Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)

1924-04-18 / nr. 89

ANUL XI No. 89 Fondator^: CONST. IRIMESCU **a»cita *1 A<$»fni«tr»ți* ssraá* n ABONAMENTUL P* IZ lua! ./ . . . . 400 let . 6 . / . . . . 250 „ Minuacr­iere oe publicare cu •» taap^izî — Director: L. H. MOSCU T­E­L­E 9 o­N No. 42/3 11 — Apare zilnic"la ora î2 — 11 " DOI LEI exemplarul CONSTANȚA vineri în aprilie iv; ­Mitul a­ligo-Slivii In toate ziarele, chestiu­nea cea mai palpitantă și care ține locul cel mai de samă, e recentul conflict cu Jugoslavia, sau mai bine zis, atacurile bești deslănțuite presei sîr­­în­potriva Romîniei. Evident ca în sufletul nostru, la citirea articole­lor injurioase, publicate în presa sîrbeasca, se stîr­­nește o revolta care ia prima vedere pare legitima. Sîntem tratați de barbari și comparați cu hoardele de invazie austriacă arun­cate asupra Sîrbiei. Sîntem amenințați cu urgia izolării în cazul cind Rusia ne va ataca. Sîntem socotiți, ce drept, încă aliați, dar fără e înconjur, sîntem tratați de frați vitregi. Toate aceste insulte și jigniri aduse poporului ro­­mînesc, provin din faptul că în clipa evacuării unor localități din Banat, și cari trebuiau să fie redate Iu­goslaviei s’ar fi produs ja­furi nepermise, comise de autoritățile romînești, dauna populațiunii localită­în­ților evacuate. Ziarele, toate, desigur, dintr'un simțimînt de soli­daritate patriotică, în stil domol și mărinimos, de alt­fel, înfierează violența sîr­beascâ. Toate ziarele noas­tre, pornesc, însă, de la o afirmație necontrolată. Noi nu voim sa recu­noaștem că în localitățile Banatului, evacuate, orga­nele romînești au comis fapte reprobabile. Dar dacă aceste greșeli foste au totuși comise, fie din propria inițiativă a su­balternilor, fie din porunca guvernului ? Avem cuvinte sa credem că, tocmai asemeni greșeli au fost comise. Din ordi­nul guvernului populația din localitățile bănățene eva­cuate, a suferit rechiziții de așa natură, încît ele pot fi de a dreptul socotite ca un jaf. Mai întâi, nu sînt nebuni vecinii noștri, ca să ne a­­cuze de salbăticii, dacă ele nu s’ar fi comis, cel puțin în parte. Fum, știut este, nu ese fără foc. Apoi, trebue sa ne aducem aminte ca în Romînia, exesul de zel, pentru a putea da loc la beneficii particulare, este tot atît de obișnuit ca și exesul de zel al tempera­mentelor impulzive; și de la război încoace impulzi­­vitatea ca și prevari­ațiu­­nea, constituesc o caracte­ristică romînească, asemă­nătoare cu o boală epide­mică. Peste tot, în politica, în viața publica la fel, ca și în viața privată, particula­rii ca și funcționarii, oa­menii noi ca și cei vechi, au răsturnat respectul bu­nului și dreptului altuia, pentru simplul motiv că to­tul e permis între țara unde ordinea e literă moarta, iar bolșevismul dezorgani­­zant al tuturor tradițiilor, sub cuvînt­ de avansare în idei, pornește din sferile de sus, chemate tocmai de la cele să restabilească ordinea. Ar fi trebuit prin urmare, înainte de a protesta, îna­inte de a fi probozit presa sîrbă, să ne fi informat bine. N’am­ făcut aceasta, ci ne-am supărat pe cei cari, poate, prea violent, s’au plîns în contra faptelor ce ți s’au adus la cunoștința. Am făcut oare, operă pa­triotică ? Firește că nu. A­­coperind greșeli, numai pen­tru a nu permite streinilor sâ ne ție de râu, ne-am pus în conflict cu logica, cu dreptatea și cu bunul simț. Conflictul cu Serbia, este în realitate un conflict cu noi înșine și aceasta e foarte regretabil. Const. trimesen Cronica zilei MITZI N'am vâzat de când sunt, — și sunt cam de mult, — pisică să semene tntr’atătu ca o mor­tăciune de glob­an ca Mitzi. Cu genunchii umflați și pi­cioarele strâmbe, ca la bidivii cnock­out, scoși la reformă, motanul nostru se plimbă ro­tunjind ciolanele în butsaru, de­­șelat de jumătatea de dinapoi, cu coastele la lumina zilei și cu ochii enormi de mărtuagă. — Ma-haha-hihlu... pișa... piu... Ajung sa cred ca Mitzl e bol­navă de tignafes, ca epele. iir din moment dat îmi veni­se idea sa inchiriez un salon prin central orașului în­ care să expun pe Mitzl cu î­leu intra­rea I pentru prieteni gratis); mai apoi, am socotit rușinos să ex­ploatez astfel urâțenia unui biet animal, care, în definitiv face parte din familia subsem­natului : —■ Ma­kaha-hihlu... pișu... pciu... Nechezatul lui Mitzi, — căci Mirzi na miorlăe, ci nechează, — a ajuns de pomină în cartie­rul nobi unde locuim. Adesea d-l Nicu Dessalermo, unul din vecini, s'a repezit la fereastră crezând câ i-a tras armăsarul cu căleașcă la scară. — Ma­haha-hihlu... pișu... pciu... Mitzl nu mănâncă nici carne, nici lapte, nici pește. Mitzl paște iarbă verde, sau mestecă fân uscat. Ceva nemaipomenit. Nici­na „noastră" a luata de a dus o prin țigănie, la niște babe, ca s'o descânte. Pisica e fermecată, nu încape îndoială. Dar descântecele nu au slujit la nimic și motanul cu pricina con­tinuă să umble în buestru, să necheze și să smulg­ă fire de iarbă de prin vasta grădină de 4 m. p. ce ne înconjură pa­latele. — Ma­haha-hl­lu... pișu... pclu... Foaie verde, salcie, trei ori șease, poispee, date jos din că­ruță, trăiască Regele și di-l cu bățu. Un lucru este cert, ca de la o vreme încoace, Niculina s­ a c’am plictisit de poznele „Ne­curatei cum îi zice ea lu Mirtzi a dat cu coada biciului după ea, a trimis'o într'un sac la Ma­maia, dar Mirzi a revenit mai sfri­ctă și mai încăpățânată ca nici­odată. — Ma­haha-hihlu... pișu pciul. Vroind să fac o experiență am înhămat-o, în toată regula la un cărucior de lemn al co­piilor. El­­ bine, bucuria lui Mitzl, nu se poate descrie prin cuvinte. A surâs pe sub mustea­­ță, a privit îndelung vehiculul, a zvârlit cu picioarele posteri­oare în dricul poștalionului, a nechezat și a pornit în trap întins, ca un cal de curse. Doamne ferește! A*. Pont Prin dărac «Nu scuipați pe jos“ veți ve­dea in toate gările, restauran­tele, cazărmile și alte locuri unde se adună de obicei mulțimea. «Nu se u­păți pe jos“ ați înțe­lege dacă ar exista modalitatea sau obiceiul la unii de a scuipa pe sus. Dar așa ceva nu s'a mai în­tâmplat, afară de cazul când ci­neva scuipă pe altul în obraz. Alții ’și scuipă în sân, fie ca să nu fie decedeați, fie ca să se meargă bine. Dar în general, acest «nu scuipați pe jos*, nu s’ar putea înlocui cu «nu scuip«și de loc*? Obiceiul de a scuipa fie pe jos, fie pe sus este Un privile­giu al ignoranței și al relei creștere. Nu vorbesc de cazurile când cineva este bolnav. Dar dacă veți observa bine, nu scuipă decât omul rău cres­­cut. individul cu creștere, de so­cietate, nu scuipă nici­odată, afară de cazul, cum am spus, când e bolnav. Intrați la un cinematograf, după reprezentație și veți vedea urmele scuipatului după grada­ția locurilor. In balcoane și fo­tolii veți observa cazuri izolate, numai la câte un loc, care mar­chează că pe fotoliul cu numă­rul cutare a stat un mitocan. In loc de scuipători in școli, ar fi m­ai nimerit dacă s’ar în­văța copiii să nu scuipe deloc. Ar fi și mai sănătos și mai frumos. Scuipatul nu este o „necesi­tate inexorabilă“. Dacă ar fi să admitem acest principiu, ar ur­ma ca unii să-și satisfacă și alte asemenea necesități în plin public. Și n’ar fi frumos deloc, deși ar fi sănătos. Atac Negocierile Româno­­austriace spre sfârșit Viena 16.­Comisiunea finan­ciară și comisiunea pentru ches­tiunile de transport de pe lân­gă conferința austroromână de la Vie­na, au ținut în­­ ultima săptămână zilnic ședințe discu­tând aproape asupra tuturor punctelor programului confe­rinței. Ere în ședința plenară a conferinței au fost depuse re­zultatele acestor negocieri. S’a ajuns la o înțelegere aproape asupra tuturor punctelor în li­tigiu, și o apropiere în vederi asupra chestiunilor care n’au fost încă tranșate. In momen­tul de față s’a stabilit un pro­­ect pentru aranjarea reciprocă, a datoriilor, un protocol privi­tor la eliberarea depozitelor private și obștești, o declarație privitoare la ștampilarea hâr­tiilor de valoare românești și o înțelegere relativă la restituiri. Er­ a început discuția relativă la articolul 196 din , tratatul de la Saint Germaine. In curând va pleca la București un ex­pert pentru a stabili valoarea obiectelor de artă care vor fi schimbate între Austria și Ro­mânia. Negocierile continuă privitoare la chestiunile care mai așteaptă rezolvirea lor. Papa de la Roma pentru menținerea papei Roma 17.—In legătură cu în­cordarea situației din Europa de răsărit Papa de la Roma a dispus ca sa se facă rugăciuni în prima Duminică după paști pentru menținerea papei și îm­păcarea popoarelor. Sărbătorirea tratatului de la Rapallo Berlin 17.—Din Moscova se anunță că ambasadorul german a declarat cu ocazia aniversării tratatului de la Rapallo, că acest tratat a inaugurat o eră nouă, nu numai pentru Germania și Ru­­s, ci și pentru lumea între­agă. Atât poporul german cât și poporul rus vor să lucreze în comun pentru a produce noui valori de cultură pentru omeni­rea întreagă. Musca colmnbacă, iarăși s­a ivit, D’aia parlamentul a luat sfârșit. Căci gâ ngania naibii, se cam dă la boi Și nu se’ngrijește de-s vite de soi. Spânzurații dela »Marea Neagră“ Ziarul «Marea Neagră» în pagina a 3-a, coloana 5-a, cu litere cât o șchioa­pă, anunță o groaznică si­nucidere din Medgidia. To­tul se rezumă la o farsă trasă confratelui, de un re­porter al nostru, ca multe altele pe cari­ le-am tras până în prezent. Credem câ cititorii zia­rului în chestie, se vor con­vinge de modul cum con­fratele guvernamental, știe să-i informeze. Nenorocirea din Niculițel Mecanicul Alex. Nemeș de la moara d-lui Alex.­­ Constanti­­nescu din com­. Niculițel județul Tulcea, voind sa pună o curea de transmisiune la motor, a fost apucat de roată fracturându-i piciorul stâng și coastele. In stare gravă a fost transportat la spitalul din Isaccea. â*** a*#*-*^* wmnuM» «* O pădure in flăcări Duminică noaptea a incendiat­­ pădurea satului Salihler pe u­­n dinte de comuna Ahmatlar ju­dețul Durostor, distrugând o suprafață de 100 ha. Cu aju­torul locuitorilor focul a fost localizat. Se fac cercetări pen­tru descoperirea autorilor. Furtul din Ha­­sancea Noaptea trecută a dispărut în mod misterios argatul Ștefan Militaru din serviciul d-lui Io­­han Adam din com­. Hasancea județul Constanța după ce a luat cu sine o pereche de pan­taloni ai stăpânului, de aur și 110 iei în un ceas monedă de argint. S’a luat măsuri de urmărirea lui. Găsirea unui cadavru In apropierea comunei Par­­cheș județul Tulcea, a fost gă­sit cadavrul locuitorului Vasile Slavis în etate de 70 ani. Se crede că numitul a murit din cauza bâtrâneței. Sosirea unui transport de monedă metalică din Olanda Cu vaporul german «Eilbek“ a sosit de la Rotardam, în por­tul nostru un nou transport cu monedă metalică de a Băncii Naționale, care a fost fabricată în Olanda. Lăzile vor fi încărcate astăzi în vagoane și expediate la Bu­curești. Un nou tren accelerat București-Constanța In vederea sezonului de vară direcțiunea generală a căilor ferate studiază înființarea unui nou tren accelerat București- Constanța. Acest tren va pleca din Bu­­curești la orele 6,55 dimineața și va sosi la Constanța la orele 12, de­ unde se va înapoia la orele 3 după amiază, având so­sirea la București la orele 8 seara, O bandă de tâlhari descoperită Am arătat la timp, tâlhăria încercată asupra d lui Berdelis. Aflăm că poliția, în urma mărturisirilor celor arestați, a reușit să descopere în satul Brătianu, un adevărat cuib de bandiți, în casa unuia dintre cei implicați în sus arătată tâl­hărie, Gh. Constantin zis Crețu. Acolo s’au pus la cale mai multe acte de banditism, comise în oraș la noi. Cercetările sunt în cu­rs la poliție și se crede că astăzi vor fi arestați toți cei implicați. Activitatea silozurilor pe ziua de 15 Aprilie 1924 Sold porumb kgr» 2557239 Sold grâu . 3041375 Sold orz « 1895574 Sold ovăz „ 1626685 Sold secară * 10230 Intrări: Porumb kgr 450350 Grâu « 50540 Ovăz 66580 Eșlii : Porumb „ 712150 Grâu , 97630 Sin ii acord îl reilinim­ n­ipuțin­ Declarațiile președintelui Papanastasiu Athena 17.—Președintele consiliul de miniștri d. Papanastasiu a declarat ziariștilor că întrevederile sale cu șefii opoziției și arti­colele presei regaliste îi inspiră convingerea că votul poporului va fi respectat de toți. Lupta in chestia regimului va înceta și țara va intra pe calea vieței normale politice. D. Papanastasiu a adăugat că va invita pe șefii opoziției pentru a trata cu ei cola­borarea lor pentru stabilirea unei constituțiuni democratice. Această colaborare va face să dispară neîncrederea și va ușura realizarea programului de reconciliere. Presa opoziționistă continuă să sfătuiască pe regaliști ca să accepte verdictul marei majorități a poporului. Ziarul .Script scrie că republica trebuie să fie consolidată și în consecință trebuie să înceteze orice discuție relativă la chestiunea regimului. Ziarul „Politica” scrie: Suntem bătuți și trebuie să recunoaștem că noua stare de lucruri nu mai poate fi schimbată. Trebuie să ne mulțumim să revendicăm în cadrul regimului republican, victo­ria noastră la viitoarele alegeri. Guvernul turc a închis școlile americane Constantinopole 17.­­ Din ordinul guvernului din Angora, autoritățile locale au dispus închiderea școlilor americane. Reprezentantul Americei la Constantinopol, amiralul Bristol a protestat împotriva acestor măsuri. O statue pentru Mustafa Kemal Constantinopole 17.— Adunarea națională din Angora a votat suma de 30.000 de lire turcești pentru ridicarea unei statui lui Mustafa Kemal. Statuia va fi plasată înaintea palatului Adunărei Naționale, înăsprirea raporturilor între Japonia și Statele Unite Londra 17. — Din Tokio se anunță că enervarea provocată în toata Japonia de legile americane îndrep­tate în contra emigranților, este mereu în creștere. care se deschide prima zi de PAȘTI____ VIZITAȚI Parcul Tataia Pentru stârnirea comitagiilor Negocierile dintre guvernul român și bulgar.­­ Instituirea unei comisiuni mixte In urma protestului presei, cu privire la toleranța guvernu­lui nostru față de incursiunile comitagiste în cadrilater, aflăm că d. I. G. Duca, ministrul de externe, făcut demersuri la Sofia, arătând că această stare de lucruri a devenit intolerabilă și că e de bulgar să datorii guvernului dea concursul său sincer ca să se pună odată ca­păt acestor incursiuni. Guvernul bulgar a cu­t sincer animat de răspuns dorință de a da tot concursul său îa a­­ceastă direcțiune și a însărcinat pe d. general Ficeff, ministrul său la București de a lua con­tact cu­ autoritățile române și a stabili un aranjament care să dea roadele dorite. Guvernul român a delegat pe d. ministru R. Franasovici, care a avut mai multe conferințe cu d. general Ficeff, în urma acestor conferințe s’a ajuns la următorul aranjament. Pentru jud. Durostor s’a alcă­tuit o comiune mixtă formată din prefecții județelor Durostor și Rusciuk și din comandanții români și bulgari ai grănicerilor de pe linia frontierei. Pentru jud. Caliacra de ase­menea o comisiune mixtă for­mată din prefecții județelor Ca­liacra și Varna și comandanții grănicerilor de pe linia frontie­rei acestei zone. Prima comisiune are sediul pe teritoriul bulgar, la Rusciuk,­­ iar a doua comisiune are se­diul pe teritoriul român, la Ba­­zargîc. Comisiunile acestea mixte vor avea rolul de a preveni prin­­tr-un control riguros incursiunea bandelor pe teritoriile celor două țări, și de a urmări pe vi­novați în cazul când s'a produs incursiunea. Comisiunile se vor întruni in mod ordinar odată pe lună, pen­tru ca din rapoartele primite sa analizeze care a fost situația în cursul acelei luni și ce măsuri mai eficace s’ar găsi da luat. Ele însă se vor întruni ori de căte ori se vor fi produs incur­siunile, spre a putea urmări pe vinovați. In această direcție, guvernul bulgar a dat cele mai formale asigurări că autoritățile bulgare vor da tot concursul pentru ur­mărirea incursorilor bulgari. Primele ședințe vor avea loc după sărbătorile Paștilor. Guvernele român și bulgar au aprobat acest aranjament. Chestiunea reparațiunilor Roma 17.—in mod oficial se anunță că experți italieni consi­deră propunerile comitetelor de experți ca o bază favorabilă pentru negocieri și tranșarea chestiunei reparațiunilor. I llriill Tl Io. Secretarul particular al regelui Spaniei care a sosit în țară zilele trecute prin portul nostru, va avea azi o întrevedere cu d-nul Ion Brătianu prim-minstru, și G. Mărzescu ministru ad-inte­­rim la externe. Aseară a căzut zăpadă în toată regiunea muntoasă de la Brașov până la Sinaia. De asemenea ori după amiază a nins și în regiunea Câmpu­lungului. Consiliul de miniștri în șe­dința de ori, în urma cererei partidului socialist din Bucu­rești, Cluj și Cernăuți, a auto­rizat sărbătorirea zilei de 1 Mai fără însă a permite, atrupamente și manifestații pe străzi. p­o D. C. Golea deputat de Con­stanța, a donat 50000 tei, pentru clădirea gimnaziului mixt din­­ Medgidia și 5000 lei, pentru construirea bisericei din satul MamutcUius. ooo Mărie va avea loc adunarea generală a membrilor camerei de comerț din localitate. poo­l, ministru al cultelor Le­pădata, a sosit astăzi dimineață, în localitate. D sa a sosit în localitate în vederea luării ul­timilor măsuri, pentru construi­rea palatului episcopal și a lo­calului seminarului. ’ ooo Din terenul cedat de ministe­rul comunicațiilor, au fost îm­proprietăriți, următorii funcțio­nari, cu peste 15 ani de ser­viciu : Demetrescu P. Constantin, Manolescu D. Constantin, Va­slau­ Dumitru, Manura S. Gh., Petrescu Lazăr, Râdulescu Ma­nu, Ionescu H. Ștefan, Gabro­­van Ion, Băldănescu Alex., Ion I­ie, Alexandrescu Nicolae, Con­­stantinescu Alexandru, Zamfir Sava, Dobrescu Ion, Olaru Al­bert, Ionescu Athanase, Iordă­­nescu Dumitru, Păun Dumitru, Schiopu Gheorghe, Enachescu Anghel, Iliescu Constantin, Stă­­nescu Vasile, Penescu Ștefan, Florescu Ștefan, Filipescu Du­mitru, Ursache Constantin, Le­­ca Gheorghe.pop Aflăm că în curând, trupa de operete, de sub conducerea cunoscutului N. LSOJM&HÖ va da câteva reprezentații în sala teatrulul gElpis*. Biletele se găsesc de pe acum de vânzare la agenția teatrală M. KOMET. Angajați camere și faceți băi numai la Băile Moderne, Tekirghiol -- proprietatea C. Nițescu & T. Peahă. OOO ooo mișcarea portului Vase intrate. — „Cíte de Athenes" francez deșert dela Cospoli. „Constantinopoli* ita­lian cu mărfuri dela Genova. „Manhattan Island“ american cu 2000 tone mărfuri generale pentru Novorosisk, «S’retur“ român cu 5650 tone cereale pentru Anvers. Vase elite. — „Ingrid* sue­dez cu 150 tone benzina pentru Cospoli, „Bulgaria“ italian cu 1514 tone cereale și 9 vite mari pentru Genova, „Granymedes“ olandez cu rest de 900 tone mărfuri pentru Galați și Brăila, «M. Andros“ grecesc cu 3465 tone cereale pentru Gibraltar, „Regele Carol“ cu pasageri mărfuri pentru Cospoli și Pi­si­reu. Cursurile schimbului Bursa din Paris de la 16 Aprilie 1924. Viena......................23.­­Olanda....................601,50 Piața cerealelor Cereale sosite și vân­dute la obor, în ziua de 16 Aprilie 12 căr. porumb cu 400-430 tei șut« (*e kgr» gl5 căr. cu ovăz cri 310 335 lei suta de kgr. 24 căruțe cu orz a 380 410 lei suta de kgr. 4 căr. grâu arnaut cu 620-650 lei suta de kgr. 2 căr. grâu de toamnă 450 lei suta de kgr. 17 căruțe cu fân cu 160-210 lei suta de kgr. Operațiuni încheiate prin Bursa, în ziua de 16 Aprile 1924 17 112 vag. porumb cu 452,50 lei suta de kgr. 6 1­2 vag. cu grâu cu 460-510 lei suta de k. 8.65 . 70.34 . 16.19 . 85.30 . 72.20 . 46.25 . 284.50 Romania Londra. , New- York Belgia . . Italia . , Fraga . . Elveția

Next