Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)
1924-04-26 / nr. 96
ANUL XI No. constanța Sămîtftă 2 € APRILIE 924 Manuscrisele nepublicst ©e« »» ele nepuD 3n«Poa*S DACIA Director: L. M. MOSCU y nn.prof .Ț Apare zilnic la ora 12 ""doi lei exemplarul Fondator: CONST. MIMISCH KedfiEj Sa ț Stiftă* »Islas ?2 ABONAMENTUL Pe : 2 SanJ . 6 . , 400 lei 2 SÜ . iaiéva consun Lipsește ’n țară numerar Dar șobolanii n’an habar. An România, vast hambar. Iar „cinstea“ e un nume rar. VIZITAT! Parcul Tataia care se deschide prima zi de PAȘTI MM i gut Ditto noi Independent de emoțiile pe cari le vom încerca cu toții și de lacrimile pe cari le vor vărsa mulți în tot cursul săptămânii patimilor, mai cu seamă în Vinerea mare, când vom privi în față cu inima frântă de durere, pe însângeratul condamnat din Golgota, se impune să păstrăm totdeauna vie credința, că Iisus este fiul lui Dumnezeu și că a pătimit pe cruce pentru noi. E nevoe să avem convingerea neclintită că desonoarea și durerea ce a suferit Christos în ultimile ore ale vieții Sale pământești, că sângele ce s’a scurs din sfintele răni ale mâinilor și picioarelor Sale, chinurile îndurate de Sfântul sfinților pironit pe cruce este jertfă pentru păcatele noastre. Christos s’a jertfit pentru satisfacerea dreptății divine, care cerea pedepsirea păcatului nostru. Christos este mântuirea noastră a păcătoșilor, de la moartea veșnică. Prin însăși restignirea Sa a suferit, drept fiind pentru nedrepți, ca să ne apropie de Dumnezeu. Profetul Isaia a prezis cu sute de ani patimile pe cruce ale Mântuitorului pentru noi. Astfel cetim în profeția sa înțeleptele cuvinte: «Acesta poartă păcatele noastre și suferă pentru noi, iar noi am judecat despre El că ar fi în durere, în h rană și în răutate etc. Ne convingem deci că în persoana lui Iisus Christos găsim și avem un Mântuitor și salvator al sufletelor noastre, un Mântuitor care ne-a răscumpărat din blestemul legii, făcându-se El însuși blestem pentru noi. Să credem că Iisus a pătimit pentru noi și să credem cu atât mai mult cu cât aceasta credința ne îndeamnă să-L iubim să-I fim cu toții servi, cu tot devotamentul să ne supunem Lui. Ce poate fi mai natural și mai logic ca aceasta ? Când cineva recunoaște pe binefăcătorul său și simte binefacerea ce a primit de la dânsul nu se apropie și se devotează cu totul lui ? Când recunoaștem și mărturisim pe Domnul nu ca un simplu binefăcător ci cu totul Mântuitor și Salvator nu este natural și logic sa-L iubim din tot sufletul și să ne facem servit aceluia care ne-a scăpat de robia rușinoasă a păcatului ? Iată motivul pentru care sfântul Apostol Pavel cel care a predicat adevărul despre patima lui Christos pentru oameni, L-a iubit mai presus de orice și a servit evangheliei Sale cu abnegațiune și jertfă de vie. A mărturisit că nici duerea, nici strâmtoarea, nici ersecuția, nici foametea, ici goliciunea, nici pericoul, nici sabia, nimic din cate acestea nu au reușită-1 despartă de dragostea ! Christos, căci pe toate cestea, zicea ei, le învinde Preotul E. Nicolaide gem prin Cel ce ne iubește. Datori suntem deci și noi cu toții nu numai să credem că Mântuitorul a pătimit pentru noi ci să fim statornici în această credință să iubim mai presus de toate pe Christos și să trăim conform disciplinei sfintei Sale voinți. In chipul acesta prin amintirea patimilor și morții Sale pe cruce, ne vom învrednici să dobîndim un veșnic folos sufletesc, crezând și iubind pe Acela care cu adevărat a pătimit pentru noi. Cronica zilei La Teatru Acum câteva zile am avut plăcerea să asistăm la reprezentația unei operete dată de amatori. La sfârșitul actului II, minvitațism la nuntă. In frunte cu popa, întărziau să intre în scenă. D-l V. Gulano, ca și un artist de meserie, nu s’a perdut deloc. Și-a scos ceasul din buzunar . —El, drace, ceasul,—a zis el, apoi adresând i-se „soției” sale, a strigat câte au ținut plămânii,—ce-au pățit prietenii noștrii de numai vin ? Corul aflat în culime, a serbat aluziunea și a apărut fără alte incidente. Acest epizod ne aduce în memorie un caz mul mai grav petrecut într-un teatru „regulat” și de prima mână. Actorul Nicu Papagheorgiu, după o tiradă copioasă, urma să se întoarcă către ușa din stânga și acolo să dea cu ochii de prietenul său Petre. Care nu-l fu mirarea când văzu că „Petre“ nu se găsea la Jocul Indicat! Fără să-și piardă cumpătul, distinsul artist făcu o mișcare înspre stânga și zise : —Aud pași, trebue să fie Petre... Da, da, ele îi cunosc mersul... Dar Petre nu vrnla și Nicu Papagheorghiu se duse decis până la ușe, o deschise vehement și vorbi astfel: —Da, da, nu m'am înșelat, ele... urcă scările ••• Apoi, făcând gesturi disperate în culise, adăogi: —Petre, Petre vino mai repede, am să ți spun ceva... vino Petre... Noi, cari cunoșteam piesa și asistasem la repetiții, înghețasem în staluri. Dar „Petre“ nici gând să vie și Papagheorghiu închise ușa și începu să „brodeze“ cam în felul următor: —Să vedem ce-o să zică Petre când o afla... să vedem cum o să ia lucrurile... (se așeză întru’un fotoliu). Dar nu mai bine să nu-i spun nimic... să-l las si ghicească singur... țan gest vag). In sfârșit am să văd... cum mi-o veni mai bine... Intre timp ușa se deschise și Petre apăru... însă nu «Petre» din piesă, ci Petre mașinistul, care auzindu-se strigat pe nume și-a îmbrăcat haina și a dat fuga : —Porunciți coane Nicule... S’a produs o învălmășală nemaiauzită. Parte din lume râdea, alți spectatori se revoltau, iar cortina fu lăsată cu zgomot. Ax. Pont Baelgii De câtva timp, un nou sport a început sâ se practice la noi în oraș: duelul. E un sport, nu numai amuzant, pentru cei ce-l obișnuesc, ci și pentru public. In orice caz nimica grav nu poate probabil sa se întâmple duelgiilor, de vreme ce, dintre șampioni, nici unul nu știu să-i fi văzut transportat la Alexandru (intendentul cimitirului) cu toată pompa cuvenită unui erou și cu echipagele stimabilului Bulalidis. Spectacolul așa cum este, deși este palpitant pentru public, este totuși lipsit de onorabilitate pentru cei ce se dau în spectacol. Ce părere poate avea cineva despre un dascăl care uitând atribuțiunile sale, se aplită să provoace dueluri ca ofițerii, și toate acestea pentru chestiuni ce trădează mentalități discutabile ? Iată însă că vrând să imita pe și, școlarii profesorii lor, s’a apucat să se provoace la luptă. Știu precis un duel serios care a avut loc zilele trecute, între doi înși, fiecare combatant de câte 19 anișori și care ar fi putut avea ca urmare moartea unuia dintre acei bocași cari nu știu încă să mânuiască o batistă. E trist spectacolul... Au încetat de un timp cuțltarii Anadolehioiului, ca o nouă specie pe care o putem considera la fel—duelgii—să le ție locul. Și e și mai trist spectacolul când ne gândim ca aceștia din urmă sunt oameni cu carte... DRAC In jurul asasinatelor din Albania Cu privire la asasinarea celor doi cetățeni americani în Albania, ministerul de externe albanez, a dat un comunicat din care extragem următoarele: »Doi cetățeni americani, cu numele Belong și Coloman sosiră la Tirana, la 16 Aprilie, cu intenția să viziteze Albania, pentru care scop, au plecat cu un automobil. La 40 km. de orașul Kruja, automobilul a fost oprit, iar necunoscuți traserâ mai multe focuri de armă, cari au ucis pe cei doi vizitatori, și au rănit grav pe șofer. Un detașament de jandarmi a fost trimis imediat în urmărirea criminalilor. Adunarea constituantă a suspendat timp de cinci minute sedința în memoria celor dispăruți. S-a declarat stare de asediu în zona unde s-a comis asasinatul. Jandarmeria a reușt în acest timp să surprindă banda care a comis crima, în apropierea orășelului Malibardhe, unde după un schimb de focuri, bandiții au fost capturați. Principalii autori ai crimei au căzut însă in luptă. Celor arestați li se vor aplica pedepse exemplare. Manifestații de simpatie au avut loc la legațiunea StatelorUnite. Artistici Cu sacrificii enorme d-l Panait Dedec, proprietarul restaurantului «Bristol» angajat pentru întreg seazonul de vară și iarnă spre a concerta în localul d-sale CELEBRA ORCHESTRA FILARMONICA DIN CERNĂUȚI sub conducerea reputatului maestru și profesor KARL ZIMBLER. Această orchestră, care până în prezent a făcut parte din compania de opere și operete Leonard, este compusă din cei mai de valoare artiști și va fi cu siguranță un adevărat eveniment artistic, pentru cei mai pretențioși și mai fini cunoscători ai muzicei înalte. Indicerea convenției româno-turce ? Ziarul «Dimineața» de astăzi afirma că excursiunea premierului nostru Constantinopol, a fost contacramandată pentru faptul ca, convenția româno-turcă, ar fi fost semnata la Florica între d-nii I.I. C. Bratianu și ministrul Turciei la București care a avut împuterniciri depline Angora în acest sens,de la Eliberarea d-lor Al. Dobrogeanu-Gherea și Pătrășcanu Ambii se află în agonie dri dimineață fruntașii comuniști Al. Dobrogeanu-Gherea și Pătrășcanu, cari se aflau în a 13 zi de greva foamei și setei și cari din cauza stărei lor grave erau internați de două zile la spitalul militar, au fost puși în libertate de consiliul de război al corpului 2 armată. Atât starea lui Gherea cât și a lui Pătrășcanu este atât de gravă, încât medicii aduși la domiciliile lor, au afirmat că nu se știe de vor scăpa cu viață. Cum râd turcii de noi Ziarul „Le Journal d’Orient” ce apare la Constantinopol, anunță următoarele : «De când s’a anunțat vizita d-lui Brătianu la Constantinopol, mii de versiuni circulă prin oraș cu privire la data sosirii premierului român. Data probabilă a acestei sosiri o deținem ...dela servitorul legației române din Constantinopol. Dela servitor, pentru că a fost imposibil sa găsim pe cineva din serviciul acestei legații. Nici d. Filalitis și nici cei ce-l înconjoară n’au putut fi de cineva și nici telefonul văzuți n’a avut succes. Care să fie cauza acestui mutism ? Chiar admițând că considerațiunile politice admit oarecare discreție față de presă, nu vedem totuși ce ar fi putut pierde d-lor, dacă s’ar da o lămurire ca cea de mai sus necesară pentru public?*. Scandalul din sânul coloniei albaneze locale Se aduc consulului grave acuzațiuni vie frământare, s’a produs zilele din urmă, în sânul coloniei albaneze din orașul nostru. Cauza acestei mișcări, ar fi unele acte arbitrare pe cari le-ar fi comis consulul Albaniei în localitate. Se aduc anume acuzațiuni numitului, că ar fi făcut trafic cu pașapoarte și în afară de această că, a furnizat la mai mulți străini între cari două înalte personagii otomane, ziaristul Medan Sadi Rifat și d-lui Ismail Haki Gumurdjina, ambii refugiați din Constantinopol, pașapoarte albaneze. Consulului i se mai aduce acuzația că și-a însușit pentru cheltuelile fictive, mari sume de bani din bugetul consulatului. Un protest semnat de întreaga colonie albaneză, a fost expediat d lui Klas Vrioni ministerul de externe al Albaniei. Prin acesta, membri coloniei albaneze cer o anchetă în localitate. Demisia unui ministru otoman Angora 5.—Ministrul protocolului Ekrembel, a depus ori demisia sa Adunărei Naționale. Arestarea unui dezertor Plutonierul major Done de la comenduirea pieței, după multe cercetări, a putut aresta pe dezertorul Ion Eremia, din reg. 2 Roșiori. In timp ce-l transporta spre comenduire, a căutat sa mituiască pe susnumitul plutonier cu suma de 2000 lei. Banii au fost predați d-lui comandant al pieței. Mișcarea portului Vase Intrate. «Patrist englez cu mărfuri generale și pasageri de la Marsilia. »Regele Carol I român cu pasageri și mărfuri de la Pyreu și Despoii. Consolidarea regimului republican în Grecia amnistia. Honi ministru al finanțelor Atena 24.—Consiliul de miniștri a ținut aseară, o ședință, sub președinția d-lui Papanastasiu. La sfârșitul acestei ședințe care a ținut până dimineața, miniștrii intervievați au declarat că s-a discutat chestiunea consolidării regimului republican în Grecia precum și a reprimării oricărei mișcări regaliste ce eventual s-ar produce Cu privire la situația financiară a Greciei, d. Papanastasiu a declarat că această situație este îmbucurătoare. Amiralul Conduriotis, regentul suprem al statului republican va semna decretul de amnistie generală. Toți deținuții politici au fost puși în libertate. D. Papanastasiu a vizitat era pe d. 1uderos, căruia ia propus portofoliul finanțelor. Se crede că propunerea va fi acceptată. Clemenceau invitat la Atena Atena 24.—D. Clemenceau a primit o înștiințare din partea primarului Atenei, de a vizita orașul. In răspunsul său, fostul premier francez, a declarat că sănătatea sa nu-i permite oboselile unei călătorii lungi. Marele bărbat reamintește însă primarului, de greșelile ireparabile comise de oamenii politici ai Greciei. Mari lupte au foc în Siria o gravă înfrângere a trupelor franceze Cespoii 25. Avioanele franceze au bombardat la tot decursul zilei de em lagarele indigene din Sakedi. Comandantul trupelor indigene a adresat comandamentului francez un ultimatum de a evacua teritoriul ocupat de trupele franceze. In urma refuzului, luptele au reînceput cu îndârjire. Francezii su pierdut un ofițer și 26 soldați, precum și 18 răniți. Francezii s-au retras apoi spre localitatea Bulgariu Punar, de unde au mai întreprins un atac în cursul nopții, cu trupe proaspete aduse din Alep. După o luptă de 5 ore, francezii au suferit o gravă înfrângere și s-au retras în mare dezordine, urmăriți de trupele indigene. Vadul comercial Parlamentul nostru este în ajun de a se pronunța asupra proiectului de lege cu privire la reglementarea vadului comercial. Tot astfel parlamentul francez este în divergență, adică senatul francez recunoaște în parte temeinicia dreptului de proprietate asupra vadului comercial, cu excepțiunea pentru proprietarii de imobile, de a putea închiria prăvălia oricui, dacă în acea prăvălie nu se va continua comerțul ce-l exercita chiriașul de până acum. E neîndoios că dreptatea se împarte între ambele tabere. Are dreptate negustorul chiriaș, când cere sâ i se respecte proprietatea vadului. Are dreptate și proprietarul imobilului, când cere sâ i sa respecte libera dispoziție, atunci când imobilul este de închiriat. Mai întâi în ce constă «vadul comercial»? Vadul nu este altceva decât obicinuința publicului-client de a cumpăra anumite mărfuri de la un anumit magazin. Cine formează acest vad la magazinul propriu zis, sau proprietarul magazinului, respectiv negustorul? Evident că nu prăvălia formează vadul, ci negustorul. Are dreptate negustorul de a cere să i se respecte un drept de stabilitate? Atât timp cât nu leseazâ interesele proprietarului, da. Dar când negustorul încearcă de a creia o valoare numerativă din ființarea vadului creiat de el, nu. De altfel, după cum am spus mai sus, vadul nu-l creiază prăvălia ci prăvăliașul. Dacă acest prăvăliaș, respectiv negustorul se mută de bună voie un alt magazin, el nu întârzie de a trage clientela după el. Voi localiza exemplu. Avem In Constanța doui frați negustori de brânzărie și comestibile. Acești negustori, de bună voie, pentru mărirea afacerilor, s’au mutat un alt magazin și au luat clientela după ei. Vadul se face prin felul de a fi al negustorului și prin calitatea și sinceritatea cu care vinde marfa. Cine vinde marfă bună și nu inșală clientela, își formează un vad. In ziua când acelaș negustor, în acelaș magazin va începe să vândă mărfuri proaste, va perde și vadul și clientela. Din contra, avem un alt magazin de acelaș fel, care, deși a rămas pe loc, dar și a schimbat numai conducătorii, dă înnapoi și-și zărește cliantela. Vedem clar că, nu localul este de prețuit ci negustorul, omul care sfințește locul și care oriunde s'ar duce, clienții nu-l vor slăbi. Vadul și emblemele, cum ar fi la cocoșul verde, roșu sau bleumarin, sunt pentru analfabeți. Un om care deosebește binele de rău, citește și dacă vede că în loc de Constantinescu, s’a mutat Popescu, are să se intereseze de Constantinescu și are să se ducă să’l caute. Cu totul altceva este însă cu marca de fabrică. A. B. C. Pâinea K. K. la Constanța Poliția a confiscat de la brutarul Emil Tănăsescu din str. Ștefan cel Mare 36, o cantitate de pâine, unică fabricație de după război, aci In Constanța poate și in Întreaga țară. Pâinea este din acea ce fabricați nemții in timpul răsboiului, dintr’o amestecătură de orz, tărățe și paie. Ar trebui sa se aplice unui spoliator da talia brutarului de mai sus, o pedeapsă severă, ca să servească și altora ca exemplu. O întâmpinare Primim spre publicare următoarele : Domnul președinte al Sindicatului Agricol Constanța, a vestit prin ziare pe domnii membrii, câ adunarea generală de la ÎS Aprilie a. c. s'a amânat pentru ziua de 4 Mai a. c. ora 9 dimineața, când între altele va avea io și alegerea a 3 nouă Membru în consiliul de administrație, potrivit art. 15 din statute. In Interesul sindicatului aducem însă la cunoștința domnilor membri, că această adunare generală s’a amânat însuși prin procesul ei verbal din 13 Aprilie a. c. semnat de majoritatea membrilor prezenți și că prin acel proces-verbal s’a hotărât, ca pentru 4 Mai, pe lângă vechea ordine de zi, să se treacă tn nou ordine de zi, între alte nouă chestiuni și punerea în discuție a însuși ființei actualului consiliu de administrație și eventual schimbarea lui în întregime sau în parte după cum se va găsi de cuviință de către adunarea generală. Regretăm deci că actualul consiliu de administrație trece peste adunarea generală și anticipează hotărârile acestea. Noi punem in vedere domnilor membrii, că ei au dreptul să schimbe la 4 Mai, dacă majoritatea va găiji de cuviință, întregul consiliu iar nu numai 3 membrii cum li s’a vestit. Mai mulți membrii cari au semnat procesul-genbal al adunării generale din 18 Aprilie a. e. IlilililiSSI Cit«« !■ „Dimineața". Indiferent de rezultatul tratativelor ce s’au urmat și se vor mai urma între diferitele grupări ale opoziției, toate aceste grupări vor căuta să vină în contact cu regele, după redeschiderea parlamentului. Unii dintre conducătorii opoziției ii vor prezenta memorii scrise, alții îi vor face expuneri verbale asupra situației financiare și administrativa a țarei. Acele demersuri la rege vor fi făcute cu scopul de a evidenția suveranului că guvernul liberal, care conduce țara de doi ani și jumătate, s-a dovedit incapabil de a rezolvi problemele grele și că prelungirea acestei guvernări nu poate decât să agraveze situația. ooo In cercurile cerealiștilor se afirmă câ efectul libertății exportului grâului a fost că s’au însemânțat în toamna anului trecut suprafețe mari de Dacă această libertate s’ar grâu, declarat cu o lună mai înainte, și rezultatul era să fie și mai bun. In special în Ardeal grâul se prezintă în condițiuni excelente. Mai puțin bine se prezintă in Basarabia, unde în unele părți a trebuit să fie întors. In vechiul regat recolta va fi satisfăcătoare, opopoliția pune în vedere părinților care vor permite copiilor lor de a se juca cu pocnitori și explozibile pe străzi, că vor fi dați judecății, pentru tulburarea liniștei. ooo Faeteie ?»•» FURI".—D. Haralambie Nicolau a reclamat poliției că în tren i s’a furat portofelul cu 1200 lei. ACCIDENT DE MUNCA.— Mecanicul Marin Clotici din serviciul depoului C. F. R. al gârii locale, a fost victima unui accident. In timp ce lucra la o mașină de tăiat tablă, cuțitul acesteia s-a amputat două degete din mâna stângă. Doctor B TATAESKT boli int «urne, boli de «», gât și urechi. — Operațiuni Angajați «amara și faceți băi numai la Băile Moderne, Tekirghiol -- proprietatea .. .Peahă A T. Nițescu Cu vaporul ,Regele Carol I a sosit un transport de Uicolete cu bagaje de ale foștilor suverani greci. poo La clubul partidului țărănesc a avut loc ori o consfătuire a comitetului. ooo Individul Popa Onofrei a fost aseară surprins de grăniceri cu o cantitate de piei de șevre, pe care susnumitul a furase de pe un vapor și încerca să o scoată în oraș. Vama a aplicat lui Onofrei o amendă de 1500 lei