Dacia, iulie-decembrie 1924 (Anul 11, nr. 145-295)
1924-10-14 / nr. 232
ANUL XI No. 232 Redacția și Administrația Strada Traian No. 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni . 6 . . 500 Iei 270 „ Mnuscrisele nepublicate nu se — înapoiază — CONSTANTA MARȚI 14 OCTOMBRIE 1924 Director: L.M. Moscu DACIA Director politic: O. goruneanu VELE FON NO. 42/3 Apare silnic iat ora $2 DOI LEI EXEMPLARUL Uite Popa na e Popa S’a jucat ori la consiliu, Și deși e jocu-oprit, L-a jucat cornl Virgiliu Și nici vorbă, i’a priit. S’a REDESCHIS Mill si mi restauram „HRISICOS“ Sub direcța cunoscutului restaurator -- A. GEORGEOPOL - După mi wkilii ari s’au împlinit 10 ani, de când M. S. Regele Ferdinand I, s’a urcat pe tronul României. Venit la domnie într’o vreme când țara noastră se afla în cel mai’ greu impas din câte a cunoscut vreodată în decursul istoriei, Augustul nostru suveran, a promis solemn în fața reprezentanților națiunii, că El fiind conștient de greaua sarcină ceU incumbă, va ști să fie „un bun român“. Cuvântul regal a fost respectat cu sfințenie, puțin mai târziu, când națiunea română a ridicat armele pentru realizarea visului milenar. Părtaș la bucuriile cât și la suferințele îndurate de poporul nostru în timpul botezului de sânge, Regele Ferdinand I, a dat cea mai strălucită dovadă de identificare a sentimentelor Sale, cu acelea ale neamului peste care pronia cerească, L’a hărăzit să domnească. Înalta i Misiune istorică, M. S. Regele Ferdinand I și-a îndeplinit-o cu bărbăția și credința celui mai mare și mai bun român. Iar în Martie 1917, Marele Rege a făcut a doua promisiune oștenilor Săi: Ei a asigurat țărănimea, că va fi improprietărită. Și această a doua făgăduință, Regele și a ținut-o față de poporul român, iar începutul L’a făcut chiar cu proprietățile Sale, dovedind prin aceasta încă o dată nețârmurita-i dragoste pentru poporul Său. Românii recunoscători, urează Marelui lor Rege, o domnie lungă, glorioasă și pacinicâ. „Dacia“ Membrii comisiunei interimare s’au întrunit Sâmbătă după amiază la primărie, ținând ședință în sesiune extraordinară, cu ușile ferecate. Această ședință părea că va fi decisivă, urmând a se aplica corecțiunea cuvenită, îndrăznețului consilier Gh. Popa, care era de față și care—după cum se știe— a adus acuzațiuni prin presă întregei comisiuni interimare, de a fi tolerat să se săvârșească hoții în dauna comunei. D. Focșa dă afară și e dat afară La ora 4 și jumătate, după intrarea triumfală în sală, a d-lui Virgil Andronescu, s’a declarat ședință secretă, iar reprezentanții presei locale independente, au fost dați afară cu multă delicateță de către d. Ion Focșa secretarul general al primăriei—care, la rândul său, a fost exclus apoi din ședință, pentru aceleași binecuvântate motive. Trebuia doar, ca rutele comisiei interimare, să fie spălate în familie. Dar, cum eroii zilei, n’au avut prudența să astupe toate găurelele sălii de ședință, urechea neadormită a presei, a putut înregistra cele petrecute. Retrageread lui Timiraș din ședință Tonul scandalului, probabil conform unei înțelegeri anterioare, urma să fie dat, de d. consilier D. Țimiraș. D-sa se ridică în picioare și declară solemn, că consideră drept imoral a sta alături cu d. consilier Gh. Popa, atât timp cât acesta nu va retracta, gravele acuzațiuni aduse în public comisiunei, în contra datinilor partidului liberal. D-sa crezând că tonul va face muzică, a plecat din sală, lăsând pe d. Popa, în judecata consilierilor mușchetari. Chestiunile urgente D. Andronescu, prudent însă ca întotdeauna, a luat imediat cuvântul, anunțând că, consiliul se va ocupa în primul rând cu chestiunile URGENTE și IMPORTANTE, urmând ca, la sfârșitul ședinței, CAZUL POPA, să fie adus pe tapet. S’a intrat deci în ordinea de zi. Hotărârile ce s'au luat In urma discuțiunilor ce au urmat, consiliul a aprobat cedarea unui teren pentru telegrafia fără fir, refacerea instalației de încălzire a palatului comunal, pietruirea cu piatră cubică a străzilor Atelieri, Ștefan cel Mare, Șt. Mihăileanu, Mihai Viteazul și Bd. Rede Ferdinand, sporirea chiriei localului școalei No. 3,și exproprierea terenurilor vândute de primărie din cartierul Mamaia, pe cari, timp de 8 ani, nu s’a făcut nici un fel de construcții. Consiliul în urma propunerei dlui Gr. Roșu, a mai aprobat, ca din bugetul anului viitor, să se acorde 100.000 lei, pentru victimile catastrofei de la Murfatlar, precum și acordarea sumei de 20 mii lei, cantonierului din Murfatlar, victimă a aceleiași catastrofe. S’a mai hotărât a se restitui suma de 200.000 lei, reprezentanței societății „Diesel”, și s’a rezolvat chestiunea moștenitorilor Constantinide, urmând a fi despăgubiți pentru a se stinge astfel procesul existent. Judecătorii. dispar După ce d-l Popa, face câte-va comunicări, tipul unul câte unul, d-nii consilieri au părăsit sala, fără ca nimeni să pomenească de chestiunea „NEIMPORTANTA” lăsată înadins la urmă, iar d. Popa, „defăimătorul”, a rămas singur, deoarece, „judecătorii” săi, s’au grăbit s’o șteargă, simțindu-se cu câte o muscă pe căciulă. Cum rămâne însă, cu CAZUL POPA ? ---------exo—-----Cu ușile ferecate Ședința comisiunei interimare D. Țimiraș dă tonul scandalului.-D. i popa tu judecata mușchetarilor.-Uite Popa, nu e popa... UTfcEstfe. Cântecele valului Regret Nu te-ai schimbat nici tu, nici eu Nu s’a schimbat nimic din casă Dar când lipseai—așa de greu Simțeam tavanul că m’apasă — Nu te ai schimbat nici tu, nici eu, Nu s’a schimbat nimic la noi. Doar sălcii au crescut mereu Pe malul apei în zăvoi. Nici tu, nici eu nu ne-am schimbat Și totuși părem doi moșnegi, Ce tăinuesc la moară’n sat, Povestea unor ani pribegi! Nie. 1. Butucescu Cronica zilei Dialogul viilor — Ia-i fetița că-i bogat... — Of tată, prea e gros, prea e umflat. — Asta-i, parcă o să-l ții toată ziua în brațe. — Și mănâncă peștele cu cuțitu. — Nu e păcatu tocma mare... apoi, ai să-l mai lustruești tu... — La astrahan îi zicea haxtracan. — Dar ești sigură că vei purta blană. — In ptomobil stă cu mânile pe portiță gata să sară...’ — Dar vei avea mașina ta... , In zadar a insistat sărmanul părinte, Pipița a strigat, a plâns, s’a târât la picioarele lui. — Mai bine pâinea cu sare, tăicuțule dar fericită. Mai copil fără de minte, crezi tu încă în fericirea romanelor?... Ascultămă pe mine că’s cu părul alb, c’am văzut și am trăit, am trăit și am pătimit, am pătimit și m’am săturat... Dragostea fără parale, duce la ură, la dezbinare, la ceartă... Viața devine nesuferită... și din contra, căsătoria fără dragoste, însă cu bani, aduce liniștea, armonia, viața suportabilă... cu un singur regret și acela îndepărtat, care, ca să zic așa, întreține de la distanță focul sacru al idealului neatins... Tu nu știi oare fetița că idealul ajuns, înceteză de a mai fi un ideal. 1 Perdută a fost truda bătrânului, iar Pipița s’a măritat cu alesul innimii sale, pe când conu Arghir, bogătașul gros și umflat, s’a însurat cu Anicuța, prietena romanticei noastre eroine. Intr’o zi de iarnă, zi de ger și vifor, Pipița făcu erupțiune în casa părintească: — Oftaică, tăicuță, de ce nu mai legat, de ce nu m’ai bătut, de ce nu mi l’ai dat cu sila. Nu te ’nțeleg, puicuță. — Dar hai e tasta, taică, s’o văd pe Anicuța tolănită în Roll’s.. — Păi dumnealui stă cu mâinile pe portiță, gata să tiară... — S’o văd înfofolită în blană de astrahant — Dar parcă ziceai că dânsul îi zice haxtracan... . •—■ Eu să umblu în jachețica asta? • — Dar ai luat băiat subțire. — Și să mănânc pâine cu sare? — Da, dar mâncați peștele cu furculița... Asta era altă mâncare de pește, pește nu văzuse Pipița de vre-o trei luni. AX. PONI --OXO Nenorocirea de la șoseaua Ghiuvenlia—Constanța La spital a fost internat săteanul Ion I. Rafail, din comuna Ghiuvenlia, grav rănit pe urma unui accident pe care l-a suferit, pe când venea cu căruța spre Constanța. Vehiculul răsturnânduse într-un șanț, numitul a strivit sub greutatea acestuia, fostalegându se cu fracturi grave. O încercare criminală S’a dat foc magaziei de făină a brutăriei Rizescu Un incendiu a isbucnit Sâmbătă, la magazia de făină a d-lui D. Rizescu, situata în str. Ștefan cel Mare, în aceași încăpere cu brutăria. Focul a consumat câțiva saci de făină. Prinzându-se de veste din vreme, incendiul a putut fi localizat, înainte ca să ia proporții. Actualmente, poliția a deschis o anchetă minuțioasă, deoarece, sunt indicii că începutul de incendiu de la brutăria d-lui Rizescu, ar fi opera unor mâini criminale ----------oxo--------- încercare de sinucidere a unui tânăr .El este salvat de doi barcagii— Aseară pe la orele 8 jumătate tânărul Gh. Diamandi de fel din Ploești, sosit de câtva timp în localitate, a încercat să se sinucidă, aruncându-se în mare în dreptul Cazinoului comunal. Sinucigașul a fost salvat de doi barcagii ce se aflau în apropiere. Cauzele actului disperat ar fi o dragoste nenorocită. O întâmpinare Din partea d-lui Mitrea Ștefan, primim următoarea întâmpinare, cu privire la incidentul ce a avut fiul d-sale sublocotenentul Mitrea Nicolae, cu asemuul de comandant de sergenți Amuratiu. DOMNULE DIRECTOR, In ziarul „Dacia” din 8 Octombrie curent, a apărut un articol privitor pe fiul meu, sublocotenent Mitrea Nicolae din regimentul 34 infanterie. Oricum, subsemnatul personal, m’am interesat de această chestiune, întrebând pe patronul localului „Carpați”, care mi-a spus, cum s’a întâmplat și știindu-vă un om drept, vă rog să bine-voiți, a da publicității lucrurile așa cum sau întâmplat. In seara zilei de 8 Octombrie, fiul meu, a intrat în localul „Carpați”, fără a consuma nimic. In același timp a sosit și ajutorul de sergenți Amuratiu, cu care a avut un schimb de cuvinte, în privința unui sergent, care purtându-se obrasnic cu fiul meu altădată, a fost pus la locul lui. In local nu s’a scos sabia, de către fiul meu și nimeni nu a fost insultat, sau lovit. Toate acestea au fost numai calomnii din partea răilor săi voitori, cari au mai răspândit și altădată asemenea svonuri, neîntemeiate. 1 Cu stimă MITREA ȘTEFAN Str. Kiliei No. 43, Loco. ----------oxo--------- ulte inundații in Dobrogea O ploaie torențială s’a abătut asupra comunelor Enișenlia, Bazarghian și Asarlăc din județul nostru, provocând inundarea a 25 de locuințe și aducând pagube mari locuitorilor. ■—7—oxo--------- Emigranți din Rusia in portul nostru Cu vaporul italian „Carnaro" au sosit astăzi în portul nostru un număr de 200 persoane de diverse naționalități plecate din Rusia. Ei emigrează în mai multe centre ale orientului, aceasta în urma hotărârei guvernului sovietic de a lăsa liberă orice emigrațiune. Avarierea vaporului „Lucia“ Din cauza furtunei bântuit astă noapte pe care a mare, vaporul italian „Lucia“ s’a izbit la Intrarea în port de cheiul de piatră de la bazinul de petrol, producăndu- și o gravă spărtură în coastă și prin care apa a năvălit în abundență în interior. Astăzi se procedează la salvarea vasului. Frănari, hoți de tren Parchetul local a înaintat cabinetului de instrucție pe indivizii Gh Duțulescu și Dobre P. Nicolae de profesiune frănari, bănuiți că au furat 3 saci cu dintr’un tren de marfă ce porumb, circa între Fetești-Palas. In fața jandarmilor, arestații au faptul ce li se imaputa, recunoscut însă la parchet au susținut că declarațiunea le a fost smulsă prin violență. Negustori din Constanța jefuiți Aron Alis, Petre Fundulea și Dodhié Deves negustori din Constanța, aflându-se cu o căruță pe șosea în apropierea comunei Endecarachioi au fost atacați de doi tâlhari cari sub amenințare de moarte i-au jefuit de 7600 lei --------------OXO-------------- Piața cerealelor Cereale sosite și vândute la Obor în ziua de 11 Oct.: 9 căruțe fasole 950—1200 Bursa și Octombrie 6 jum. Vag. porumb vechiu 605 t jum. Vag. orz 730 t jum. Vag. meiu 540 ---------oxo-------- 1 căruță grâu arnăut 1010 57 căruțe orz 680—710 1 căruță in 1100 15 căruțe ovăz 470—500 5 căruțe cap. sem.ixoo—1360 5 căruțe rap. sălb. 600—700 17 căruțe porumb 500—560 8 căruțe meii 460—470 Accidentul din str. Carol Un accident s’a întâmplat astăzi dimineață, pe strada Carol, în dreptul magazinului Frații Simu. Un cal de la camionul lui Nic. Pavel alunecând la întretăierea străzilor, a căzut lovind peste picioare pe funcționarul comercial Iosif Grimberg, care a fost trimis la spital pentru îngrijiri. ----------oxo--------- Uneltirile macedonenilor din Bulgara Cum se crează conficte Bnc. 12.— Se anunță din Sofia că la Burgas a fost arestată banda care a atentat la viața marelui comerciant de ceriale Cochinos. In legătură cu această arestare, ziarul „Dnevnic“ arată că atentatorii sunt macedoneni, cari caută prin astfel de mijloace să reacționeze contra convenției grecobulgare încheiată zilele trecute la Geneva, și care în unele puncte este defavorabilă macedonenilor. Un cioban dispare cu turma Plutonierul de jandarmi Lupușanu Gheorghe, ajutat de jandarmul Gh. Bălă, au reușit să aresteze pe ciobanul satului Vacăreni jud. Tulcea, care zilele trecute 121 oi. dispăruse cu o turmă de Ciobanul hoț, a fost înaintat parchetului de Constanța ----------exo--------- Bunport A fost reclamat căpităniei portului muncitorul Vasile Vișan, conducătorul unei echipe muncitorești, care ar fi hotărât ca mai mulți tovarăși ai săi, să ucidă pe șeful unei alte echipe, anume Ion Alexandru. Ancheta este actualmente în curs. La infermeria portului s’a dat ajutoare muncitorului Nichfor Nicolae, rănit la ambele picioare, cu ocazia manipulărei unor butoaie de petrol al portului. Vaporul „Regele Carol” plecat în reparație care se va face la șantierul „Steny" din Colpoli. ---------exo--------- Riotariatul Tranzacții încheiate pe ziua de 10 Octombrie 1924. >VANZARI: Memel' Seit Bey Manchedin vinde lui Iani T. Hristu imobil în Medgidia cu suma de 650000 lei. IPOTECI: Elisabeta și Leonida Rossis se împrumută de la Vasilichia și Ion Focșa cu 125000 lei ipotechzând imobil în C-ța. DOTALE: Stan Belciu constituie dotă ficei sale Elena la trecere în căsătorie cu Tănase Culceru averea mobilă și 30000 lei. FIRME INDIVIDUALE: Grigore Dumitriu băcănie, mărunțișuri cafenea și manufactură în Satilșchioi. 1 Doctor B. TATARSKI - Boli interne, boli de nas, gât și urechi. — Operațiuni. Cei cari se duc De multe ori, acei cari pleacă dintre noi, cari ne părăsesc pentru veșnicie, duc odată cu ei, taine ce n’au putut fi pătrunse în timpul vieții, nici de cei mai apropiați prieteni ai lor. In aparența de om comun, se ascunde adeseori temperamente de eroi, cari au avut momente în viață când au strălucit, dar de desfășurarea cărora abia își mai aduc aminte ei înșiși. Bătrânul Andreas Seefried, din Hasiduluc, a cărei moarte am anunțat-o zilele trecute, o; socotim, unul dintre aceștia. Viața lui, a fost o viață de zbucium, pe cari prea puțini au cunoscut-o. Credem că nu e lipsită de interes să desvăluim câteva mistere . Născut la Șempenous al II-lea în Basarabia, la 1853, Andreas Seefried a urmat cursurile primare și liceale în această provincie pânâ când în 1874 a imigrat în Ciucurova din Tulcea. După ce a luat parte la răsboiul din 1877, ca soldat în armata rusă, fire aplecată spre misticism, Seefried a primit însărcinarea de misionar al societății Biblice din Anglia, pentru Macedonia și Albania. Pe vremea aceia moravurile balcanicilor erau mult sălbăticite și misionarii trebuiau să desfășoare un adevărat eroism în opera lor. Nu târziu, Siefried trecu la adventism și fa primul misionar al acestei secte religioase în Bulgaria. Reîntors în Dobrogea, el întemeie satele Facria și Țariverde și întinse propaganda adventistă și în această provincie. Pe terenul economic, a lucrat la introducerea sistemelor științifice în cultivarea pământului din Dobrogea și în apropiere de Constanța, ridică prima fabrică de uleiuri vegetale. După o viață atât de bogată în fapte, Seefried se stinse în vârstă de aproape 72 ani. La înmormântarea lui, o mare mulțime de discipoli ai învățăturii adventiste, au ținut să participe, aducând prin aceasta salutul lor din urmă, fostului lor învățător. | ----------oxo--------- Un slujbaș incorect denunțat de soția sa Căpitănia portului anchetează pe funcționarul Nicolae Purcoiu din serviciul silozurilor, care ar fi autorul unor mari furturi de curelărie săvârșite la acel serviciu. El a fost denunțat de propria sa soție, cu care se afla în rele relațiuni. Valoarea curelelor furate se evaluează la peste 100.000 lei. ---------oxo--------- Eri dimineața la orele 11, s’a oficiat la Biserica Albă din București, un parastas de 25 ani de la moartea lui Anton Bacalbașa, unul dintre cei mai de seamă ziariști români. Au asistat numeroși ziariști, membrii ai tuturor asociațiunilor de presă din Capitală. Dnul plinilitiuil Criza prin care trece astăzi țara, a lovit crunt comerțul Constanței. O aruncătură de ochi este de ajuns, pentru ca să vedem în ce somn adânc doarme portul nostru, singurul port la mare al României mărite, cu atâtea provincii bogate. In cheiu vedem tot mai rar acostând vapoare. Iar puținele ce se mai abat și pe la țărmul Tomsului, stau zile întregi, fără săși poată face ori complecta încărcăturile. Portul nostru, moare văzând cu ochii, iar cu aceasta și viața Constanței se reduce treptat. Fac aceste reflexii dureroase pentru că și noi gazetarii suferim de pe urma inactivităței orașului. Noi trebue să scrim, să umplem ziarul cu noutăți, căci de aceia suntem retribuiți. Cu cât inactivitatea crește, cu atât mai mult alergăm. De aceia profităm de ocaziile ce ni se ivesc, pătrunzând cu orice fizic, oriunde.* Trecând alaltă ori pe strada D. A. Sturza, întâlnit într’o trăsură, mânată spre port în goana cailor, pe cunoscutul fotograf d. Ioanid. „Nu mergi la regina?” îmi strigă și opri trăsura. Avea două aparate și n’avea cine să-i ajute. Mă oferii imediat, făcându-mi planul că voi vedea pe regina mai de aproape și că vom putea vizita un vapor mare, care străbate mări și oceane, acostând pe la mai toate porturile marilor țări. Curiozitatea, care la gazetar este tot ce-i trebuie, mă mână spre transatlanticul „Sinaia” pe care tocmai atunci îl vizita regina. Mă strecurat ca „ajutor” de fotograf printre grăniceri și polițiști, pe bordul vaporului, purtând tripiedul și „Geörz”-ul d-lui Ioanid. La câte trucuri nu trebuie să recurgem noi cei dela ziarele independente. Gazetarii, în concepția africană a polițiștilor și guvernanților noștri, sunt foarte periculoși. Ei, sunt socotiți, nici mai mult, nici mai puțin decât drept „bolșevici” pentru că de multe ori ochiul lor pătrunde și în tainele multor afaceri suspecte de ale puternicilor zilei. Dacă n’aș fi procedat în felul acesta, pun prinsoare, chiar cu d. Ștefu, că subalternii d-sale nu m’ar fi lăsat să mă apropii de Majestatea Sa. Intr’un sfert de oră cu o iuțeală și îndemânare de invidiat d, Ioanid își termină instantaneele. . Ca „ajutor”, prima-mi curiozitate mi-o satisfăcusem: văzusem pe Regina României, deoarece alimentând cu plăci pe „șeful” meu, am putut fi drept în fața celor cari ne pozau. Vizita regală se termină și remorcherul, purtând pe Suverană și pe principele Nicolae, se departă spre pavilionul regal de pe dig. Regina, mulțumită de primirea ce i se făcuse, flutura o batistă albă spre pasagerii și noii cunoscuți, de pe bord. Acum pot, fără nici un risc, să dau cartea pe față, îmi spusei în gând. Intrai în discuție cu un comisar de poliție. — „De când lucrezi fotografia” mă întrebă ironic și curios interlocutorul meu, care mă văzuse că din nepricepere, „voalasem” o placă de fotografiat. — „Nu sunt fotograf, ci gazetar” îi fu răspunsul, ironiei polițistului. Pe fața acestuia se putea vedea surprindere și mânie, de felul cum a fost tras pe sfoară. Să îi scap „vigilenței”, iată cum ar fi putut să capete o notă rea, de la șeful său, dacă acesta ar ști cine este întovărășit de d. Grimberg Tețcani, agentul local al companiei „Fahre Line”, proprietara transatlanticului „Sinaia”, pornit să vizitez interiorul „uriașului”. Curat și comod, ca toate vapoarele acestei companii franceze, „Sinaia” este un vas cu adevărat occidental. Cabinele de clasa I și a III-a sunt perfect amenajate. Sala de mese îți dă impresia că te afli într’un restaurant de prim lux, mai elegant chiar decât marele restaurant pariziene. Intr’o jumătate de oră putui afla întreaga istorie a vasului și a companiei. Nu sunt lipsite de interes, datele pe care le-am putut culege. Dimpotrivă redându-le, voi putea înfățișa cititorilor noștrii, o mică pagină din istoria și desvoltarea marinei comerciale franceze. Compania „Faber Line” a fost înființată pe la sfârșitul secolului al 17--lea. Ea poartă numele primului său șef Fabre. In 1884 societatea devenise anonimă, și din acest an începe să deservească regulat porturile orientale ale Mediteranei făcând escale deasemeni și în porturile Americei de Nord. In timpul războiului din 1900 cu China, compania Fabre ia parte și ea punând la dispoziția statului francez, flota și personalul său maritim. Cu această ocazie ea a suferit o pierdere de 5 vapoare mari și numeroși ofițeri și marinari curagioși. După terminarea războiului, compania își reface pierderile suferite și începe din nou să deservească porturile Statelor Unite, reluând și vechea sa linie în orient. Numai în cursul anului 1883, Compania a efectuat mai bine de 3200 de traversări pe oceanul atlantic, fără să înregistreze vreun accident de persoane. Meritul pentru aceasta se cuvine bine înțeles, abilităței excelenților săi comandanți de vapoare. Transatlanticul „Sinaia” are 12 mii tone, 2 helice și 7500 cai putere, putând lua peste 2300 de pasageri, amenajat și cu telegrafie fără fir; pasagerii au zilnic știri de cele ce se petrec pe globul terestru. „Sinaia” deservește linia Marsilia via Constanța-New-York și (Citiți urmarea în pag. a 2-a). „MINIMAX“ cele mai bune apărate de stins incendiu. Reprezentant general pentru Dobrogea, N. Margulies-Bazargic