Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)

1924-03-28 / nr. 71

ANUL XI No« 71 Penăator: CONST. IRIM1SCU Redacția |I AdnUuUtrațU Strada 7raian 22 ABONAMENTUL pe :2 luni...................403 lei m i ...................28D w Manuscritele nepublicate nu se — suipdiază — VILEFON No. 42/3 Director: L. V. MIOSCU — Apare zilnic la ora 12 — DOI LEI EXEMPLARUL Lupescu a fost decorat Pentru acte de bravură. Dar vezi, mulți s’au Întrebat, Fiind la mare ’nem­pătură: „Pentru bravura de pe fronturi Ori, cea din Cameră, cu ghioniuri?“ Banca Centrală de Comerț — Societate Anonim­­ă — — Capital Social Lel 51)00.000 — — Constanța, — Strada Petru Rare$, 5 — A IKEHT OPEUIlUniLE Face orice operațiuni de bancă. — Avansuri pe gaj, Mărfuri. — Gonturi curente. — — ------Scont de polițe---------­Mi­lleniile spre Imitare s — Cu dobânzi foarte avantagioase — Vina Im sau ia noastră ! Nu e de mult de cînd d. Al. Constantinescu, trecîn­­du-și ninele, vedea leul la paritate. După el mulți se entuziasmase, ba chiar se vorbea de intervenția guvernului, cu măsuri me­nite să oprească urcarea bruscă a leului. A fost un vis frumos, un miraj. Leul staționa în rea­litate, dar francul și de acea puteam scădea crede la o ameliorare a valutei noastre. Că va veni și vremea aceasta, e cert, fiindcă o țară bogata nu poate lîn­­cezi multă vreme, în ma­rasmul valutar. Pentru moment, bucuria noastră nu a putut dura. Am făcut, însă, ceva con­statări. Moneda nu mai este un instrument de schimb, ci o marfă, supusă prin ur­mare legilor economice spe­cifice și mai ales consecin­­țelor cererei și ofertei. In adevăr, toate sforță­rile, toate măsurile luate de guvernul francez, au fost aidoma cu acele luate în Romînia; rezultatul a fost nul și în Franța, după cum nu le au rămas toate sforțările romînești. Vînză­­rile de franci fictivi, adică vouta inflație a francului, a­­runcat cu nemiluita pe pie­țele streine, au produs a­­celaș efect pe care l am înregistrat în defavoarea leului, cînd se vindea la bursele streine, zilnic, de doua sau trei ori mai mulți lei de­cît este în realitate emisiunea băncei naționale. Evident că în asemenea înprejurări oferta prea mare a monedei, atrage după sine pe de o parte deva­lorizarea ei, pe de altă parte specula asupra ei. Dar cea ce nu s’a pro­dus în favoarea leului, s’a efectuat în avantajul fran­cului. Bănci mari engleze și americane, cu îngăduința, aprobarea și susținerea gu­vernelor respective, au a­­cordat înprumuturi Franței, au pornit contra campania în favoarea francului, au început să cumpere această monedă în cantități mari și imediat cursul a fost sta­bilizat, apoi urcarea a în­ceput și continuă zilnic. Finanța aliată, a purces la luptă alăturea de finanța franceză și aceasta e ex­trem de înbucurator. In contra ofensivei brus­cate a aceluiaș dușman, care a deslănțuit și vărsă­rile de sînge din toata Eu­ropa, aliații de est,­au re­devenit aliații de azi. Vic­toria le este și de astă dată asigurată. Pentru noi Romînii, ră­­mîne însă o mare amără­ciune. De ce oare atunci, cînd ne sbăteam în ghia­­rele morții, și leul nostru era tărbăcit prin bursele streine, de ce aliații nu au sărit să ne dea o mînă de ajutor ? La prima vedere, parcă ne vine un simțimînt de revoltă în­potriva falșilor amici.­­Stînd însă la chib­zuială, datori sîntem să nu ne supărăm pe ei. Este lo­gic și putem pretinde sa­crificiul cuiva? De­sigur că nu. Cel mult putem să-i pretindem o bună voință, cînd ea găsește o bază, e­manată de la noi, ca să poată clădi ceva în folosul tuturor. Dacă foștii noștri aliați nu ne iubesc, oare vina e a lor, sau e a noastră ? Dacă în toate țăril­e sun­tem­ înjurați, dacă impoli­­teța diplomatică a lui Mus­solini s’a produs, oare tre­­bue să facem ca elevul le­neș și neascultător care-și justifică insuficiența grăind acru către părintele său : profesorii mă persecută, ei sînt niște proști și niște răi ? Pare-mi-se că sîntem la fel cu trîntorul persecutat. Const. Irimescu Cronica zilei lila Praia Apropierea sărbătorilor Paș­tilor ne aduce in memorie o poveste tristă și veselă cu toa­te întâmplările adevărate. Era în ziua Vinerii mari. Vâ­slit Odgon, bătrân actor pletos, după moda veche, — un fel de Brichanteau românesc, — um­bla aiurea pe străzile orașului, fără țintă definită, neștiind nici el încotro merge și unde se va opri. De­odată, picioarele îi se îm­pleticiră într’un pa­h­t de dan­tele spumoase, din mijlocul că­ruia pornea ca un miorlăut de pisică. Odgon s’a aplecat, a ridicat copilul în brațe, l’a lăsat din nou pe marginea trotuarului și, în fine, ca și când­­ ar fi fost frică să nu se răzgândească, l’a luat în brațe și a prins a fugi pe uliți, strângând cu pre­­cauțiune la sân pruncul lepă­dat, ca pungașul care a furat portofelul din buzunarul trecă­torului. Ajuns acasă, Va sucit, l’a în­vârtit, l-a dat lapte cu linguri­ța, l’a așezat în pat, a stat în ghenunchi lângă el, iar micuțul plângea cu țipete disperate, își tremura limbul­ița în gură ca o foiță de hăr­tie pusă în fața ventilatorului și se uda la fie­care clipă de trecuse prin sal­teaua de pat făcând băltoacă pe podele. Pr’n straie, când clopotele bi­­sericei din fața odăiței artistu­lui începuseră să sune a rr­ ori băețelul, [căci era un brețel], conteni din plâns, închise fru­mos ochii și se stinse ca un porumbel. — Vasile al nostru, bun la suflet, a plâns ca și cănd odorul ar fi fost carne din sângele lui, apoi a scos din sertar micile-i economii și s’a decis să-l în­groape: înainte însă de a­l conduce la locașul cel de veci, Odgon s’a hotârât să oprească un nouventru cât de neînsemnat; de aceea i-a scos baveta dela gât și a păstrat-o cu îngrijire într’o cutie. Au trecut ani mulți de-atunci. Nenorocitul actor, ajuns în mi­zerie, se uita într’o zi cu drag la petecului acela de pânză, când dintr’odată simți în cusă­tura pichetului un obicct nodu­ros. Era un solitar de toată frumusețea pe care Vasile Od­gon l’a vândut pentru 55 mii lei. Morala, dacă vre­ odată sun­teți inspirați să ridicați din drum un copil părăsit în voia soartei, căutați cu atențiune briliantul miraculos. Ax. Ponl Nenorocirea din Jurilofca Pescarul N. I. Petrovan din Jurilofca, in timp ce se afla la pescuit, pe lac a făcut uz de o granada pentru a vâna peștele. In timpul acesta însă o gra­­nadă a explodat, rănindu­-l grav la cap. A fost trasportat la spi­talul din Babadag. Fraudele dela gara portului le-a mai putut stabili an­cheta.Iminenta arestare a lui Ivanovici E mai bine de o săptămână de când ancheta fraudelor dela gara portului, întreprinsă de către d. inspector general Ale­­xiu, își urmează cursul. Cerce­tările par a fi aproape termi­nate. S-a stabilit că Ivanovici în calitate de șef al depozitului c. f. r., s’a făcut vinovat de falsuri în acte publice și ex­­crocherie și luare de mită. De­oarece a falsificat chităniile de plată eliberate de sindicate pen­tru manipulația m­aterialelor căi­lor ferate, a introdus cu­ ocazia verificării gestiunei sale facturi și distanța fictive și în afară de acestea a mai luat mită, în­casând deja diverse agenții de vapoare—pentru diverse ser­­vicii—sume ce­­ se cifrează în total peste un milion lei, sub formă de comisioane. In afară de aceasta, suma de care au fost frustate căile fe­rate, se urcă la vre-o 800.000 lei. Actele vor fi înaintate parche­­­­tului și arestarea­ lui Ivanovici pare a fi iminentă. Luptă între bandiți și pescari Zihi ăia tâlhari grav rănit Câțiva pescari reîntorcân­­du-se de la Brăila prin baltă la Măcin în dreptul lacului Mo­vila au găsit o barcă in care era o carabină cu 12 cartușe. Pescarii au luat cu sine cara­bina, dar în drum spre Tulcea au fost ajunși de bandiți, că­rora le aparținea carabina și cari au deschis un foc violent asupra pescarilor. Unul din pescari a descărcat cele 12 gloanțe rănind grav pe tâlharul Petru Petroff. Jandarmii sunt în urmărirea bandei. Crima și tâlhăria­­ de astă noapte In strada Valea Albă, un co­merciant Înjunghiat și jefuit de 100000 lei Un nou act de banditism, s’a săvârșit astă noapte pe strada Valea Albă. Comer­ciantul Iusuf- Nuri din Gar­­galâc, trecând pe­ l­a ora 3 pe acea stradă a fost ata­cat de patru bandiți mas­cați, cari după ce l-au în­junghiat în umărul drept, lăsându-l în nesimțire, l-au jefuit de 100000 lei, bani ce-i avea asupră-și. Găsită de trecători, vic­tima a fost transportată la spital. Se crede că Iusuf a fost urmărit din Gargalâc. ;; <hk»®wce3cksrkkokic?« Aventura unor de­zertori Noaptea trecută, soldații An­ Salim, Salim Nuri, Agi Amet Săli și Bechir Regele, din reg. 36 inf. din Silistra, noaptea din cazarmă,ca plecând gând să dezerteze fără să fie obser­­­­vați de sentinele, au intrat în pădurea din vecinătatea 1­tațu­lui Caramanilor unde au lăsat efectele militare, și goi până la piele, au ieșit din pădure câ sălbatecii au alergat în goana mare spre frontieră, cu intenția de a-­i găsi un refugiu în Bul­garia. Dar tocmai când gonacii noștri erau să-și ajungă scopul au fost prinși de caraule și a­­duși la postul din Caramanilor. A sosit monedă metalică In portul nostru a sosit azi vaporul italian „Rotemburg”,­­ cu un încărcâmânt de 500 lăzi cu monede metalice, de ale băncii Naționale, fabricate în Italia. Intrigul transport va fi expediat la București.________ mm Explozia dela­­ fabrica­­,Astra- i R­omâni“ ! —Un mecanic grav rănit— Mecanicul Iusuf Gaspar din serviciul fa­bric­ii „Astra­ Româ­­nă». Umblând cu o lumânare a­­prinsă pe lângă uin bidon cu benzină, acesta a exploadat, producând nutritului grave ar­suri pe față și corp. Victima a fost internată la spital. Doleanțele comercianților consfințeni „ O com­isiune compusă din reprezentanți ai Camerei de co­merț, ai «Sfatului Negustorest» și ai «Uniunei comercianților de cereale din Dobrogea»,se va pre­zenta astăzi d-lui Virgil Andro­­nescu primarul orașului, înmă­­năndu din partea comercianților constănțeni următorul memoriu: 1 „Vă este cunoscută starea deplorabilă în care se găsește oborul de cereale din Constanța și șoselele cari au acces la a­­cel obor. In mai multe rânduri atât instituția Camerei de co­merț cât și Uniunea Comercian­ților de cereale și Sfatul Negu­storesc local, au întemnit pe lângă d­os pentru îmbunătățirea acestei stări de lucruri. Datorită acestei situații pre­care a oborului, piața economică în general este grav lovită prin boicotarea din partea producă­­­­torilor cari refuză să vie la o­­borul Constanța îndreptându-se mai lesnicios spre oboarele în­vecinate cari deși se afli sub o adminstrație rurală sunt pa­late, împietruite, și mult mai bine întreținute decât oborul Constanța. Așa explică faptul că tot timpul iernei am avut o itagnare generală în obor din cauza ac­cesului aproape imposibil, și ca o consecință întreaga piață ne­gustorească a Constanței a su­ferit și suferă încă. Facem un stăruitor apel pe lângă d­vs a dispune: g.Ca primăria să ia urgente mă­suri pentru îmbunătățirea liniilor ferate dela obor, sa­ se paveze toată parcela destinată oborului precum și toate drumurile ce înconjoară această parcelă cum șî șoselele ce dau accesul acolo să fie împietruite, și să se con­struiască în obor o clădire mică ca­re să servească de birou pen­tru organele primăriei, ale comi­­siunei oborului, etc. Pentru înfăptuirea acestor de­ziderate și pentru asigurarea întreținerea oborului și șoselelor în viitor să se decidă ca fondul provenit din taxele ce se înca­­sează de primărie la obor, să nu fie întrebuințate decât exclu­siv pentru întreținerea oborului. Cu această ocazie semnalăm atenției de vs și faptul următor: Prin decizia consiliului comunal luată în ședința de la 25 ianua­rie 1924, taxele aplicate asupra intrării și ieșirii mărfurilor din Constanța au fost majorate egal pentru toate mărfurile, afară de­­ acelea asupra produselor petro­­­­lifere, neținându-se o seamă de gradul de necesitate al produ­selor și de valoarea lor intrin­secă. Astfel înainte de 25 ianu­arie 1924 taxele variau de la 40 lei pentru lemne, cereale, etc. la 200 lei pentru manufactură, pe când astâzi acele taxe au fost stabilite 100 lei de vagon, pentru toate mărfurile ce intră și ies din port și gară, iar la magaziile oborului 200 lei va­­­­gonul. Credem că nu toate articolele pot suporta aceiași taxă și de­­ aceea vă rugăm să binevoiți a dispune ca articolele de prima­­ necesitate să fie tot cu 40 lei v Vagonul ca mai înainte. De ase­­­­meni atragem atențiunea d­vs j și asupra faptului că cerealele­­ da la obor plătesc o taxă la­­ expedierea lor din magaziile da­r la linia primăriei de 200 lei da 1 vagon iar la sosirea lor în port­aj o altă taxă de 100 lei, prin ur­­­­mare 300 lei de vagon, ceea ce e nedrept. Această taxă are un caracter împovorător și credem ca nu e drept și logic ca atunci când toți luptăm pentru intensificarea activității portului și comerțului­­ constănțean, veșnic în concu­­­­rență cu Brăila și Galați, să se­­ aplice astfel de taxe grele. In special pentru articolele de­­ prima necesitate ca: lemne de­­ foc și de construcții, mangal,­­ cărbuni pentru combustibil, pia­ s­tră, țiglă, saci, cherestea, olane,­­ cărți de școală și literatură, hâr­­­­tie pentru ziare, făină de grâu,­­ zahăr, zarzavat și fructe, fierărie­­ veche, cârpe etc. vă rugăn stă­ 1­ruitor a si reveni la[ve­fr­e ] taxe in 49 lei vagonul." Spargerile din cartier Două mari spargeri s’au co­mis ăstănoapte in cartier. Hoții s’au introdus în locuința d-lui Grigore Cojocaru din str. Temișana, de unde au furat lu­cruri în valoare de 30000 lei. De acolo, hoții au intrat in casa d-lui Ion Stoica, de unde au fu­rat argintărie și lucruri în valoare de peste 40000 lei. otrăvit cu acid fenic . Locuitorul­ Memet Amil din satul Azaplar a băut din gre­șeală conținutul unei sticle cu acid fenic crezând ca este apă. Victima a încetat din viață. Incendiator din răzbunare Locuitorul Ion Dovleac din Satischio», având o ură nem­pă­­cată pe consăteanul său Vlad Parvu, noaptea trecută i-a pus foc unei magazii. Pagubele se urcă la suma de 80000 Ici. Otrăvită din impru­dență Femeia Ecaterina Dim­a din corn. Ștriu care suferea de fri­guri, s’a dus la farmacia din sat de unde a cumpărat chi­nină; farmacistul însă, din ne­băgare de seamă i-a dat șori­­cioaică cu care femeia s’a o­­trăvit. Starea ei e gravă. Sala cercului militar 101 In ziua de Miercuri 26 crs. elevii școalei navale din locali­tate au dat tradiționala serbare de 101 zile până la avansarea noiei promoții­­ de ofițeri de marină. D. comandor Bucholtzer, comandantul școalei, a primit numeroasa asistență cu toată afabilitatea și curtoazia care-1 caracterizează. Programul foarte variat și extrem de reușit, a fost aplau­dat cu multă căldură. A vrui să insistăm asupra cutoruia sau cutăruia din numerile progra­mului, ar fi să comitem o ne­dreptate, de aceea aducem un cuvânt de lauda pentru toți. Dansul a durat mai bine de 3 ore. Ax. P. Republica in Gracia Atena 27. — Adunarea Națională în ședința pe care a ținut-o ori, a votat de­tronarea dinastiei și pro­clamarea republicei. Votul de încredere Atena 27. — Adunarea Națională a exprimat încre­derea în guvern, cu 259 voturi contra 3 și 13 abți­neri. Plata despăgubirilor CONSTANȚA 15 Maia Maslenian Luise 1350, Mora­­rescu I 3000, Blebea loan 450 Orezea loan 750, Coandă I. 1500, Dumitrescu Eleonora 815, Petcu Dumitru 5500, Frangopol Frango 750, Triandafil­las 3500, Lucian loan Mene­ 1000, Constanțeanu D. 1000, Roza G. Dumitru 900, Șeitan Octavian 4000, Mangiurea Draghici 500, Ghițescu N. 250, I. C. Brătianu 7500, Șaibănescu Anton 9000, Sotiriu Amalia 2500, Mario­escu Gh. Stelian 1500,­ Râdulescu Gh. 250, Tindă B. Cosma 10000, Cotta Vasila 2000, Pă­ruși Constantin 1000, Ceaușescu Gh. 5000, Sachelarie Al. 11000 Protopopescu­ C. O. 1750, Alde Gh. I. 2950, Popescu I. I. 2950, Velescu N. 626, Miloș Marcu 10250, Sava P. Steliana 3000, Cișmigiu N. Elîs 500, Cucu Dumitru 2000, Simionescu­ Sava 5000, Rigani N. 2500, Ciorapei S. P. 8000, Tomascu Haralam­­bie 2500, Asan An­ Cadâr 8000 Abdul H. I. Osman 500, Stă­­nescu V. 10000, Savopulo Chi­­riac 15000, Caratzali P. Efro­­sina 2000, Budeanu C­ui* 10000 Titorian Ioan 2000, Frenkman H. Anna 6500, Timiraș Dumitru 5000, Weisbuch Tulea 150, Co­­ssini A. 1000, Grambarg D. S. 750, Bregu I, Maria 1000, 16 Hai Angelescu Pandele 3000, Cu­ Iudi Gh.2800, Cunegunda Victo­ria Mamura 13990, Colef V. Teodor 2000, Brebenel Vasila 6000, Băb­eanu Mihai 875, Man­­giuri I. Draculi 450, Toros H. Aganîan 250, Gărd­ulescu Ion 5500, „Dacia Română* 7500, „Schinabek Iosef» 2500, Mandin Ioan 2500, Tanta A. Ecaterina 7500, Bărbieri I. Costica 4000, Leonte Chiriac 4000, Sulas A­­nasiu Cristu 1500, Trandabur R. Gh. 4500, Nielson Cristian 1000, Sarafidi Polidor 7500, Raienescu Nicolae 5000, Dumi­trescu Gheorghe 10­000, Costo­­vici B. Costel 7500, Teodoru Leonida 1057, Soc. Dacia Ro­mână 1500, Stoica Mihail 2600, Sereta H. iani 1000, Părcăbă­­loiu I. G. 4500, Focșa I. V. 12500, Ioanid N. 1503, Cons­tantinescu Al. 12500, Scardad­as Gh. 2000, Negoița Mihail 7500, Hasan Moise 500, Boteanu Va­lentina 1500, Paulescu C. N. 2500, Carabiber Constantin 500 Butunoiu Andrei 15000, Beinar Frați 7500, Hristu Sotir 500, Apostolescu Stelian 10000, Po­pescu M. Elena Colibași 16000, Stanislav N. 5500, Ruja Teo­dor 5000, Tovar T. Dumitru 8500, Balicescu L Ștefan 2500, Inocențu Giusepe 7000, Kiria­­copol I. A. 1000, Manolescu Ion 500, Babi Leonida 1500, Nigheloglu D. S. 2500, 17 Hai Cornățeanu Dobre 1250, Pu­rec C. Domnica 2500, Cuși D. N. 7000, Popescu Constantin 750, Marinescu G. 17500, Mă­­nescu R. Ion 2500, Cioroianu 1. 6750, Popiscu C-tin 12500, Can­­tuniari G. C. 2000, Griva D. N. 750, Crețulescu G. Iordana 2503, Vasilescu I. Mihail 10000, Con­­dugeorge Gherasim 2500, Bett­­gescu­ Dabija 3100, Novac Tă­­nase 150, Popescu M. Octavian 1500, Ovanessin N. Ovanez 500, Pascalidi G. G. 1000, Diaman­­dopol S. 5225, Muche Constan­tin 10000, Zossima Paulina 15000 Racovița V. Claudiu 9000, Tur­­batu Mihail 2000, Basilescu Eu­genia 15000, Nicolalde 1. 5000, Moscu N. 2500, Leantey M. Louis 6000, Petru V. Anghelina 9500, Ghimpețeanu R. V. 4500, Harpețeanu Mogoș 2500, Iosif Mitică 2500, Căpățină Petre 2500, Toescu Vasile 7500, Nico­­lescu V.3500, Livada G. Fochion 1500, Paladi P. Eleonora 3000, Carșini Roza 16000, Dascalescu Marin 10000, Frangopol Marina 3000, Masca Iosef 1500, Dussi C. Maria 2500, Frangopol C. D. 75, Borcea D. Ioan 5000, Las­­caridis Odisaia 1500, Giovani Nicolaie 2500, Tulea M. Lina 250, Benderic D. George 2000, Frenchian M. Julieta 20000, Gri­gorian Eduard 2000, Pavlu Hagi­onstantin 750. (Urmarea mâine) Greva de la Londra Londra 27. — Negocierile pentru aplanarea grevei de la tramvaiele din Londra n’au reu­șit. Personalul a respins pro­punerea patronilor de-a li se spori salariul cu 5 shillingi pe săptămână, muncitorii cer 8. In jurul conferinței de la Viena Viena 27. — Ministrul de externe austriac D­r Gruenber­­ger a primit delegația rusească în frunte cu d. Krostinski. Din camera franceză Paris 27. — Camera a amâ­nat cu 421 contra 51 de voturi interpelarea regalistului Daudet privitor la atitudinea poliției cu prilejul anchetei morței fiului său. Ministrul de interne a pus chestiunea de încredere în legă­tură cu această interpelare. Ebilimea signației Fiattal Paris 27. — Redactorul di­plomatic al agenției Havas află că la întrevederea care a avut loc întră d-nii Macdonald și Saint Aulaire s’a discutat în primul rând chestiunea sigu­ranței Franței, care reprezintă punctul cel mai principal în a­­cordul general, dintre Franța și Anglia. Entaziasmul în Grecia Atena 27.—întreaga Grecie serbează întronarea de­mocrației. Din toate unghiurile țării, sosesc guvernului felicitări. In Atena Entusiasmul e de nedescris. Demisia guvernului sârb Belgrad 27.—Se anunță că guvernul Pasici a de­misionat. Se crede că noul guvern va fi format­­ tot de către d. Pasiéi. Din Camera comunelor Londra 27. — Camera comu­nelor a respins cu 287, contra 211 voturi o moțiune de neîn­credere în guvern din cauză că a părăsit ideia unei baza nava­le la Singapore. In­­iiiiai ei­ntituți mă Athena 27. — Adunarea na­țională grecească a exprimat guvernului încredere cu 259 vo­turi contra 3 și 13 abțineri. De pe la sate Ahmatlar.— Un incendiu a distrus eri casa locuitorului Cadâr Amet. Pagubele se ci­frează la 12000 lei. Kiote-Abdi.—Și aci, focul a distrus eri casa lui I. Zaharia și magaziile de cereale. Se cre­de însă că focul a fost pus. Ul­íl UH Consiliul comunal nu s’a ținut ori, din cauza neîntrunirei nu­mărului consilierilor. ooo O consfătuire a comercianților a avut loc aseară. ooo In oraș s’au ivit 5 cazuri noi din scarlatină și 1 caz de ek­­­sipel. ooo Societatea «Pentagon“ a­­duce la cunoștința clienților săi din întreaga Dobroge, că singurul reprezentant în această regiune pentru pan­tofii de tenis cu talpă de ca­uciuc marca L’Aigis Hut GhMSon este d. C. H. Carabiber din Constanța ast­fel ca ori­ce comandă se va efectua nu­mai prin firma de mai sus.

Next