în suflet trebue să constatam ca avîntul țârii, de astă dată e de o calitate inferioară. Murmuresii, plînsete dincoace ; recnminații și mai ales aruncarea răspunderilor de la unul la altul ; lupte politice deșănțate, duse în scop de a distruge oameni politici, în loc de a crea alții puternici și pricepuți ; mentalitatea întregului strat suprapus se îndreaptă cu pași repezi spre mișcări anarhice, doborîtoare de ordine , colo complet, ducoló spionaj, mai încolo banditizme tolerate în toate direcțiile; în fine o stare jalnică, în care munca productivă nu e prețuită, findu-i preferită sistema loviturilor financiare atît de apropiate de excrocheriile cele mai calificate. Moralul poporului nostru se resimte și azi vezi destul de des, prea des chiar, scepticizmul și cinizmul, întinzînduse ca o pecingină peste tot și peste toate. In loc de trudă vajuncă pe tarîmul constructiv, critica guralivă și inerția în acțiune. In loc de muncă, toți se aruncă în puhoiul arivizmului și cînd valoarea lipsește, cuțitul, bîta și violențele îi iau locul și pe ruini, cred că vor clădi viitorul țării. Și iată regresul țării, regres înfiorător de trist, cînd ar putea fi altfel, cînd s’ar putea prin muncă spornică, prin unire și conștiința să ridicăm poporul acesta la avîntul pe care l’a avut odată. Dar timpul nu-i perdut și sămînța nebunilor se va distruge. C. Irimescu In chestia alegerilor de la Camera de comerț Din partea d-lui senator î. N. Roman primim următoarea scrisoa e spre publicare: Domnule Director. In discuția ce s'a făcut In jurul alegerilor de la Camera de Comerț din Constanța, acțiunea mea a fost înfâțșatâ de unii ca și cum ar fi fost îndreptată contra uneia din cele două liste [a acelei în frunte cu d. 1. Miga). Așa pusa chestiunea, e greșit pusă. N’am avut și nu am nimic contra nimănui, mai puțin încă contra d-lui Mige, pentru care păstrez o deosebită considerațiune. Ceea ce ași fi doric este ca toți comercianții, industriașii și meseriașii să fi mers uniți in această împrejurare, prezentând și votând o singură liste. Și ași fi dor it, iarăși, ca politica să nu se amestece în niște alegeri, can nu aveau nici un caracter politic. Facem și așa prea multă politică și prea puțină treabă!... Când însă am văzut că cei interesați nu se pot pune de acord și că se încearcă a se influența, din motive personale sub pretextul intereselor politice, rezultatul alegerilor, am crezut da datoria mea sa țin lista ce avea în frunte suspict. G. Georgescu, pentru motivul că am avut ocaziunea să apreciez munca rodnică depusă de d-sa ca președinte al Camerei de Comerț și, cunoscându-i competența și energia, aveam o puternică chezășie că aceiași muncă o va depune și în viitor, dacă va fi reales. Acțiunea mea n’a fost, deci, îndreptă contra nimănui, ci numai pentru izbânda unei liste pe care o credeam și o cred mai corespunzătoare chemărei și a remei sale. Sunt convins că amicii lui Ilie Mecu, Paul Dobrescu și ceilalți, cu cari împreună am susținut lista d-lui Georgescu, au fost însuflețiți de aceleași sentimente și am avut aceleași convingeri, și sunt fericit că corpul electoral, industrial-negustoresc, apreciindu-și bine interesele și respingând amestecul politicei acolo unde nu avea ce căuta, a dat deplină confirmare modului nostru corect de a vedea. Ioan N. Roman Din Oltina Printre locuitoriii comunei domnește o mare agitație, din cauză că preotul Georgescu vrea să ia cu forța un loc, proprietatea comunei, destinat pieții publice, pentru ca să-și facă o casă pe el. Sătenii amenință să se opună cu violență și vor da o strașnică corecție celui ce ar îndrăzni să răpească bunul comunei. Din cauza scarlatinei care se încinsese în comuna noastră școala primară de băeți și fete, a fost închisă pentru cinci zile. Măsura a fost bine venită și se poate spune că în urma măsurilor de izolare luate de câtve serviciul sanitar epidemia se poate considera ca aproape stinsă. In urma vizitei făcută de d. doctorul spitalului Parachio’, la școala de meserii, din localitate gâsindu-se totul curat s’a admis că școala să funcționeze cu condiția ca elevii să nu mai fie liberi în oraș sib nici un motiv timp de opt zile. Era d. doctor făcând o nouă vizită acestei școli, sa constatat că nu mai e nici un pericol și școala poate funcționa normal. Cronica zilei Paltonul Eșitai iar la suprafață, mai stacojiu, mai decolorat la față decât vre odată mi-a fost dat să te văd. Cu mânecile noduroase în coi ca ghirunchii mârțoagelor și ros pe alocurea de parcă ți-au răsărit plăgi de podagra pe tot trupul... Prin căptușeală ți-au eșit tufe de vată și cărți, ca niște moțe de pisoi strivit.. Nasturii d’au crăpat la cusătură ca niște buboi copți... întreaga ta înfățișare s'a îmbrăcat într’un văl de moarte veselă și m'ași mira dacă lumea nu m’ar lua pe stradă drept un cioclu beat de năcaz și de indiferență laolaltă. Sau, poate, vor zice trecătorii că sunt vreun cerșetor căpătuit cu o haină boerească dinainte de răsboi. Ba alții vor crede, cu drept cuvânt, că am scăldat vreun mort mai lung și mai gros ca mine. Cine știe ? Cine știe !.. Și totuși avut ai vremuri de glorie, sărmane bun prieten. Priveștete aci, în fotografie, cât erai de tânăr și de mândru. Cât de măiastră îți era croiala și cum îți fucea gulerul de catifea ca apele unei oglinzi puse’n bătaia soarelui. Aduți aminte de plimbările făcute împreună prin Bois de Boulogne. Uite, colea, în poala stângă pișcătura de țigare pe care ți-a făcut-o Loulou... Ce nebună și cum râdea... Aduți aminte cu câtă grije îmi spunea când ne pregăteam să eșim : „Să pui paltonul cel frumos.“ Sărmană jerpelitură, « frumosul» erai tu, la nenorocită caricatură... El nu plânge, nu pârăi,gândeștele la mine, ce ? nu cumva ți-ai pus în gând să mă părăsești tocmai în pragul ernii?.. O! da, da, știu, cunosc cântecul și acum, uităndu-mă la tine, cu atât mai mult și pricep adânca filosofie. „Nissan maggior dolore che ricordarsi del’ tempo felice nella mizeria». Așa-i, dar în definitiv, ce vrei să facem ? Sunt ani acum de când tot vreau sa te înoesc și cum apari din fundal zăpezii de naftalină, îmi zic cu tristețe *La anu*... Și-apoi ducem cu toții speranța unui trai maieftin, o scădere a prețurilor, o ameliorare a valutei. Sunt ani acum de când îmi tot repet : „La anu metrul va costa doar trei sute de lei”. Și din contra „la anu" a ajuns 600 și mai la anu 800 și încă mai la anu 1000 , apoi 1200... Cine știe dacă se va mai opri vreodată!.. . Astăzi, din nou am zis la 1 anu“ privindu-te sărmane bun prieteni, cu milă și cu ru * sine. O iarnă ’ntreagă te vei plimba din nou pe străzile unde hârtiile murdare dansa vor vecinica surabanda macabră, sub obladele disprețuitoare ale burtă-verzilor îmbogățiți unul singur Cel-de-Sus știe cum! Iar lumea va șopti: —iata cerșetorul, iată omul care a scăldat un mort, iată cioclul beat... Iar eu voi gândi neîncetat : •La anu, la anul, pe când un glas pe dinăuntru îmi va zbiera din răsputeri: „La moș-așteaptă, la poștele calului.“ Ax. Poni In chestia telegrafiei fără fir La Camera de comerț a sosit o adresă din partea direcțiunei poștelor prin care se aprobă instalarea postului de telegrafie fără fir în localitate. Ceva mai mult, direcțiunea poștelor anunță că, cheltuelile de instalare vor fi trecute tot in seama poștelor, rămânând că numai cheltuelile de construcție să revină în sarcina comercianților. Faptele silei în jurul unei spargeri.— Poliția face cercetări pentru a găsi pe complicii autorilor ce au com’s dăună și spargerea la vila Ghica, aceștia din urmă fiind arestați la Cluj. Arestare. Poliția a arestat pe marinarul Ion Matei pentru cercetaii. Confirmarea mandatului lui Bacaloglu Buc. 13. — Eri a fost adus la confinmare înaintea tribunalului Ilfov, faimosul Bacaloglu, autorul atentatului mișelesc comis împotriva d-lui I. Rosenthal directorul marelor cotidiane »Adevărul" și «Dimineața". Tribunalul a confirmat mandatul de arestare. Fioroasa crima a unui sătean O înfiorătoare crimă s’a petrecut ori în comuna Slava- Rusă. Săteanul Nicolae Parsin Emișe luându-se la ceartă cu tânărul Ermin Nichifor Ivan, un altul Nicifor Ivanof sări asupra lui Nicolae Parsin, du-i un cuțit în spate, împlăntăn- Victima în stare gravă a fost transportată la spitalul din Bibadac. Criminalul a dispărut. Domnița deșteptată {după Franc-Nehain) Pe un pat de argint culcată Doarme fata fermecată A ’mpăratului Damon Și-i frumoasă ca o floare De te poți uita la soare Dar la dânsa nu. Intr’o zi mărețul Golo Rătăcindu-se pe-acolo o zărește de pe cal, Sare’n tindă fără frică Poarta’n umeri o ridică Intră ca un val. La prințesă lung privește, ingenunche, fi vorbește, Tot Regatul -i dă în dar Și o roagă cu cuvinte De amor, ce-i vin în minte, Iasă în zadar. Cade Craiul dus pe gânduri, Zvârcolindu-se pe scânduri, Că mătănii, prosefirii. Iar domnița crapă ochii, Mișcă membrele sub rochii, Vine printre vii. Și-o apucă-o mâncărime De taifas, în proză ’n rime, Bazine, fleacuri și gogoși, Sade Golo ca de piatră De-o ascultă cum tot latră Parc’ar fi la moși. Și-a vorbit o zi și-o noapte, Spus’a verzi și zis’n coapte Până ce, el, zăpăcit, Incingându-și a lui arme: —„Bună-i, zise, dar când doarme* Și-a plecat grăbit. Ax. PONI Din port Vapoare plecate: Tala persian cu 200 tone cărbuni pentru Mangalia, Attika german cu rest de mărfuri pentru Galați Ulysses olandez cu rest de mărfuri pentru Galați și Brăila. Doctor B. TATAR3RI Boli interne, boli de nas, gât și urechi. — Operațiuni strada Virgiliu No. 1 Constanta Atentatul criminal din str. Griviței Stoica Tefehoi împușcat de un necunoscut Astă noapte pe la orele unu și jumătate, pe când Stoica Terehoi, proprietar de trăsuri și camioane, trecea într’o trăsură pe str. Griviței, în dreptul varieteului „Carpați”, din întunericul ce domnea la acea oră un necunoscut a tras un foc de revolver asupra mumitului. Glonțul și-a atins ținta înfingându se în spatele lui Telekov, care căzu scăldat în sânge. Criminalul a dispărut. Cn prim procuror a fost avizat, întrucât starea celui împușcat e gravă. Oasvelirea bustului lui Barei la Tulcea Joi 11 0ctombrie, a avut loc la Tulcea, cu un fast deosebit, desvelirea bustului, lui Spiru Haret, în prezența episcopului Dunărei de jos Iacob Bârlădeanu, a d-lui d-l Anghelescu, ministrul instrucțiunilor publice, deputat Florian, precum și a unui numeros public. După desvelire au ținut decursuri d-nii d-r Anghelescu, Gheorghiu inspectorul învățământului primar, Gâdei inspectorul federalelor și protoereul Bogatu. Solemnitatea s-a încheiat cu producțiuni școlare. Buletin juridic Parchetul A deschis acțiune publică conta următorilor: Poanu Petre, Dănescu Marin; și Traianu Ion, sergenți de oraș pentru părăsire de post; Ion Tomescu pentru lovire; Gh.lonescu din Constanța pentru abuz de încredere; Marin și Ioana Râstake pentru incendiu; Ispas Stanciu dare de lovire; Tudor Sandu din pentru Constanța pentru Art. Roșu din Constanța pentru lovire Ion și Paul Cealâc pentru excrocherie. Cabinetul de instrucție A emis mandat de arestare înpotriva lui Marin din Adam-Clisi care a Neculae omorât pe cumnatul sâu Taifas din aceiași comună. Tribunalul S. N. A respins opoziția lui Ion Bălăceanu, rămânând condamnat la 6 luni închisoare pentru furt. Comisia de încetățenire Comisia de incetățenire de pe lângă Curtea de Apel din Constanța a recunoscut calitatea de cetățean român a locuitorului Bichir Asan din Bazargic. BUSHS & 12 Otombrie 923 6 vag. porumb v. cu 450-457,50 lei suta de kgr. 22 jum. vagoane orz cu 380- 390 lei suta de kgr. 1 juni, vag. porumb nou 410 lei suta de kgr. OB&aUL 12 Octombrie 923 1 căruță cu grâu ar. cu 430 lei suta de kgr. 5 căruță cu grâu de toamnă cu 405 lei suta de kgr. 146 căruțe cu orz cu 360 lei suta. 3 căruțe cu in cu 1125 lei suta de kgr. 39 căruțe ovăz cu 347 lei suta de kgr. 4 câruță răpită seni. 725 lei suta de kgr. 72 căruțe porumb v. cu 437 lei suta de kgr. 35 căruțe porumb nou cu 390 lei suta de kgr. 4 caruțe cu Meiu cu 395 lei suta de kgr. 3 căruțe cu fasole cu 1005 lei suta de kgr. 13 căruțe cu fân cu 140 lei suta de kgr. Pin Tulcan Incendiu. — Un incendiu a consumat casa femeiei Rozica Florica Haidari din comuna colilia. — Casa locuitorului Toma Pavel din comuna Caraorman, luând foc, a ars acoperișul precum și o mare cantitate de grâu depozitată într’o magazie de alături. Pagubele sunt de 5000 lei. — De asemenea, a ars locuința și grajdul săteanului Teodor C. Dobre din comuna Fricăței. Pagubele se cifrează la 30000 lei. Pentru construcția liceului Same colectate LISTA No. 177 încredințată oficiului poștal din Murfatlar Total 115 lei 1. Afuz Abdulatip 20 lei 2. Iacob Zecheria 10 « 3. Maria 8 cáriét 10 lei 4. Ion I. Radu 10 lei 5. Marin N. Costache 10 lei 6. Dumitru Panait 10 lei 7. Ion D. Lupea 10 lei 8. Terea Murat 10 lei 9. D. V. Boia 10 lei 10. Gh. Ciocan 5 lei îl. Ilié Zarnescü 10 lei Noul regim în Bulgaria Declarație primului ministru bulgar Sofia 13.Primul ministru bulgar a făcut declarațuioi ziariștilor cu privire la situația internă în Bulgaria. Relativ la revolta comunistă d. Tzancoff a declarat că muncitorii să țin la o parte de această mișcare. Șefii comuniști au căutat din această cauză să atragă de partea lor pe țărani. Populația din regiunea. Ferdinand și Bercovitza au urmat pe șefii comuniști Dimitroff și Colaroff din cauza teroarei ce o exercitau comuniștii. Examinând cauza revoltei primul ministru bulgar a declarat că elemente rusești au împins pe comuniștii bulgari la revoltă. Instigatorii vor trebui să răspundă în fața justiției de faptele lor. Acei cari au fost atrași și conduși în eroare se vor bucura de clemența guvernului. Guvernul va ajuta familiile acelora care au suferit de pe urma răscoalelor fără sa facă deosebire de partide. In contra comunismului se va începe lupta pe la mijlocul învățământului făcând apel la toți nlte decilii pentru combaterea doculelor subversive: Kemal Pașa refuză prezidenția republicei Constantinopole 13.—La Constantinopole se observă un puternic curent împotriva proclamării republicei. Mustafa Kemal a declarat că nu va primi prezidenția republicei turcești. Cercurile politice din Angora sunt totuși decise să institue republica și vor face apel la sentimentele patriotice ale lui Kemal Pașa rugându-i sa primească prezidenția. Insula Imbros a fost predată turcilor Constantinopole 13. Insula Imbros a fost predată turcilor de către autoritățile grecești, care au părăsit-o imediat după această formalitate. In felul acesta ambele insule Imbros și Tenedos, cedate turcilor prin tratatul de la Lausanne au intrat în posesiunea lor definitivă. Condamnarea asasinilor lui Dato Madrid 13.Procesul împotriva asasinilor fostului prim ministru spaniol Dato, s-a terminat cu condamnarea la moarte a doi dintre acuzații principali; ceilalți șase acuzați au fost achitați. Maiiul nem Diáim ■ iii 3 l*] Astăzi dimineață, liarele 9, în prezența dlui ministru al Insrucțiunii, al reprezentanților autorităților administrative școlare și a unui numeros putlic cu un fast deosebit s’a pus piatra fundamentală a nouei clădiri ce se va ridica liceului «Mircea cel Bătrân. Pe platoul rămas prin defrișarea copacilor din grădină publică in colțul vedea de la întrețnerea stradelor Mircea cu Ștefan cel Mare, săpăturile lucrate din vreme, sub antrepriza dlui inginer D. Staicovici, așteaptau să primească prima piatră a fundamentului. Pe movilele de pământ, svârlit din săpături, sau loc așezate în carea toate școlle secundare și multe din cele primare, din oraș. * * * In azistența distingem, pe directorii și directoarele școalelor secundare și primare, în frunntea corpurilor profesorale, primarul Andronescu, ajutor de primar Roșu, prefectul Negulescu, Amiral Scodrea, comandor Bucholtzer, prefect de poliție ile«, președinte al curții de Stempel Anastasii, consilier trio, președinte Iorgulescu, Dimiinginerii Ispirescu, Staicovici, Buzdugan, Popescu, d-r Pilescu, inspector vamal Cristea, inspector comercial Vâleanu, șef al vămii Gheorghiu, președinte Camereior de comerț G. 1 Georglgescu, directorul băncii Marmorodh Elman, Solomoneanu, deputat Alimănișteanu, senatorii Mandat și Roman etc. La orele 9, ministrul școalelor își face apariția însoțit de d. Purcărea, directorul învățământului secundar și prefectul județului. După prezentările de rigoare mulțimea se grupează 11 turul mesei, de la care P. 3. La f D • copul Ilarie, însoțit de h ., 1 cler oficiază slujba bisericeasca. Corul liceului sub conducerea d-lui profesor Moruzov dă răspunsurile. După terminarea slujbei, au luat cuvântul d-nii Coriolan directorul liceului, N. Negulescu prefect și Miga, președintele »Sfatului Negustores“. Cu toții au arătat importanța evenimentului la care iau post, străduințele depuse până în prezent pentru strângerea fondurilor necesare ridicarei nouei clădiri, și speranțele ce-și pun în activitatea redată că liceul în noua sa clădire va răspunde necesităților de ordin cultural și național ale provinciei dobrogene. D. ministri Angelescu a răspuns, promițând concursul ministerului său, acordând un prim fond de 3 milioane lei, din bugetul anului curent. Ministrul școalelor, P. S. S. Episcopul, și d-nii Corolar, Negulescu și Alimănișteanu, au svărlit apoi primele mistrii de ciment peste, piatra fundamentală. De la sindicatul muncitorilor din port Primim spre publicare urmareară: Comitetul de conducere al sindicatului „Desrobirea” aduce la cunoștință d lor directori de agenții, case de expedițieni, negustori etc. că din ziua de 10 Octombrie a. c. acest sndicat și-a schimbat numele firmei conform încheie adunării generala a membrilor in ziua de 27 tep. a. c. și autentificată de onor judecătoria ocol, Constanța sub No. 13819 din 10 Oct. a. c. denumirea nouă este de : „Sindicatul muncitorilor manuali din portul Constanța," Pentru angajarea de munca ca: descărcări și încărcări de vapoare, vagoane etc. în port, cât și pentru încasarea de plăți pentru muncile săvârșite de membrii acestui sindicat, sunt împuterniciți următorii membrii, să reprezite sindicatul : Ion Panarea zis ExLlistu, delegat oficial, Spiru Palide delegat oficial și șefi de secții Neagu Bărbulescu, pentru secția S. M. R., Costică Pompieru pentru secția teren dana 1-10, Olișea Tudor pentru secția magaziidană 16. Petrache Ștefănescu (Continuarea în pagina ITa)