Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)

1924-04-16 / nr. 87

ir CONSTANȚA Mercuri 16 APRILIE 1924 Director: L. N. MOSCU Apare zilnic I» or« 12 1 DOI LEI EXEMPLARUL In numele milei In numele dobrogenilor, «Dacia» prin pana d-lui Alex. Dratski, face un ta­blou înfiorător asupra si­tuației din Cadrilater cere pentru apărarea gra­și­niței dispre Bulgaria pentru înpedicarea jafuri­și­lor comise de comitagii, măsuri drastice, un cordon militar puternic de a lungul frontierii și extrădarea je­fuitorilor trecuți dincolo în Bulgaria. Cu multă dreptate se cer aceste două măsuri. Dacă cea de a doua, va fi pro­babil imposibila, fiindcă de­pinde de asentimentul și voința statului vecin, cea d’iatăl, perdeaua militară e uimitor că nu s’a înfăptuit încă de mult. Era aceasta atît de logic, încît e de mirare că abia azi și prin coloanele unui ziar, se vorbește despre așa ceva, pe cînd oblădui­­torii stau cu mîinile în­sîm Dar tragica situație din Cadrilater, mai are o lătare atît de dureroasă și atît de înspăimîntatoare, legată în acelaș timp atît de strîns cu calvarul populației din Cadrilater, încît se cuvine să ridicăm glasul, de astă data în numele milei. Tristele înprejurări ale războiului, cu invaziunea Dobrogei întregi, de către armatele dușmane, atunci cînd feciorii noștriji se ați­neau la granițele de nord, au făcut pe mulți, prea mulți în adevăr, îngroziți de retragerea noastră, urmă­rită de flăcările incendiilor și vaorile celor părăsiți, să uite o clipă datoria de os­taș și de cetățeni ai Romî­­niei și să rămînă în urmă, lingă vatra lor, lîngâ bă­­trînele—fiindcă bâtrînii e­­rau internați — lînga copi­lașii tremurînd de frică. Toți aceștia, cînd pacea odată încheiată, au văzut greșala comisă, cînd au crezut că Dobrogea e per­­dută pentru Romînia nu au mai îndrăznit să înfrunte a­­priga răzbunare a legilor romînești și au pășit peste frontieră, unde stau de ani de zile ascunși, pribegi, cu durerea în suflet, cu inima sfîșiată, cu conștiința neîn­­păcată; își închipuie cineva cîta restriște reprezintă această stare de lucruri; își închi­­pue cineva cîta primejdie e pentru țară, grupul a­­cela de fugiți, de cetățeni romîni care își deplîng gre­șala, dar care nu îndrăz­nesc sa se reîntoarcă în țară, fiindcă pentru ei nu e alt liman decît ocna ? Păi din miile de greșiți cari în momente de uitare de sine și-au perdut cum­pătul și au păcătuit, cel mai mare număr, au putut scăpa de rigorile legii, fiind am­ilstițiați, pe cînd nene­­norociți de pribegi, cad sub acuzarea dezertării la inamic și nu pot intra în clemența regală. Vina acestora, nu e mai mare de­cît a altora. Ba poate ei au o scuză mai legitimă de­cît romî­­nașii de sînge care și-au uitat de datorie. Ei au fost încetățeniți numai din 1914, și cînd în 1916 puhoiul duș­man s’a năpustit peste țară,­­ mulți putea să creadă că s’a isprăvit cu neamul și cu țara romîneascâ. Și daca merită totuși o pedeapsă, ocna care îi aș­teaptă cu neagra ei gură deschisă, ar fi o a doua pedeapsă, aplicată pe lîngă cealaltă care de 6 ani și chinuește departe de fami­lia lor, departe de glia lor, departe de mormintele pă­rinților și fraților lor. E venit timpul să se în­tindă aripa iertării și peste aceștia. E venita vremea unei amnistii care să cu­prindă sub scutul său și pe cei cîțiva dobrogeni a că­ror soartă deșteaptă în sufletul poporului bulgar, regretul că nu a putut păs­tra Dobrogea, precum o clipă a nădăjduit. Daca lăsăm să dăinuiască încă multă vreme, această situație, noi singuri dăm elemente iredintizmului bul­găresc, noi singuri lăsăm cuțitul înfipt în rana orgo­liului bulgăresc și întreți­nem astfel mereu vie, a­­priga dorința de recucerire a Dobrogei, vechea pro­vincie româneasă a lui Mir­­cea cel Bătrîn și a lui Ion Vodă cel cumplit. Dar chiar dacă, nu ar avea nici o însemnătate, argumentele de utilitate na­ționala, tot încă intervin cele de milă, iertați-i, că n’au știut ce fac și și-au ispășit cu pri­sosință vina lor. Const, trim­es ca Principesa moște­­nitoare a României la Mangalia MANGALIA.­Cu automobilul au sosit ori la orele 11 In o­­rasul nostru. A. A. L. L. R. R. Principesa Elena a României și Principesa Irena, însoțite fiind de d-na Vifldoianu doamna de onoare, de d. dr. Ganea secre­tar general al ministerului o­­crotirilor sociale, N. Negulescu prefectul județului, Virgil An­­dronescu primarul Constanței și de d. Gr. Ștefu prefectul poli­ției orașului Constanța. Princi­pesele au fost Întâmpinate de d. Roșculeț primarul orașului, cu întreg consiliul comunal și de d. Cristu Melidi administra­torul plasei. După ce R. A. S. S. au vi­zitat orfelinatul, primăria ora­șului a oferit oaspeților un banchet de 40 tacâmuri, în sala cea mare a vechiului local al primăriei. La șampanie, d. N. Negulescu a toastat pentru dinastie do­nând din partea județului 50000 lei, pentru sanatoriul ce urmează să fie ridicat în orașul nostru din inițiativa moștenitoarei tro­nului De asemenea d. Virgil An­­dronescu, a donat suma de 100000 lei din partea orașului Constanța, toastând pentru fa­milia noastră princiară. D-na Vladoianu dama de o­­noare, răspunde la numele prin­cipesei Elena, mulțumind tutu­­ror pentru sprijinul ce-i acorda la înfăptuirea unei opere atât de însemnate. După banchet principesele și însoțitorii au vizitat apoi te­renul ales pentru clădirea se­­natoriului ce se va constitui și a căror lucrări vor începe ime­diat. Terenul ales, se afla pe mar­ginea mărei dincolo de cetatea Calatis. La ora 4 d. a. principesele au părăsit orașul nostru, ple­când spre Constanța. Doctor B. TATARSKI boli interne, boli de nas, gflc «i urechi. — Operațiuni Cronica zilei Invitatul Oamenii bogați sunt solicitați. Invitați ca Insistență, perseve­rență, deferență, curtoazie. Iar când primesc să vină la d-v. acasă, vi se umple Inima de bu­curie. Din contra, dacă vre-o rudă lihnită de foame, îndrăz­nește să vină la o bucată de pâine, îl faceți niște mutre, acum se zice­, de zece ocale. In urma acestor constatațiuni tragi-comice, îngăduiți-ne să trecem la o altă ordine de idei și permiteți-ne sa vă punem o întrebare, pe care, după toate probabilitățile, fiecare din d-v. v'ați pus-o în mai multe rânduri". — Care este rolul individului Invitat, în cazul nenorocit când stăpânii casei încep a se certa. Georges Court­eline a prins de minune nota hazlie a acestei delicate situațiuni, în adorabi­­la-i comedie într’un act". ,La Paix chez soi* și pe care o cunoașteți cu toții, nu O piesă de teatru, zice-se, este bună, decât atunci când spectatorul se poate recu­noaște în persoanele cari vie­­țuesc pe scenă, sau când își poate spune : „Eu însu­mi am trecut prin astfel de momente­, sau, mai puțin încă «Asemenea aventură mi s’ar putea întâm­pla și mie.» Din acest punct de vedere, (ca și din toate celelalte) farsa scriitorului lui Iul „Boubouro­­che", este extrem de răuși ca. Iată, într'adevăr, ce a pățit subsemnatul acum vre-o 15 ani, la Paris. Poftit să ia ceaiul la d-l și d-na H., se râde, se îm­bracă în hainele cele mai bune și, la ora fixată, se înființează la domiciliul vorbitului menaj. De unde putea, nenorocitul să bănuiască, că menajul în ches­tiune nu-i decât a menajerie. Evenimentele stau dezlănțuit cu o repeziciune zdrobitoare' Bărbatul și-a acuzat nevasta că are obiceiul să-și bârfească­, prietinele. Femeea s’a revoltat și m’a luat drept martor: — Vai, ce minciună ! Dom­nule, pentru Dumnezeu, dar spune și d-ta, ți-am vorbit vre­odată de râu pe vre­una din cunoștințele mele? — El, asta le întrece pe tone făcu dl H., cum vrei să vor­bească omul, mai cu seama că e poftit la noi acasă. — Te rog să taci din gură și să lași pe domna să-mi răs­pundă: Spune, domnule, ți-am vorbit, vre­odatâ de rău... — Juliette, lasă băiatu în pace, nu vezi în ce încurcătură Tal­pus. — Ba n’am să tac deloc... — Ba ai să taci... — Am să tac când o să-mi placă. — Ai să taci pentru ca vreau eu să taci... — In două cuvinte, d-l­a„ nervos din fire, cârpește două perechi de palmuțire pe obrăjo­­rii cuconiței. Fără altă vorbă, d-nu zi, is­terică de felul ei, leșină pe po­dele. Ei­ poftiți acum de treceți d-v. în locul de supliciu al sub­semnatului. Scena cea mai caraghioasă a fost la plecare, căci, negăsind nimic mai bun de zis,­­am îngâ­nat străngându le mânie. — Vă mulțumesc pentru fru­moasa primire. Aceasta seamănă, pe departe, cu întrebarea adresată de Ro­land Dorgelès unui medic... du­pă moartea pacientului. — Ei! ce trei doctoire, mai e vre­o speranță. Ax. Porti Nenorocirea din Cerna­voda -Un soldat carbonizat. In timp ce sergentul jandarm Mocanu de la batalionul de jan­darmi din Cerna-Voda în patrulare, s’a abătut se afla pe la fabrica de ciment. Pe când Mocanu cu directorul fabricei, a vorbea pus mâna în mod involuntar, pe un fir electric. Imprudentul sergent a fost carbonizat. Impresionanta sinucidere din curtea politiei UN ARESTAT SUSPECT. S’A ÎMPUȘCAT MORTAL AStA noapte, gardienii »Pazei de Noapte», au ares­tat pe un oare­care Otto Schieger, pe care l’au găsit intr’un local de construcție de pe strada Lascar Catar­­giu. Astăzi dimineața, „Paza de Noapte s-a predat ser­gentului de poliție, pentru a fi depus în arestul pre­fecturei de poliție. Când să intre pe poartă, arestatul a scos din buzunar un revolver „Steyr“ și îna­inte ca să poată fi împiedi­cat, Schieger și-a tras un glonte în regiunea creeru­­lui. Moartea i-a fost fulge­rătoare. Parchetul fiind a­­nunțat a dispus fotografie­rea sinucigașului, pentru a i se stabili adevărata iden­titate. Sunt bănueție și fapte grave ar fi determinat acest act disperat. Teroriști bulgari refugiați la noi El s’ar afla la Constanța sub nume false Un ordin telegrafic de urmărire al siguranței generale din Bucu­rești, anunță că, teroriștii bulgari Anghel Stoianof și Bora Mari­­pol, fugiți din Bulgaria, unde au comis atentate se află refugiați la noi. Numiții au fugit în Ser­bia de unde au trecut la noi. Ordinul precizează ca ambii te­roriști s’ar afla la Constanța și trăesc în oraș sub numiri false, inteționând să plece prin portul nostru, înapoi în Bulgaria, Accident de muncă Femeia Vessa I. Barbură din serviciul d-lui avocat A. B. Plopul în timp ce ștergea ieri geamurile casei a căzut după o scară, fracturându-și mâna stân­gă. A fost internată la spitalul comunal. isprăvile hoților de trenuri Un călător jefuit și aruncat din tren feri, a fost adus rănii grav­e spitalul comunal, d. Constan­tin Burcă de fel din Focșani. D-sa venind în tren spre Con­stanța, a căzut victima hoților de trenuri. Dupa plecarea tre­nului din gara de Nord, numi­tul neavănd loc în comparti­ment din cauza aglomerației a rămas pe scări. In apropiere de o stație unul dintre călători i-a smuncit geamantanul și dânsu-i blânci, d. Burcă a căzut pe linie rănindu-se la cap. Accident de mancă bi port Muncitorul Micescu Gheor­­ghe dela coloana S. P. M. a fost era victima u­nui ac­cident. Pe când lucra la fixarea unor traverse, la noua linie ferată din port, susnumitul muncitor, scă­pând din nebăgare de sea­mă un cioplitor-terță peste piciorul stâng, s’a rănit grav. Victima a fost transpor­tată la infirmeria portului unde i s-a dat primele în­grijiri. Smeenmammmmmmem­me ANUL XI No. SI Fondator: CONST. miHESCU K«d«91U și Administra­­ Ia Str*4» vr«­A« 23 abonamentul Po 12 las­­i ... . 4QC lei V C *1 I I* I ‘ * I II *. I * IM » A/Unascrisete aepablicato an ne — latpoiui — V g L E V O N No, 42/3 T ataia care se deschide prima _____zi de PAȘTI Sri fiindc­ă fost 1 April­­ie-a păcălit com­ Virgil Și străzile s’au măturat. Căci nu era doar pentru noi Deprinși cu praf și cu noroi Ci oaspeți­­ nalți ne-au vizitat. VIZITAT! Parcul i­ntila Hlilai tátrai al sil Ocrotirea triailor tt­răii n­­­im­i­an­g——— Respingerea învinuirilor nejustificate — Un raport elocvent Respingerea învinuirilor nejustificate—Un raport elocvent asupra lipsei de fonduri.—Un vot de încredere dat președintei societații-intervenții pentru alte ajutoare D în partea societății Ocrotirea orfanilor din război reg. 7 Constanța primim spre publicare următoarele: In ziuă de 22 Martie a avut loc ședința consiliului central al societății pentru ocrotirea orfanilor din război, în localul societatei din București. Ședința s’a deschis sub pre­­șidenția I. l­. S. Mitropolitul Primat, fiind față d. N. Săveanu ministrul sânătăței și ocrotirii sociale, d-na Olga Sturdza pre­ședinta generală a societății, d. dr. T. Gane secretar gene­ral al ministerului asistenței so­ciale, d. general Popișteanu di­rector general al oficiului na­țional I. O. V. d-ra Ana Se­verin secretară generală a con­siliului central, d na colo­nel Lîciu și d. C. Toma, dele­gații regiunei Iași, d-nei Grigore Trancu lași, general Butoianu, Țițeica și Maxim delegații re­giunei București, d-na Olga ge­neral Istoilov și M. Popp, de­legatele regiunei Craiova, d. dr. Constantinescu Gicu, președin­tele regiunei Chișinău prin de­legație, d-na Florica Gramasto­­vici, delegata regiunei Cernăuți d-nele C. A. Bârseanu, M. Bai­­culescu și Elvira general Botez delegatele regiunei Sibiu, d-na Zoe general Petrașcu, Esme­ralda Dimitriu și d. G. Dimi­­triu, delegații regiunei Constanța etc. Doamna Olga M. Sturza, a­­rată că a convocat consiliul pentru a face expunerea situa­­țiunii financiare a societății o­­crotirea orfanilor din războiu. Este necesară această expu­nere, spune d-sa, pentru a se arăta situația reală și a nu se crede că această societate be­neficiază de fonduri, subven­tion­ și venituri proprii, cari prisosesc peste necesitățile sale. Societatea are o activitate generală pe întreg teritoriul ța­rei, are organizațiuni județele și întreține în în toate 102 or­felinate, în școli și in alte in­­stituțiuni aproape 12 mii orfani din razboiu și peste 36.000 or­fani ii ajută la domiciliu, prin pensii, cărți, rechizite școlare, îmbrăcăminte, alimente, medica­mente etc. LIPSA DE FONDURI Pentru întreținerea acestor orfani, societatea nu dispune decât de o subvenție de 97.500.000 lei și venituri pro­prii provenite din cotiza­țiuni, colecte, donațiuni, etc. Ch­eltueli de administrație ale societății sunt reduse prin faptul că toate serviciile pres­tate de președintele și membrii comitetelor, sunt onorifice, este un apostolat asupra căreia a­­tențiunea publică ar trebui sa fie ațintită în mod permanent. Veniturile de care dispune societatea sunt insuficiente și deci inferioare necesităților reale. In acest sens s’a atras în mod constant atențiunea oficiului na­țional I. O. V. și ministerului a­­sistenței sociale. In ultimul consiliu al socie­­tăței din 2 octombrie 1923, s’a luat hotărârea de a se cere sta­tului o subvenție de peste 190.000.000 lei, sumă cu care s’ar fi putut acoperi cheltuelile necesare pentru întreținerea or­fanilor și desvolta asistența lor intr’Un mod modest dar demn. Statul insă, cu toate inter­vențiile stăruitoare și cu toată bunăvoința d-lui N. Săveanu ministru al sănătăței publice și a d-lui director general al ofi­ciului, nu a putut pune la dis­poziția societății această sumă. Bugetul pe exercițiul 1924, cu tot valul de scumpete, cu necesitățile crescânde ale Între­ținerii orfanilor în raport cu creșterea lor, a fost redusă la 97.500.000 lei. Față de proectul de buget propus societatea este în o lipsă de circa 93.000.000 lei, pentru a putea da asistența efectivă pe care statul și socie­tatea românească o datorește „copiilor națîunei". Societatea, din apelul la obor Iul public, nu poate acoperi a­­ceastă diferență. Trebue făcută o sforțare extraordinară pentru ca, fie printr’o subvenție supli­mentară, fie printr’o subscripție națională, să se acoperă această lipsă. INTERVENȚII REPETATE LA GUVERN Pentru aceasta, d-na Olga M. Sturdza a convocat consiliul central ca, împreună cu o dele­gație din sânul său, să se faca o nouă intervenție la stat, la ju­dețe și comune, căci cele din urmă nu au ajutat societatea de­cât foarte puțin în această di­recție și, ia nevoie, să sa facă apel la instituțiunile financiare și la presă, pentru organizarea subscripției naționale. Fără această sforțare nu se va putea menține și recruta­reți salariile de mizerie de 500-1000 lei lunar personalul de conduce­re și educațiune a orfanilor și în multe părți, nici asigura cele mai elementare condițiuni de hi­­gienă și de alimentație. Societatea ocrotirea orfanilor din războiu, nici nu a avut mă­car posibilitatea ca alte socie­tăți să și restrângă asistența la veniturile sale sigure. Statul i-a impus continuu desvoltare: în mai puțin de 1 an și jumătate 1 s-a vărsat prin obligațiile legii oficiului peste două mi) orfani întreținuți până atunci de regi­mente. Acești orfani au fost primiți cu drag pretutindeni și s’au de­pus toate sforțările să fie îngrijiți cât mai bine, făcând în limitele mijloacelor disponibile, sacrifi­ciile necesare, dar astăzi socie­tatea are nevoe de ajutorul tu­turor. «Acest ajutor dorim sa-i ce­reți d-v în toate regiunile d-v fără a vă descuraja de nedrep­tățile cu care câteodată este răsplătită opera noastră», încheie d-na președintă generală Olga M. Sturdza expunerea sa, după care apoi citește darea de sea­mă a repartiției și achitării sub­venției regiunilor din 1923, in­­trebând pe doamnele președinte dacă au primit la timp sumele cuvenite. RESPINGEREA ANESI IN­SINUĂRI NEDREPTE Toate doamnele și domnii președinți, recunosc ca subvea­­țiunile pe 1923 s’au achitat la vreme; doamna Lucia Cosma președinta reg. Timișoara, de­clară asemeni că a primit timp subvenția și că, cu sur­la prindere a aflat că unele ziare au afirmat contrariul, declarând că va da o desmințire catego­rică în această privință. D. Grigore Trancu-lași, pre­ședintele reg. București aduce elogii d-nei Olga Sturdza, pentru activitatea ce o desfășoară în interesul operei pentru asistența orfanilor, felicitând-o pentru re­confortul moral ce-i aduce a­­celor cari în mod onorific, se devotează acestei opere și cari une­ori au sufetit nedreptăți. Astfel, sunt ecourile cu pri­vire la regiunea Timișoara, care s’au dovedit neîntemeiate. In ca privește cazul dela Curtea de Argeș d. Gr. Trancu-Iași, în calitate de președinte al re­giunei București, declară că sunt măsurile necesare. Regretă­m că ziarele nu scriu ceea ce este bine despre orfelinatele so­cietate". D. N. Săveanu ministrul să­­nătăței și ocrotirilor sociale dă explicații asupra bugetului, a subvenției și a întărzierei or­­donanțarei ei. I. Arată că o operă așa de în­semnată nu se poate realiza de­cât cu multe greutăți. Face apel la d-na Sturdza să-și continue opera cu același entuziasm și (Citiți continuarea în pag 2 a) Furt un tren Locuitorului Amet Memet din com­. Cobadin care venea în tren de la Medgidia spre Constan­ța, i s’a furat din buzunar un portmoneu cu 1400 lei. Al doilea Hagi-Tuduse Locuitorul Suliman Ismail din Mangalia de profesie frizer, nu mai fusese văzut de vreo 3 zile prin oraș. Făcăndu-se o cerce­tare de către poliție, a fost gă­sit în locuință sa aproape mort într’o mizerie de nedescris. Fă­­cându-se cercetări s’a găsit în­­tr’o ladă peste 100000 lei in monete de aur argint și hârtii românești, bani de care nu vroia să se atingă preferând să moară de mizerie. Angajați camere și faceți băi numai la Băile Moderne proprietatea C. Nițescu , T. Peahă. — Tekirghiol Cursurile schimbului Bursa din Paria de la 14 Aprilie 1924. Piața cerealelor Cereale sosite și vân­dute la obor: în ziua de 14 Aprilie 38 căr. porumb cu 420-440 lei suta fe kgr. 14 căr. cu ovăz cu 320-360 lei suta de kgr. 31 căruțe cu orz a 370-400 lei suta de kgr. 1 căr, grâu arnaut cu 600-620 lei suta de kgr. Operațiuni încheiate prin Burafi, în ziua de 14 Aprile 1924 48 vag. porumb cu 460 lei suta de kgr. 24 vag. ovăz cu 350 lei suta de kg. 4 1|2 vag. orz cu 430 lei suta de kgr. 3 1|4 vag. fasole cu 1185 lei suta de kgr. 3 vag. porumb copit. 462,50 lei suta de kgr. activitatea silozurilor Mișcarea portului Vase Intrate. — „Ganyme­­des* olandez cu 176 tone măr­furi generale dela Amsterdam, „Vasiliki* remorcher grecesc a­­vănd la remorcă șlepul italian »Enrico* de la Cospoli, .Maid of Syra* englez cu 960 tone cărbuni dela Cardif, »Steaua Română* român deșert dela A­­lexandria. Vase elite. — »Principele Barbu Știrbey* român cu 3600 tone petrol și benzină pentru Rouen, «Danubian» englez cu rest de 135 tone mărfuri gene­rale pentru Galați, Romania . . . 8.80 Londra.......................71.92 New-York . . . .16.641­­2 Belgia...........................84.95 Italia.............................73.85 Praga...........................49.25 Elvetia.....................282.50 Viena . ... . 24.— Olanda. . . . .. 614.— Aprilie 1924 « kgr. 3109659 . 3242415 « 2407569 . 1586595 • 10230 kgr. 41830 690 665670 184615 141450 pe ziua de 13 Sold porumb Sold grâu Sold orz Sold ovăz Sold secară Intrfiri: Porumb Ovăz Eșiri: Porumb „ Grâu Orz Contrabanda de pe vaporul „Durostor“ Cu ordinul No. 44.975 direc­țiunea generală a vămilor a a­­probat amenda de 4265 lei su­mă cu care a fost amendat d. Mărăcineanu comandantul va­porului „Durostor“, pentru să­vârșirea unei contrabande de 22 kgf. basmale aduse de la Constantinopol. Adunarea extraordinară a societăței „Recon­strucția Dobrogeană“ Pentru ziua de 20 A­­prilie orele 10 a­m. sunt convocați toti acționarii soc. „Reconstrucția Do­brogeană“ la o adunare extraordinara în localul societății din str. Gri­­vițel 2.

Next