Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)

1924-04-26 / nr. 96

ANUL XI No. constanța Sămîtftă 2 € APRILIE­­ 924 Manuscrisele nepublicst ©­e« »» ele nepuD 3n«Po­a*S DACIA Director: L. M. MOSCU y nn.pr­o­f .­Ț Apare zilnic la ora 12 ""doi lei exemplarul Fondator: CONST. MIMISCH KedfiEj Sa ț­ Stiftă* »Islas ?2 ABONAMENTUL Pe : 2 SanJ . 6 . , 400 lei 2 SÜ . iaiéva consun Lipsește ’n țară numerar Dar șobolanii n’an habar. An România, vast hambar. Iar „cinstea“ e un nume rar. VIZITAT! Parcul T­ataia care se deschide prima zi de PAȘTI MM i gut Ditto noi Independent de emoțiile pe cari le vom încerca cu toții și de lacri­mile pe cari le vor vărsa mulți în tot cursul săptămânii pati­milor, mai cu seamă în Vi­­nerea­ mare, când vom privi în față cu inima frântă de durere, pe însângeratul con­damnat din Golgota, se im­pune să păstrăm totdeauna vie credința, că Iisus este fiul lui Dumnezeu și că a pătimit pe cruce pentru noi. E nevoe să avem con­vingerea neclintită că de­­sonoarea și durerea ce a suferit Christos în ultimile ore ale vieții Sale pămân­tești, că sângele ce s’a scurs din sfintele răni ale mâinilor și picioarelor Sale, chinurile îndurate de Sfân­tul sfinților pironit pe cruce este jertfă pentru păcatele noastre. Christos s’a jertfit pen­tru satisfacerea dreptății­­ divine, care cerea pedepsi­rea păcatului nostru. Chris­tos este mântuirea noastră a păcătoșilor, de la moartea veșnică. Prin însăși restig­­nirea Sa a suferit, drept fiind pentru nedrepți, ca să ne apropie de Dumnezeu. Profetul Isaia a prezis cu sute de ani patimile pe cruce ale Mântuitorului pen­tru noi. Astfel cetim în pro­feția sa înțeleptele cuvinte: «Acesta poartă păcatele noastre și suferă pentru noi, iar noi am judecat despre El că ar fi în durere, în h rană și în răutate etc. Ne convingem deci că în persoana lui Iisus Chris­tos găsim și avem un Mân­tuitor și salvator al sufle­telor noastre, un Mântuitor care ne-a răscumpărat din blestemul legii, făcându-se El însuși blestem pentru noi. Să credem că Iisus a pă­timit pentru noi și să cre­dem cu atât mai mult cu cât aceasta credința ne în­deamnă să-L iubim să-I fim cu toții servi, cu tot devotamentul să ne supu­nem Lui. Ce poate fi mai natural și mai logic ca aceasta ? Când cineva recunoaște pe binefăcătorul său și simte binefacerea ce a primit de la dânsul nu se apropie și se devotează cu totul lui ? Când recunoaștem și măr­turisim pe Domnul nu ca un simplu binefăcător ci cu totul Mântuitor și Salvator nu este natural și logic sa-L iubim din tot sufletul și să ne facem servit ace­­luia care ne-a scăpat de robia rușinoasă a păcatu­lui ? Iată motivul pentru care sfântul Apostol Pavel cel care a predicat adevărul despre patima lui Christos pentru oameni, L-a iubit mai presus de orice și a servit evangheliei Sale cu abnegațiune și jertfă de vie. A mărturisit că nici du­­erea, nici strâmtoarea, nici ersecuția, nici foametea, ici goliciunea, nici perico­­ul, nici sabia, nimic din cate acestea nu au reușit­ă-1 despartă de dragostea ! Christos, căci pe toate cestea, zicea ei, le învin­de Preotul E. Nicolaide gem prin Cel ce ne iubește. Datori suntem deci și noi cu toții nu numai să cre­dem că Mântuitorul a pă­timit pentru noi ci să fim statornici în această cre­dință să iubim mai presus de toate pe Christos și să trăim conform disciplinei sfintei Sale voinți. In chipul acesta prin a­­mintirea patimilor și morții Sale pe cruce, ne vom în­vrednici să dobîndim un veșnic folos sufletesc, cre­zând și iubind pe Acela care cu adevărat a pătimit pentru noi. Cronica zilei La Teatru Acum câteva zile am avut plăcerea să asistăm la repre­zentația unei operete dată de amatori. La sfârșitul actului II, minvitațism la nuntă. In frunte cu popa, întărziau să intre în scenă. D-l V. Gulano, ca și un artist de meserie, nu s’a perdut deloc. Și-a scos ceasul din bu­zunar . —El, drace, ceasul­­,—a zis el, apoi adresând­ i-se „soției” sale, a strigat cât­e au ținut plămânii,—ce-au pățit prietenii noștrii de nu­mai vin ? Corul aflat în culime, a serb­­­at aluziunea și a apărut fără alte incidente. Acest epizod ne aduce în me­morie un caz mul mai grav petrecut într-un teatru „regulat” și de prima mână. Actorul Nicu Papagheorgiu, după o tiradă copioasă, urma să se întoarcă către ușa din stânga și acolo să dea cu o­­chii de prietenul său Petre. Care nu-l fu mirarea când văzu că „Petre“ nu se găsea la Jo­cul Indicat! Fără să-și piardă cumpătul, distinsul artist făcu o mișcare înspre stânga și zise : —Aud pași, trebue să fie Pe­tre... Da, da, ele îi cunosc mersul... Dar Petre nu vrnla și Nicu Papagheorghiu se duse decis până la ușe, o deschise vehe­ment și vorbi astfel: —Da, da, nu m'am înșelat, el­e... urcă scările ••• Apoi, făcând gesturi dispe­rate în culise, adăogi: —Petre, Petre vino mai re­pede, am să ți spun ceva... vino Petre... Noi, cari cunoșteam piesa și asistasem la repetiții, îngheța­sem în staluri. Dar „Petre“ nici gând să vie și Papagheorghiu închise ușa și începu să „brodeze“ cam în fe­lul următor: —Să vedem ce-o să zică Pe­tre când o afla... să vedem cum o să ia lucrurile... (se așeză întru’un fotoliu). Dar nu mai bine să nu-i spun nimic... să-l las si ghicească singur... țan gest vag). In sfârșit am să văd... cum mi-o veni mai bine... Intre timp ușa se deschise și Petre apăru... însă nu «Petre» din piesă, ci Petre mașinistul, care auzindu-se strigat pe nume și-a îmbrăcat haina și a dat fuga : —Porunciți coane Nicule... S’a produs o învălmășală nemai­auzită. Parte din lume râdea, alți spectatori se revol­tau, iar cortina fu lăsată cu zgomot. Ax. Pont Baelgii De câtva timp, un nou sport a început sâ se practice la noi în oraș: duelul. E un sport, nu numai amu­zant, pentru cei ce-l obișnuesc, ci și pentru public. In orice caz nimica grav nu poate probabil sa se întâmple duelgiilor, de vreme ce, dintre șam­pioni, nici unul nu știu să-i fi văzut tran­sportat la Alexandru (intenden­tul cimitirului) cu toată pompa cuvenită unui erou și cu echi­­pagele stimabilului Bulalidis. Spectacolul așa cum este, deși este palpitant pentru pu­blic, este totuși lipsit de ono­rabilitate pentru cei ce se dau în spectacol. Ce părere poate avea cineva despre un dascăl care uitând atri­­buțiunile sale, se aplită să pro­voace dueluri ca ofițerii, și toate acestea pentru chestiuni ce trădează mentalități discu­tabile ? Iată însă că vrând să imita pe și­, școlarii profesorii lor, s’a apucat să se provoace la luptă. Știu precis un duel serios care a avut loc zilele trecute, între doi înși, fiecare comba­tant de câte 19 anișori și care ar fi putut avea ca urmare moartea unuia dintre acei boc­­­ași cari nu știu încă să mânu­iască o batistă. E trist spectacolul... Au încetat de un timp cuțl­­tarii Anadolehioiului, ca o nouă specie pe care o putem con­sidera la fel—duelgii—să le ție locul. Și e și mai trist spectacolul când ne gândim ca aceștia din urmă sun­­­t oameni cu carte... DRAC In jurul asasinate­lor din Albania Cu privire la asasinarea ce­lor doi cetățeni americani în Albania, ministerul de externe albanez, a dat un comunicat din care extragem următoarele: »Doi cetățeni americani, cu numele Belong și Coloman so­siră la Tirana, la 16 Aprilie, cu intenția să viziteze Albania, pentru care scop, au plecat cu un automobil. La 40 km. de orașul Kruja, automobilul a fost oprit, iar necunoscuți traserâ mai multe focuri de armă, cari au ucis pe cei doi vizitatori, și au rănit grav pe șofer. Un de­tașament de jandarmi a fost trimis imediat în urmărirea cri­minalilor. Adunarea constituantă a suspendat timp d­e cinci mi­­nute sedința în memoria celor dispăruți. S-a declarat stare de asediu în zona unde s-a comis asasinatul. Jandarmeria a reuș­t în acest timp să surprindă ban­da care a comis crima, în apro­pierea orășelului Malibardhe, unde după un schimb de focuri, bandiții au fost capturați. Prin­cipalii autori ai crimei au căzut însă in luptă. Celor arestați li se vor aplica pedepse exem­plare. Manifestații de simpatie au avut loc la legațiunea Statelor­­Unite. Artistici Cu sacrificii enorme d-l Panait Ded­ec, proprietarul restaurantului «Bristol» angajat pentru întreg se­a­zonul de vară și iarnă spre a concerta în localul d-sale CELEBRA ORCHESTRA FI­LARMONICA DIN CERNĂ­UȚI sub conducerea reputa­tului maestru și profesor KARL ZIMBLER. Această orchestră, care până în prezent a făcut parte din compania de opere și operete Leonard, este compusă din cei mai de va­loare artiști și va fi cu si­guranță un adevărat eveni­ment artistic, pentru cei mai pretențioși și mai fini cunoscători ai muzicei înalte. Indicerea convenției româno-turce ? Ziarul «Dimineața» de astăzi afirma că excursiu­­nea premierului nostru Constantinopol, a fost con­ta­cramandată pentru faptul ca, convenția româno-turcă, ar fi fost semnata la Flo­­rica între d-nii I.I. C. Bra­­tianu și ministrul Turciei la București care a avut împuterniciri depline Angora în acest sens,de la Eliberarea d-lor Al. Dobrogeanu-Ghe­­rea și Pătrășcanu Ambii se află în agonie dri dimineață fruntașii comu­niști Al. Dobrogeanu-Gherea și Pătrășcanu, cari se aflau în a 13 zi de greva foamei și setei și cari din cauza stărei lor gra­ve erau internați de două zile la spitalul militar, au fost puși în libertate de consiliul de răz­boi al corpului 2 armată. Atât starea lui Gherea cât și a lui Pătrășcanu este atât de gravă, încât medicii aduși la domiciliile lor, au afirmat că nu se știe de vor scăpa cu viață. Cum râd turcii de noi Ziarul „Le Journal d’Orient” ce a­­pare la Constantinopol, anunță urmă­toarele : «De când s’a anunțat vizita d-lui Brătianu la Constantino­­pol, mii de versiuni circulă prin oraș cu privire la data sosirii premierului român. Data pro­babilă a acestei sosiri o deți­nem ...dela servitorul legației române din Constantinopol. Dela servitor, pentru că a fost imposibil sa găsim pe cineva din serviciul acestei legații. Nici d. Filalitis și nici cei ce-l în­conjoară n’au putut fi de cineva și nici telefonul văzuți n’a avut succes. Care să fie cauza acestui mutism ? Chiar admițând că conside­­rațiunile politice admit oarecare discreție față de presă, nu ve­dem totuși ce ar fi putut pierde d-lor, dacă s’ar da o lămurire ca cea de mai sus necesară pentru public?*. Scandalul din sânul coloniei albaneze locale Se aduc consulului grave acuzațiuni­ ­ vie frământare, s’a produs zilele din urmă, în sânul colo­niei albaneze din orașul nostru. Cauza acestei mișcări, ar fi u­­nele acte arbitrare pe cari le-ar fi comis consulul Albaniei în lo­calitate. Se aduc anume acuza­­țiuni numitului, că ar fi făcut trafic cu pașapoarte și în afară de această că, a furnizat la mai mulți străini între cari două înalte personagii otomane, zia­ristul Med­an Sadi Rifat și d-lui Ismail Haki Gumurdjina, ambii refugiați d­i­n Constantinopol, pașapoarte albaneze. Consulului i se mai aduce a­­cuzația că și-a însușit pentru cheltuelile fictive, mari sume de bani din bugetul consulatului. Un protest semnat de întreaga colonie albaneză, a fost ex­pediat d lui K­las Vrioni minis­terul de externe al Albaniei. Prin acesta, membri coloniei albaneze cer o anchetă în lo­calitate. Demisia unui ministru otoman Angora 5.—Ministrul pro­tocolului Ekrem­bel, a depus ori demisia sa Adunărei Na­ționale. Arestarea unui dezertor Plutonierul major Done de la comenduirea pieței, după multe cercetări, a putut aresta pe de­zertorul Ion Eremia, din reg. 2 Roșiori. In timp ce-l transporta spre comenduire, a căutat sa mitu­iască pe susnumitul plutonier cu suma de 2000 lei. Banii au fost predați d-lui comandant al pieței. Mișcarea portului Vase Intrate. «Patrist englez cu mărfuri generale și pasageri de la Marsilia. »Regele Carol I român cu pasageri și mărfuri de la Pyreu și Despoii. Consolidarea regimului republican în Grecia amnistia.­­ Honi ministru al finanțelor Atena 24.—Consiliul de miniștri a ținut aseară, o șe­dință, sub președinția d-lui Papanastasiu. La sfârșitul a­cest­ei ședințe care a ținut până dimineața, miniștrii in­tervievați au declarat că s-a discutat chestiunea conso­lidării regimului republican în Grecia precum și a repri­mării oricărei mișcări regaliste ce eventual s-ar produce Cu privire la situația financiară a Greciei, d. Papanasta­siu a declarat că această situație este îmbucurătoare. A­­miralul Conduriotis, regentul suprem al statului republi­can va semna decretul de amnistie generală. Toți deți­nuții politici au fost puși în libertate. D. Papanastasiu a vizitat era pe d. 1­­uderos, căruia ia propus portofoliul finanțelor. Se crede că propunerea va fi acceptată. Clemenceau invitat la Atena Atena 24.—D. Clemenceau a primit o înștiințare din partea primarului Atenei, de a vizita orașul. In răspunsul său, fostul premier francez, a declarat că sănătatea sa nu-i permite oboselile unei călătorii lungi. Marele bărbat reamintește însă primarului, de greșelile ireparabile comise de oamenii politici ai Greciei. Mari lupte au foc în Siria o gravă înfrângere a trupelor franceze Cespoii 25.­­ Avioanele franceze au bombardat la tot de­cursul zilei de em­ lagarele indigene din Sakedi­. Comandantul trupelor indigene a adresat comandamentului francez un ultimatum de a evacua teritoriul ocupat de trupele franceze. In urma refuzului, luptele au reînceput cu îndârjire. Fran­cezii su pierdut un ofițer și 26 soldați, precum și 18 răniți. Fran­cezii s-au retras apoi spre localitatea Bulgariu Punar, de unde au mai întreprins un atac în cursul nopții, cu trupe proaspete aduse din Alep. După o luptă de 5 ore, francezii au suferit o gravă înfrângere și s-au retras în mare dezordine, urmăriți de trupele indigene. Vadul comercial Parlamentul nostru este în ajun de a se pronunța asupra proiectului de lege cu privire la reglementarea vadului comercial. Tot astfel parlamentul francez este în divergență, adică senatul francez recunoaște în parte te­meinicia dreptului de proprietate­ asupra vadului comercial, cu excepțiunea pentru proprietarii de imobile, de a putea închiria prăvălia oricui, dacă în acea prăvălie nu se va continua co­merțul ce-l exercita chiriașul de până acum. E neîndoios că dreptatea se împarte între ambele tabere. Are dreptate negustorul chi­riaș, când cere sâ i se respecte proprietatea vadului. Are drep­tate și proprietarul imobilului, când cere sâ i sa respecte li­bera dispoziție, atunci când imo­bilul este de închiriat. Mai întâi în ce constă «vadul comercial»? Vadul nu este alt­ceva de­cât obicinuința publicului-client de a cumpăra anumite mărfuri de la un anumit magazin. Cine formează acest vad la magazinul propriu zis, sau pro­prietarul magazinului, respectiv negustorul? Evident că nu pră­vălia formează vadul, ci negus­torul. Are dreptate negustorul de a cere să i se respecte un drept de stabilitate? Atât timp cât nu leseazâ interesele proprietarului, da. Dar când negustorul încearcă de a creia o valoare numerativă din ființarea vadului creiat de el, nu. De altfel, după cum am spus mai sus, vadul nu-l creiază pră­vălia ci prăvăliașul. Dacă acest prăvăliaș, respectiv negustorul se mută de bună voie un alt magazin, el nu întârzie de a trage clientela după el. Voi localiza exemplu­. Avem In Constanța doui frați negustori de brânzărie și comestibile. A­­cești negustori, de bună voie, pentru mărirea afacerilor, s’au mutat un alt magazin și au luat clientela după ei. Vadul se face prin felul de a fi al negustorului și prin calita­tea și sinceritatea cu care vinde marfa. Cine vinde marfă bună și nu inșală clientela, își formează un vad. In ziua când acelaș negus­tor, în acelaș magazin va începe să vândă mărfuri proaste, va perde și vadul și clientela. Din contra, avem un alt ma­gazin de acelaș fel, care, deși a rămas pe loc, dar și a schim­bat numai conducătorii, dă în­­napoi și-și zărește cliantela. Vedem clar că, nu localul este de prețuit ci negustorul, omul care sfințește locul și care ori­unde s'ar duce, clienții nu-l vor slăbi. Vadul și emblemele, cum ar fi­­ la cocoșul verde, roșu sau bleumarin, sunt pentru anal­fabeți. Un om care deosebește binele de rău, citește și dacă vede că în loc de Constantinescu, s’a mutat Popescu, are să se inte­reseze de Constantinescu și are să se ducă să’l caute. Cu totul altceva este însă cu marca de fabrică. A. B. C. Pâinea K. K. la Constanța Poliția a confiscat de la bruta­rul Emil Tănăsescu din str. Ștefan cel Mare 36, o cantitate de pâine, unică fabricație de du­pă război, aci In Constanța poate și in Întreaga țară. Pâi­nea este din acea ce­­ fabricați nemții in timpul răsboiului, din­­tr’o amestecătură de orz, tărățe și paie. Ar trebui sa se aplice unui spoliator da talia brutarului de mai sus, o pedeapsă severă, ca să servească și altora ca exemplu. O întâmpinare Primim spre publicare urmă­toarele : Domnul președinte al Sindi­catului Agricol Constanța, a ves­tit prin ziare pe domnii mem­brii, câ adunarea generală de la ÎS Aprilie a. c. s'a amânat pen­tru ziua de 4 Mai a. c. ora 9 dimineața, când între altele va avea io­ și alegerea a 3 nouă Membru­ în consiliul de admi­nistrație, potrivit art. 15 din statute. In Interesul sindicatului adu­cem însă la cunoștința domni­lor membri, că această adunare generală s’a amânat însu­și prin procesul ei verbal din 13 Aprilie a. c. semnat de majori­tatea membrilor prezenți și că prin acel proces-verbal s’a ho­tărât, ca pentru 4 Mai, pe lân­gă vechea ordine de zi, să se treacă tn nou ordine de zi, în­tre alte nouă chestiuni și pune­rea în discuție a însu­și ființei actualului consiliu de adminis­trație și eventual schimbarea lui în întregime sau în parte după cum se va găsi de cuviință de către adunarea generală. Regretăm deci că actualul consiliu de administrație trece peste adunarea generală și anti­cipează hotărârile acestea. Noi punem in vedere domnilor membrii, că ei au dreptul să schimbe la 4 Mai, dacă majori­tatea va gă­iji de cuviință, între­gul consiliu iar nu numai 3 membrii cum li s’a vestit. Mai mulți membrii cari au semnat procesul-gen­bal al adunării generale din 18 Aprilie a. e. IlilililiSSI Cit«« !■ „Dimineața". Indiferent de rezultatul trata­tivelor ce s’au urmat și se vor mai urma între diferitele grupări ale opoziției, toate aceste gru­pări vor căuta să vină în con­tact cu regele, după redeschi­derea parlamentului. Unii dintre conducătorii opo­ziției ii vor prezenta memorii scrise, alții îi vor face expu­neri verbale asupra situației fi­nanciare și administrativa a țarei. Acele demersuri la rege vor fi făcute cu scopul de a evi­denția suveranului că guvernul liberal, care conduce țara de doi ani și jumătate, s-a dove­dit incapabil de a rezolvi pro­blemele grele și că prelungirea acestei guvernări nu poate de­cât să agraveze situația. ooo In cercurile cerealiștilor se a­­firmă câ efectul libertății ex­portului grâului a fost că s’au însemânțat în toamna anului trecut suprafețe mari de Dacă această libertate s’ar grâu, declarat cu o lună mai înainte, și rezultatul era să fie și mai bun. In­ special în Ardeal grâul se prezintă în condițiuni excelente. Mai puțin bine se prezintă in Basarabia, unde în unele părți a trebuit să fie întors. In ve­chiul regat recolta va fi satis­făcătoare, opo­poliția pune în vedere pă­rinților care vor permite co­piilor lor de a se juca cu pocnitori și explozibile pe străzi, că vor fi dați jude­cății, pentru tulburarea li­niștei. ooo Faeteie ?»•» FURI".—D. Haralambie Nico­­lau a reclamat poliției că în tren i s’a furat portofelul cu 1200 lei. ACCIDENT DE MUNCA.— Mecanicul Marin Clotici din ser­viciul depoului C. F. R. al gârii locale, a fost victima unui acci­dent. In timp ce lucra la o ma­șină de tăiat tablă, cuțitul aces­teia s-a amputat două degete din mâna stângă. Doctor B TATAESKT boli int «urne­, boli de «»­, gât și urechi. — Operațiuni Angajați «amara și faceți băi numai la Băile Moderne, Tekirghiol -- proprietatea .. .Peahă A T. Nițescu Cu vaporul ,Regele Carol I a sosit un transport de Ui­colete cu bagaje de ale foștilor suverani greci. poo La clubul partidului țărănesc a avut loc ori o consfătuire a comitetului. ooo Individul Popa Onofrei a fost aseară surprins de grăniceri cu o cantitate de piei de șevre, pe care susnumitul a furase de pe un vapor și încerca să o scoată în oraș. Vama a aplicat lui Onofrei o amendă de 1500 lei

Next