Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)

1924-04-19 / nr. 90

Conferința pentru limitarea armamentelor Lomba 18 . La o întrebare în camera comunelor privitoare limitarea înarmării aeriene, d-l Macdonald a răspuns că guvernul englez este gata să convoace o conferință înternaționala pentru limitarea armamentelor, dacă șî celelalte puteri vor declara că sunt dispuse în mod serios și cinstit de a colabora în acest sens. Camera comunelor a luat vacanță până la 23 Aprilie. Sovietele si călătoria d-lui Brătianu in Turcia Constantinopole 18.— In legătură cu călătoria d-lui Brătianu în Turcia, reprezentantul sovietic de la Angora a făcut imediat demersuri pe lângă guvernul turc pentru a afla care sunt Intențiile Turciei în politica externă. Legea de incompatibilitate Praga 18.—Parlamentul cehoslovac a adoptat ori legea relativă la incompatibilitatea dintre facțiunea de deputat și acela de reprezentant a unor interese comerciale și de altă natură care stau in legătură cu statul. Republica grecească Alerta 18. Guvernul grec a înștiințat pe reprezentanții săi din străinătate ca să notifice guvernelor pe lângă cari sunt acreditați proclamarea republicii în Grecia și numirea provizorie a admiratului Conduriotis ca președinte al republicei. Sărbătorirea centenarului Byron la Athena Atena 18.La Atena au început serbările cu prilejul centenarului marelui poet englez Byron, care a căzut în luptă pentru eliberarea Greciei. S-a inaugurat o placă comemorativă la casa unde a locuit poetul la Atena. La primăria orașului a avut loc o recepție iar seara o masă oficială la preșidenția consiliului unde au fost invitați și șefii opoziției. Cronicarii. _________ Simulti Alergase timp de cinciprezece zile, fără odihnă, fără răgaz, de dimineața până seara, peste ieri și mări, prin orașe și sate, văgăuni, cătunuri, vâlcele, dealuri și munți, gări și halte, porturi și pustiuri. — Alergați după o doică, — spusese doctorul, — și sărmanul Dumitrescu alergase timp de cincisprezece zile, cu limba scoasă ca un ogar, dar peste epuve, astă, am vrut să zic, peste doică nu dăduse. Secaseră ulcioarele cu lapte ale consoartei și noul născut tipa de te seca la Inimă. Dumneavoastră râdeți citind aceste rânduri, (sau, cel puțin, așa crede autorul lor), dar nu tot așa judecă autorul copilului. Sărmanul Dumitrescu trecuse de Canara, de Hasiduluc, de Valul lui Traian, ajunsese în portul Mangaliei și, în definitiv, decisese să acosteze pe Elena, pe Calyso, pe Eryphila, pe mama cyclopilor și vrăjitoarele pădurilor, pe nimfele lacurilor și caprele satelor, zbârându se ca potcoava între ciocan și nicovală, sau ca Ulysse între Scylla și Charilda. Dar răbdarea are și ea marginea ei: sărmanul Dumitrescu apelpisit și istovit se așezase pe treptele cazinoului, cu lacrimile în ochi și cu mănile în par, când îi trecu pe dinaintea râsului un delicios miros de „Quelques fleurs” și un foșnet înbatător de fuste de mătase. Nenorocitul părinte nu și perdu Cumpătul și cu pălăria scoasă până la pământ, întrebă: — Caut o doică , nu cumva știți d-v. vreuna? — Chiar eu sunt doică, — îngână doamna surâzând prin carminul înflăcărat al buzelor. — Fiți binecuvântată. Doamnă doicii, — se grăbi să zică, cam nedumirit, sărmanul Dumitrescu, — și ca să nu perdem vremea, luăm o trăsură și mergem repede acasă... —Aș prefera la mine acasă, — îngână cucoana după o clipă de gândire. — ,La d-v. — dar copilul ?... — Care copil ? — Bugaciul pentru care căutam doică... — Vai, domnule, dar pentru cine mă luați?... Eu credeam că-l vorba de dtale.. Orice alte comentarii sunt de prisos. Ținem numai să ne scuzăm față de d-l Gheorghe Ranetti, dela care am împrumutat titlul acestui film, și aceasta pentru ca eroul cronicei autentice de astăzi se numește Ionescu. Urma în consecință să-i dăm un nume mai răspândit pentru a evita nemulțumiri și reclamațiuni inutile. Ax. Pomi Fuziunea partidului național cu țărăniștii 0 coA Sfâtuire decisivă la Cluj Citim în «Dimineața“ . ARAD 10.—Eri a sosit în localitate d. Vasile Goldiș, după ce a stat timp de două săptămâni la București, unde a avut întrevederi importante cu fruntașii opoziției. Odată cu sosirea d-lui Goldiș la Arad, s’a răspândit zvonul că între partidul național și cel țărănist s’a produs o nouă apropiere. După cât se afirmă, in anturajul intim al d lui Goldiș, fuziunea celor două partide este pe cale de realizare. Se spune că toate dificultățile personale au fost învinse, și chestiunile de principiu rezolvate. Proclamarea definitivă a fuziunii ar fi o chestie de zile și amânarea s’ar datori în mod exclusiv, motivelor de ordin tehnic. Se mai spune că Vineri 18 Aprilie se vor întruni la Cluj, d-nii Vasile Goldiș, Iuliu Maniu AL Vaida și alti fruntași, in vederea rezolvirei definitive a acestei probleme politice. Nu se lucrează in ziua de 1 Mai Intrucât ministerul muncei proeîtase ca printre modificările ce va trebui să le legei repauzuUn duminical aducă înscrie ca sărbătoare legală să ziua de 1 Mai s’a dispus antiși cipat ca în această zi să nu se lucreze chiar cu începere din anul acesta. s la ziua de 1 Mai nu se vor judeca procese, prăvăliile vor fi închise și atelierele vor suspenda lucrul. Nu vor putea totuși să înceteze lucrul acele instalațiuni care ar aduce neajunsuri hranei populației și bunului mers al statului. Ciocnirea de mașini din port Astăzi dimineață pe la ora 4, mașina trenului personal 172, ce urma să plece spre București a eșit din depou, dar apucând pe o linie greșită a ciocnit cu putere, două alte mașini ale trenului de marfă No. 1148, ce staționau înfrânate. Din ciocnire mașina trenului de București s’a ales cu botul și pistoanele rupte. Sosirea unui transport de hârtie monedă cu vaporul „Jeacques Fraissinet" a sosit un transport de 79 Uzi cu hârtie monedă de a «Bancei Nationale“ care a fost fabricată in Franța. Transportul va fi astăzi încărcat în vagoane și trimis la București. Ruperea cablului Constanța-Constantinopol Lucrările de refacere a legatarei Din pricina furtunei care a bântuit acum câteva zile pe Marea Neagră, cablul telegrafic care leagă orașul nostru cu Constantinopolul, s’a rupt la o depărtare de 30 mile de portul nostru. Direcțiunea poștelor fiind anunțată, au sosit ori în localitate d-nii ingineri Constantinescu și Octav Costacea de la direcția poștelor, cari însoțiți de d. Manole Gheorghiu conductor tehnic la poșta locală și de personal tehnic, sau îmbarcat pe remorcherul «Ociacov" spre a merge la fața locuirii. Din cauza furtunei de pe mare ei n'au putut eși în larg, așa că lucrările vor fi efectuate probabil astăzi. ANULUi No. §0 CONSTANȚA Sâmbătă 19 APRILIE 1924 Fondator: <OWST. WIMETCU K* * *d«ei» fl Adjamlttrail» Siffed* TMüaa TI ABONAMENTUL Paricul. .... 400(e) m 61 ....................... 250 „ Manuacrisele pepub Ucate au •« — faapolazS — Director: L. M. HOSCUT«L»row No. <33 NI - Apare zilnic Vor. 12 — ~Ți doi lei exemplarul care se deschide prima _____zi de PAȘTI Mi lai nuluapă De ani de zile populația dobrogeană suferă din pricina bandiților cari jefuesc satele sau se ațin la drumul mare. Jertfe omenești au fost destule, jandarmi, grăniceri, agenți de poliție, fără a mai vorbi de nenorociții prădați și schingiuiți până la moarte, și-au dat sufletul pentru apărarea liniștei din județele dobrogene. Presa dobrogeană la rîndul ei și mai ales „Dacia" și-au făcut pe deplin datoria, arâtînd situația precară, precum și măsurile ce trebuesc luate. Logica cea mai strâmbă, încă ar ajunge să dovedească insuficiența convorbirilor, consfătuirilor, lucrărilor de biurou și altele la fel, constînd numai din vorbe în loc de lapte. La un moment dat este adevărat că oblăduitorii din Cadrilater s’au gîndit să lese de o parte vorba lunga și sa purceadă la acțiune. Noi am criticat, însă, atunci acea activitate, fiindcă și ea păcătuia din lipsă de logică, in loc de a pune pavăză directă incursiunilor și jafurilor prin apărarea efectivă a vieții și a bunurilor dobrogenilor, se procedase la o apărare piezișă. Bande înființate ad hoc, un fel de potere, catreerau satele și putea să se dedea ele la jafuri, în loc de a le preveni sau stînjeni. Aceste bande de voluntari, au și făptuit pozne atît de mari, încît ele au trebuit să fie desființate imediat. Un alt mijloc de apărare, fusese imaginat, in acordarea dreptului pentru comandanții patrulelor militare, și a sentinelelor să ucidă pe arestații așa zis recalcitranți. Are chipurile o apărare prin intimidare, dar în loc de un rezultat bun, ele au pricinuit abuzuri și crime. Totdeauna se petrece astfel, cînd logica e călcată și de aceia „Dacia" a cerut, cu drept cuvînt singura măsură eficace, înființarea unui cordon militaresc, bine închegat și alcătuit din trupe suficiente, pentru a preîntimpina orice încercare de incursiune a bandelor de comitagii pe teritoriul romînesc. Pe lîngâ aceasta ar mai fi fost necesară întărirea jandarmeriei și înzestrarea localităților infestate de bandiți, cu mijloace de comunicare și de comunicație, lesnicioase și grabnice. Ce s’a întîmplat însă ? Am văzut că guvernele celor doi vecini interesați în cauză, adică acel al Romîniei și acel al Bulgariei, animate de toată sinceritatea și buna voință, pentru stirpirea bandelor și a jafurilor, au decis să înființeze două comisiuni mixte, formate din prefecți și comandanți de grăniceri. Aceste comisiuni vor avea rolul să controleze granițele și sa urmărească pe vinovați. Unde dai și unde crapă. Parcă fără comisiuni mixte, șefii grănicerilor nu puteau controla, iar poliția civilă și militară nu putea urmări pe vinovați. Dar pentru D-zeu, de jandarmi, agenți de poliție, soldați, arme și mijloace de comunicație, aveam nevoie, nu de un nou organ superior care se va întruni o dată pe lună ori cel mult după fiecare jaf comis. Acolo nu trebue vorbă multă, nici procese verbale prin care să se constate veșnica neputință a vorbelor. Acolo avem nevoie de mijloace de acțiune. Acolo se dau adevărate lupte, armele lună, cuțitele strălucesc, gemetele răniților și ale morților răsună prin văi ; acolo nu-i nevoie de tehăială, ci de armată și poliție organizata și sub comanda unui singur om destoinic și energic. Unde-scapete multe și vorbă lungă, treabă nu se face. Dar se pare că bolim de mania comisiunilor și a lipsei de simț practic. Cu atît mai rău, Conul Irimeneagă pe străzi e prăfărie, Au edilii bucurie: Cetățenii să chiorească, Să nu poată să privească, Ce fac ei, la primărie. VIZITAT! Parcul Tataîa Chestiunea imigrărei în America Londra 18. —• Din New York se anunță că în parlamentul canadian se ocupă cu un proiect pentru limitarea imigrărei japoneze în Canada. Sustragere de monede metalice în portul nostru Suntem informați că, s’ar fi descoperit sustrasă o mare sumă din cantitatea de 15 milioane lei monedă metalica română, sosită acum două zile în portul nostru cu vaporul olandez „Eilbek“. Banca Națională. Împreună cu organele vamale face actualmente expertiza, pentru a se stabili ce sumă a fost furată, Faptele zilei w ur swin [UNK]' ARESTARE. — Gardieni Pazei de noaptea, au prins o astănoapte pe Ion Teodorescu din Anadolshioi, sărind gardul în dosul unei magazii de manufactură din strada Mangaliei. Se crede că ar fi avut intenția să comită o spargere. BRUTARI ABUZIVI. — Consilierul comunal Ilie Seni, a dat judecătei pe brutarul Cristu Panait din str. Ștefan cel Mare 24 care impunea publicului să cumpere pâine albă. EXPULZĂRI. Poliția portului a fost transmis supusul german Teodor Schela, care urmează a fi expulzat. Mișcarea portului Vase intrate. — „Helene“ olandez cu 450 tone mărfuri generale dela Hamburg, «Medari Massart* caic otoman deșert dela Cospoli, „Jeaques Fraissinet"francez cu mărfuri generale dela Marsilia, „Adria“ italian cu mărfuri generale dela Triest. Vase elite: — „Antonios Ianulatul grecesc cu 5506 tone cereale pentru Amsterdam, „Cite de Athenes“ francez cu 350 tone benzină pentru Burgas, «Huda Verdi» carc otoman cu 50 tone cereale pentru Cospoli, „Milcovul“ român cu 6050 tone cereale pentru Danemarca, „Dervidje» olandez cu rest de mărfuri pentru Galați» Rezultatul definitiv al plebiscitului în Grecia Atena 18.—Rezultatul definitiv al plebiscitului este următorul: au votat un milion de alegători dintre cari 700.000 pentru republică, 300.000 pentru regalitate. Franța a recunoscut republica greacă Atena 18.—Reprezentantei Franței în Grecia, a vizitat astăzi pe președintele Papanastasiu, căruia i-a remis răspunsul Franței, prin care recunoaște republica greacă. Se așteaptă de asemenea răspunsurile Angliei și Italiei. Jefuitorii trenului de Larissa condamnați la moarte Atena 18.Printr-o decizie a ministerului siguranței publice, bandiții care au încercat jefuirea trenului- poștă de Larissa, vor suferi condamnațiune la moarte. Vinovații vor fi împușcați, imediat ce ancheta va fi terminată. Depunerile de la Banca Atenei vor fi restituite Angora 18.—Consiliul de miniștri, a decis sa autorize restituirea proprietarilor lor, fondurile depuse la Banca Atenei. Precum se știe, sumele de bani depuse la sucursale Băncii Atenei din Constantinopol, fuseseră confiscate de kemaliști. Concurenta rusească la petrol și cereale In cercurile industriei noastre de petrol, a început să se resimtă concurenta pe care o face pe piețele Europei centrale, petrolul lampant rusesc. Ceea ce este însă mai grav, este că desfacerea acestor produse, concurente celor românești se face tocmai în porturile noastre, fără ca nimeni să se gândească la gravitatea situației. Ziarele aduc știrea că petrolul provenit din Rusia sosește cu tancuri în porturile Brăila și Galați, de unde se încarcă în vapoare pentru alte porturi cumpărătoare. Petrolul lampant rusesc, provenit din întreprinderile socializate de regimul sovietic se vinde la export, cu un preț mult mai redus decât produsul nostru de acelaș fel, și este fatal deci, să fie mai căutat. E foarte natural ca petrolul rus să fie maieftin, dat fiind că el este exportat direct de guvernul sovietic, fără taxe și fără intermediari, pentru ca sovietele și-au însușit toate terenurile petrolifere, declarându-le proprietatea statului. In afară de asta, sovietele au înțeles că numai făcând concurență altora, vor putea să-și desfacă produsele și să se introducă din punct de vedere comercial, pe piețele europene. Petrolul nostru este mai scump și această scumpete se datorește impunerilor și taxelor de export, la cari sunt supuse rafinăriile noastre. Nu le convine deci exportatorilor de petrol de la noi, să negocieze cu prețuri sub acele rusești. Singura acțiune recomandabilă, pentru salvarea exportului nostru de petrol, ar fi acea ca să se reducă simțitor taxele de export. Asta însă nu înseamnă ca statul nostru poate să stea și de acum înainte cu mâinile în sân și să privească nepăsător la gâtuirea comerțului. El e dator să sprijine industria noastră, interzicând cu desăvârșire desfacerea produsalor concurente, în porturile noastre. * * * Cu cerealele s’a întâmplat la fel. Taxele exorbitante au împiedicat exportul, iar în acest timp, cerealele rusești putânduse oferi cu preturi mai reduse, străinătății, stocurile au fost plasate in toate piețele, cari odinioară erau clientele cerealelor românești. Și rușii, s’au pus să ne facă o concurență grozavă la cereale. Zilele trecute, guvernul otoman, a făcut cumpărături de cereale la Constanta, destinate însemântărilor din Anatolia. Situația era îmbucurătoare pentru noi, mai ales că turcii angajaseră pentru transport, navlu românesc. Rușii au prins probabil de veste, căci așa se aplică, că ziarele aduc știrea că transporturi de cereale rusești destinate insămânțărilor, au sosit in Turcia. Fără îndoială, că cei din Angora, au acceptat oferta sovietică, cu prețuri mai mici. De acea, credem că ne facem nu numai ecoul intereselor superioare ale comerțului, ci și al intereselor noastre nationale, când cerem pentru exportul de petrol și cereale, reduceri simțitoare de taxe. Numai așa se va putea face față concurentei. Statul ar trebui să renunțe câtva timp la privilegiile lui pentru a nu fi însăși păgubit, prin gâtuirea comerțului său. Alex. Dratski Câteva constatări Vizita d-lui ministru D. ministru Lapedatu, ne-a făcut deosebita cinste, de a-și plimba voluminoasa-i persoană, prin Constanța. Pentru că știu insă că d-sa deține cabinetul cultelor și al artelor, cred că bine ași face, dacă l’aș pune și pe d-sa în curent cu cele ce s’au petrecut la Constanța, și cari ar interesa și ministerul d-sale. In primul rând, știe d-sa, că un prea cucernic părinte și cu un cuvios călugăr, și-au încercat puterile la luptă, tocmai în altarul bisericei episcopale ? Orî cătâțenii, cari au un cult pentru biserică, cu ce părere ar fi rămas văzând arta, de a se părui a sfințiilor lor? De asta, rău s’a făcut unindu-se ministerul cultelor cu acela al artelor. Ca viitori,—actualmente seminariști,— e cam la fel. Ziua toată primesc cultură la cursuri dar cam cultele și artele merg mână în mână de la înființarea ministerului, elevii cultivă și artele frumoase. De aceia tineri dintre aceștia au fost observați în templele de artă, ale lui Mișu Britanicul. Precum ca să se știe. Plecarea la Stambul Curând vom avea și vizita d-lui prim-ministru, în trecere spre Stambul. In vederea sosirea premierului român, guvernul de la Angora, ar fi suspendat temporar, măsurile de deratizare ale vapoarelor, numai și numai ca să-i faciliteze debarcarea in Turcia. Se spune că d. Ionel, în vederea acestei vizite, ar fi căutat ca să invețe puțină turcească, textul discursurilor In parlament a d-lor Mustafa Riza, Geafar și Themo, dar nu le-a găsit. Singurul cuvânt turcesc ce-l știe d. Brătianu, e „pilaf“, cuvânt cunoscut de politicienii liberali, pentru că adesea ii mănâncă. D. Mustafa Kemal, nici nu visează de românească; știe doar cuvântul „cașcaval“, pe care l-a găsit de mai multe ori în discursurile d-lui deputat Selim. Ca să mulțumească vanitatea turcului, pare că aud pe premierul nostru: —„Pilaf, Mustafa !“. La care, nemai măgulit, ar răspunde: —«Cașcaval, bre!“ DRAC Cereale sosite și vândute la obor, litiua de 17 Aprilie 43 căr. porumb cu 420 430 lei suta de kgr. 19 căr. cu ovăz cu 300 330 lei suta de kgr. 53 căruțe cu orz a 360-420 lat suta de kgr. 10 căr. grâu arnaut cu 620-650 lei suta de kgr. 1 căr. grâu de toamnă 470 lei suta de kgr. 1 căr. rapidă sălb. cu 420-430 lei suta de kgr. 22 căruțe cu fân <cu 170-200 lei suta de kgr. Operaim»? Anchetati prin Bursă, în ziua de 17 Aprile 1924 2214 vag. porumb cu 450 lei suta de kgr. 2 vag. cu grâu cu 525 lei suta de k. Cursurile schimbului Bursa din Paris de la 17 Aprilie 1924. Piața cerealelor Romania . . . 8.45 Londra. . . . . . 69.78 New York . . . 46.02 12 Beldia ...........................85.70 Italia ...... 71.50 Praga....................47.25 Elveția....................283.CAnnda . . XON .r.f) Doctor 8. TATARSKI boli intern«, boii de nes, gftt *1 urechi. — Oneratfutri Angajați camere și faceți băi numai la Băile Moderne, Techirghiol - proprietatea C. Nițescu , T. Peahă.