Dacia, iulie-decembrie 1924 (Anul 11, nr. 145-295)
1924-11-26 / nr. 267
ANUL XI. No 267 CONSTANȚA MERCURI 26 NOEMBRIE 1924 Mnuscrisele nepublicate nu se — înapoiază — DACIA Director politic: o. goruneanu TELEFON No. 42/3 Apare zilnic la ora 12 DOI LEI EXEMPLARUL —. . . I . — ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK]»■ [UNK] t Director-Proprietar L. M. MOSCU Redacfia și Administrația Strada Traian No. 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni 500 Iei 270 . Miilra litoilir if M Liberalii iastitue regim polițienesc Ca o complectare la ordonanțele date în iarna trecută, prin cari din ordinul guvernului actual se instituia stare de asediu In centrele universitare ale țarei, ministrul de justiție d. G. Mârzescu a venit în parlament cu două proecte menite să desăvârșească și să legalizese acea stare anormală, incompatibilă și în conflict cu însăși prevederile constituției, elaborată și votată — în contra voinței întregei opoziții — de parlamentul liberal. Din rezumatele acestor două proecte, pe care ziarele din Capitală le-au publicat, iese complect în evidență, spiritul ultra-reacționar și polițienesc de care a fost animat guvernul actual, la elaborarea proectelor în chestie. Pentru ca să nu fim acuzați de rea credință și exagerări, ca adăugire la afirmația noastră de mai sus, trebue să recunoaștem și faptul că, pentru realizarea complecta a programului său de guvernare — adică acapararea tuturor avuțiilor naționale — guvernul liberal are o absoluta și imperioasă nevoe de situațiuni excepționale și de măsuri de îngrădire a sacrelor libertăți cetățenești. Căci activitatea de până astăzi a guvernului liberal — atât cea depusă pe terenul economic, cât și pe acel politic nu se reduce, decât la următoarele : „prin noi înșine“ vom pune măna pe tot ce lasă câștig, subjugând economicește întreg poporul român, răpindu-i totdeodată orice mijloc legal, de a se opune și a-și revendica dreptul la existență“. Pentru înfăptuirea acestui program, guvernul liberal, lipsit de orice scrupule, recurge la tot felul de mijloace și masuri. Așa de pildă și aceste două ultime proecte — care ,desigur vor deveni legi, pentru ca guvernul dispune de fabrica sa, parlamentul— sunt motivate prin prea cunoscuta și uzată formulă „a apărărei siguranței statului“. Sub pretextul „pericolului“ antisemit și comunist, ce-ar amenința „siguranța statului“, guvernul liberal răpește unei întregi categorii de cetățeni —muncitorimei — dreptul de a se organiza politicește. Iar prin fixarea de „domicilii forțate“ după cum prevede unul din proectele în chestie, se institue un adevărat regim polițienesc, la fel, ca acela, ce a existat sub țarismul rusesc, când pentru convingerile lor politice, mii de cetățeni își găseau moartea în stepele Siberiei. Așa că prin acest sistem, guvernul va putea foarte ușor să scape de opoziționiștii cari îi stau în cale, fixându-le un domiciliu — pe timp de 5 ani oriunde ar crede de cuviință. Și’n ciuda liberalilor de la 1348, cari au proclamat prin revoluție drepturile sacre ale cetățenilor, guvernul liberal de astăzi, prin cele două proecte depuse de ministrul de justiție, le desființează complect, instituind cel mai reacționar și polițienesc regim «constituțional»... TIBERIU VARTEJ Afacerea^ Igneanof Panăeri au fost audiate peste 2o de persoane civile și Militare. — Ancheta se face în cel mai strict secret Reportajul cu privire la rearestarea lui Ivan cat în numărul Ogneanof, publinostru de ori, ceea ce era de așteptat, a produs o vie senzație în toate cercurile locale și mai cu seamă în corpul avocățesc. Am arătat că ancheta cu privire la dispariția adeverinței din dosar, cât și a ruperei foaiei din registrul matricol pe 1905, este condusă sub o strictețe severă de către d. colonel Brătoianu, comandantul garnizoanei locale. După cât a transpirat din jurul celor cari anchetează, în cursul zilei de o zi, au fost până audiate și chestionate peste 20 de persoane civile și militare, precum și mai mulți furieri, de la cercul de recrutare și consiliul de război. Așa că s’a constatat până în momentul de față, că la dosarul lui Ogneanof, au umblat în afară de avocați și diverși futieri, plutonieri și ofițeri de la cabinetele de instrucție ce depind de consiliu de război. Ancheta continuă cu asiduitate și anevoință, deoarece se urmărește să se stabilească cert, cine anume este autorul sustragerei adeverinței de la consiliul de războiu și cine anume a rupt foaia matricolă din registrul cercului de recrutare. După căt ni se afirmă, autorii morali ai acestei scandaloase afaceri, sunt persoane cu vază în localitate, a căror nume îl ținem deocamdată sub tăcere, pentru ca să nu stânjenim ancheta ce se face, rămânând ca după terminarea acesteia, să punem în adevărata lumină întreaga afacere, care suntem siguri, că va produce o adevărată consternare, atât în cercurile civile, cât și în cele militare. Vapor avariat ln port a sosit vaporul ellin „loanis D.“ al agenției Desalermo care a rătăcit timp de patru zile pe mare. Din cauza luptei cu valurile, vasul prezintă avarii grave și stricăciuni la mașini. ---------KOK Cronica zilei Alarma Îndelungată vreme ne-am declarat satisfăcuți a trage clopotele la ușile externatelor de fete, astăzi sunăm pe cele de alarmă, dorind a concentra în jurul acestor rânduri, atențiunea luminată a concetățenilor noștrii. Că am asistat neputincioși la scufundarea vasului englez, ce a perit la douăspreze mile marine, ceva mai departe de farul Tuzla, nu avem nimic, — sau aproape nimic, — de zis. Comandantul tancului britanic ne-a adresat dela orele 11 din zi telegrame disperate, interceptate de vasul „România“, fără ca autoritățile în drept să fi putut da o mână de ajutor. Intr’adevăr, contra-torpiloarele, singurele cari ar fi fost în stare să intervină, lipseau la Sulina. Cât despre S. M. R. care avea la dispoziție poștalul ,Principesa Maria“' a socotit (și cu drept cuvânt), că însăși existența acestei unități ar fi fost riscată pa vremea aceea de urgie cerească. Totuși ne permitem a deschide aci o mică paranteză și emitem părerea, — eronată probabil, — că s’ar fi putut expedia pe uscat o camionetă cu o barcă de salvare, cu echipă de lucrători și cu tunul de rachete. Grație acestui ustensil, s’ar fi putut încerca, de pe mal, trimiterea unei părâme, legarea balustradei și amararea petroliferului sinistrat. Când arde o casă, ne îngrămădim în jurul ei, punem urmărul la un șifonier, dăm deoparte un cufăr, urcăm o cofă cu apă. Nu facem lucru mare, ne arătăm buna voință și ne dăm silința din răsputeri, să salvăm dacă nu totul, cel puțin ceva. La trei pași de noi se dezlănțuia o dramă oribilă, era periclitată viața a zeci de oameni și noi nu am fost în stare măcar să le spunem: „Suntem aci lângă voi, ni se frânge inima, luptăm cu elementele naturii, dar suntem învinși“. Dar se prea poate ca lucrul să nu fi putut fi executabil și în incompetența noastră, ne închinăm îndurerați. Vaporul englez a dispărut la 12 noaptea. Am vrut numai să vă întrebăm dacă este admisibil, dacă mintea dv. poate concepe ca o corabie să se înece... în chiar rada portului nostru, primul port la mare al țării, port modern, prevăzut cu tot materialul necesar pentru cazurile disperate. Nu e de necrezut, e o poveste pentru copii mici, această barbarie sa petrecut aiurea, la Cafrii, la Zulu, la Hono-Lunlu, cine știe unde ? Ni se afirmă că proprietara corăbiei a alergat de la Cain la Caiafa, strigând celor ce nu aveau urechi ca s’o audă că vasul „face apă“, că dacă nu i se dau pompele aspiratoare va peri peste trei ori... A revenit implorând mila purtătorilor de galoane insignii, cerând un remorcher penitru a i-se scoate averea pe un cheu cu pantă, — există astfel de chefuri, avem de toate, — însă rugămințile nenorocitei femei nu au putut îndupleca pe nimeni. Corabia s’a înecat... în chiar rada portului nostru. Lăsați-mă să râd ! AX. PÎ>Mi Vapor dispărut pe mare Comandantul vasului de salvare .Salvador“ sositori în portul nostru, ne comunică, faptul că un alt remorcher de salvare,Sf.Ana“,eșind în Marea Neagră a făcut zadarnice cercetări pentru găsirea vaporului turcesc de pasageri .GÜll a plecat din Batum spre Trebizonda și dispărut cu ocazia furtunei de pe mare. Se crede că vasul s-a scufundat Pe bord se aflau mulți pasageri. Vasul dispărut aparținea companiei de navigație Seefain. Apariția naei bande de tâlhari Siguranța a fost anunțată că în regiunea Cernavoda a apărut o bandă numeroasă de tâlhari Aceștia au atacat pe doi locuitori din Rașova, jefuindu-i de mici sume de bani. — exo— Altă nouă spargere Gismarii au trecut la rând O nouă spargere s'a comis astă noape la atelierul de încălțăminte al d-lui Vasile Mihăilescu din str. Mihai Viteazul No. 50. Hoții au furat de acolo încălțăminte, în valoare de cinci mii lei. Se fac de asemenea cercetări cu privire la furtul săvârșit cu o noapte înainte, la atelierul de cizmărie La Fantezie“ din str. Tomis Nou, proprietatea d lor Sarchiz Simonian și Șocariceanu, de unde hoții au furat marfă de peste 10 mii lei. Se crede că autorii furtului sunt marinari. ——1------XOX Un atelier devastat de heti Da furt dintr’o locuință Astănoapte, hoții s’au introdus în atelierul mecanic de tâmplărie a d-lui Toros Sarchizian din str. Carol colț cu bulevardul Regina Maria dej unde au furat mașini și scule în valoare de cincizeci de mii de lei Tot astă noapte, hoții au spart locuința d-nei Elisabeta Marazon din str. Carol 93, de unde au furat lucruri casnice și mărfuri. Se crede că o servitoare, n’ar fi străină de acest furt. Primarul nostru i fericit Căci nimeni nu poate sa spuie Că in Constanța apă nu e De când zăpada s’a topit. Dininiei C. F. R. pe Pe linia Constanța București trenurile vor circula numai ziua pe Datorită desghețului, circulația linia Constanța-București și Medgidia-Bazargic, a fost reluată cu începere de astăzi. Primul tren spre București, a plecat din gara locală astăzi dimineață la ora 7, iar secundul va pleca la ora 2 d. a. Trenul accelerat de București, ce pleacă obișnuit seara la ora 11,45, a fost suspendat deocamdată, până la repararea firelor telegrafice. Aceasta pentru a se preîntâmpina vre-o nenorocire din pricina lipsei de legătură dintre stațiuni. Trenul mixt Constanța Fetești, va pleca în mod regulat la 5 h.a. Deasemenea va pleca în mod regulat noaptea și trenul de Bazargic, încărcările de vagoane atât în port cât și în gara-oraș, vor începe după maximum 3 zile, până ce toate vagoanele ce se află încărcate vor fi expediate la destinație, Fortul din Cantomer la noaptea de 21-22 Noembrie, necunoscuți s’au introdus în grajdul locuitorului Vasile Cărneață din comuna Caraomer, furându-i 2 porci și un cal, în valoare de lei 8000. Din Osmaniacâ INCENDIU. — Un incendiu a distrus Sâmbătă noapte, casa și grajdul locuitorului Neaga D. Ion. Incendiul a luat naștere de la niște paie, cari se aflau în grajd. Pagubele se cifrează la suma de lei 65000. FURT. — Necunoscuți s’au întrodus în locuința locuitorului Iusuf Ali Mehmet, furindu-i lucruri în valoare de 15000 lei precum și doi cai din grajd. Cazul se anchetează de jandarmi. ------------------—• Doctor B. TAZARSKI Boli interne, boli de nas, gât și urechi. — Operațiuni. Peripețiile a două vapoare pe mare Grănicerii trag focuri de armă, loptșcând un timonier Astă noapte, vaporul belgian „Mazout“ a plecat din portul nostru în ajutorul vaporului englez „Phalerian" care se află în potmolit pe coasta nisipoasă la 4 mile departe de capul Sabla. Când „Mazout” s’a apropiat de „Phalerion", grănicerii de pe țărm, de la postul Șabla, au deschis un foc viu asupra vasului. Cu toate semnalele ce oamenii din echipagiu le-au dat, grănicerii n’au încetat focurile. Vaporul „Anghelski Saparis* ce venea din Constantinopol spre Constanța, auzind pe mare focurile de armă și crezând că sunt semnale de salvare, s’a apropiat. Grănicerii nu l’au cruțat nici pe acesta, ei au deschis și asupra lui focurile. Un glonte rătăcit a ucis pe unul dintre timonierii de pe Angheliki*. Atât „Mazout* cât și „Angheliki* au stat astfel timp de peste o oră, sub o ploae de gloanțe, și au fost nevoite în cele din urmă să părăsească vasul împotmolit. Căpitănia portului a deschis o anchetă. Unde dai și unde crapă Cazul vaporului „Barbu-Știrbey** Sâmbăta trecută, societatea „Steaua Română“ din localitate, primi de la vaporul „Barbu-Știrbei“ ce îi aparține și care se afla pe mare în drum de la Constantinopol spre Constanța, o radiogramă prin care, arată că are înclinațiuni mari și între altele „că echipajul vasului se sbate cu moartea.“ Știrea, adusă la cunoștința publicului printr’un ziar local, a adus desnădejde în sânul multor familii și totdeodată îngrijorare pentru societatea „Steaua Română,“ vaporul fiind cel mai mare „Barbu Știrbey“ dintre toate ce le posedă. Acestea s’au petrecut Sâmbătă dimineață. Sâmbătă după amiază, tocmai când toată lumea era încredințată că vasul „Barbu- Știrbey“ era de-acum în adâncul mării, acesta își făcu apariția în port intact și cu personalul de bord teafăr. Ce se întâmplase ? „Barbu Știrbey,“ sub comanda căpitanului Alexandru Dimitriu, plecase din Constantinopol dn Constanța, Joi la orele 6 penși ,jumătate seara. Eșird din Marea Marmara, în Marea Neagră, pe la orele 4 dimineața, furtuna izbucni, îngreună mersul vaporului, fără însă a-1 periclita câtuși de puțin. In decursul zilei de Vineri, telegrafistul de pe transmise societății „Barbu Știrbey“ „Steaua Română“ din Constanța două radiograme, prin care indica vaporului și locul unde se mersul afla. In seara de Sâmbătă, telegrafistul de pe acelaș vapor chemă din nou stațiunea de T. din Constanța, care însă nu punse fiind defectă. A răspuns în schimb telegrafistul de pe vaporul ,Constanța“ care întrebă pe colegul său de pe „Barbu Știrbey,“ ce face. Cel întrebat, am răspuns banal că ,.e furtună pe mare și vaporul se sbate cu marea. Telegrafistul de pe „Principesa Maria“ care se afla de asemenea în port, a interceptat greșit această convorbire între ,,Constanța“ și „Barbu Știrbey“ și crezind că face un serviciu societății „Steaua Română,“ transmise neautorizat de nimeni, d-lui Faerbank inspectorul numitei societăți, telegrama „Facem bande de 30 grade. Ne sbatem cu moarteau — în loc de marea — semnând fără o prealabilă autorizare pe d. Dimitriu, comandantul vasului „Barbu Știrbey.“ In afară de aceste, telegrafiștii de pe vasele serviciului maritim s’au făcut vinovați și de faptul că, atunci când vaporul „Barbu- Știrbey ‘ îi anunțase că vaporul englez , Falerian“ se află în pericol de a se scufunda în apropiere de Constanța, au răspuns că n’au îndatorirea să anunțe autoritățile maritime. Darită acestui fapt, numitul vas stă cu fundul spart pe coasta nisipoasă de la Caraharman. Iată care este adevărul în afacerea vaporului „Barbu Știrbey.“ Sandi "daspăr. Sitari arestată Poliția a arestat erî după cum am anunțat — pe cunoscutul pungaș Niculae Grofic, autor al furtului casei de bani a d-lui Pascalide. In urma mărturisirilor acestuia, poliția a mai arestat pe Eftime Teodor, D. A. Nastase zis Zdrunțărică, Niculae Melencu și Luca Sava, complicii lui Grafic la furtul casei de bani. Polițe protestate Pe ziua de 17 Noembrie: Avram Saldasiean, Constanța, 7000 ; Hristache Albu, Constanța 15.000 ; Petre Ursulescu Constanța 15.000; J. Bercovici, Constanța 4495 trată ; N. T. Calciu Constanța 5000; Stavru Mișcu, Constanța 10.000; M. Popescu, Gherengic 7.000; I. Segal Constanța 3.266 ; Marin Pană , I. C. Oțeleanu, Mustafaci 1973 ; N. T. Calciu, Constanța 6472; L. Hrisafides, Constanța 3525 trată ; St. Trâmbițași, Viile Vechi 9000; N. T. Calciu, Constanța 14.630; G. Pascali, Constanța 800; Petru M Gogan, Constanța 5349;Iacovache , Gârleanu, Constanța 3056.60 ; Marcu Pana , Ion Nica Mustafaci 1757; P. I. Hagelis, Mangalia 12.437.50; Constantin Georgian, Constanța 50.000; Carol Schmid, Constanța 1807 trată; P. Mihalache, Constanța 4000; I. Segal Constanța 12.000; Constantin S. Deculescu 5245.75 ; Dumitru H. Popescu O1tina 5000; mălini Se afirmă că un vapor al agenției „Fraissinet“ ar fi împotmolit lângă Sulina. o** „Bucegii“, după o rătăcire de 4 zile pe mare, a sosit astăzi în port. • o* * In comuna Murfatlar s’au ivit două cazuri de febră tifoidă și un caz de scarlatină. 000 Numirea d-lui Bilciurescu ca ministru plenipotențiar la Sofia, este fapt îndeplinit. Ziarele bulgărești au primit cu unanime simpatii această numire. , 000 „Gazette Jougoslave“ care apare la Paris, într-un număr recent, adresează un protest aliațlor în care se afirmă că unele state aliate au violat regulamentul elaborat în baza tratatelor de pace și care se referă la navigația vaselor de război pe Dunăre. 000 î Comitetul Asociației culturale a femeilor evreice, aduce la cunoștință că expoziția de lucruri manuale va mai fi deschisă și in zilele de Marți 26 și Miercuri 27 crt. între orele 6-7 d. a. și roagă toate doamnele membre să fii nevoiască a o vizita. E în zori. O piață nu tocmai mare în zi de sărbătoare. Străduța ce duce de la gară spre piață, e plină de olteni cu câte un coș pe cap și cari se cobor alene, apăsați de greutatea din coș—spre mulțimea nesătulă, enervată, ce se mișcă făcând semne de nerăbdare. Batiste de toate culorile se agită, panerile se clatin, pălării, mâini ce țin între degete bancnote neșifonate—într'o încurcătură continuă— bălăbănesc deasupra unei mări de capete. — Uite peștele... uite cum vine!.. n’am mai mâncat de mult timp... pui !... Să fac o „saramură” de să-ți lingi „pleștele” ...Maică Doamne!.. dă care nici neam dă neamul Lui Cristos n’a pomenit!... “* Păzea I... la o parte... fugi nngft să *u w awig »«*, 4« să le gănecide Nie. I. Butucescu că mama dracului , madamă înțelese și?... Auzi?... sisti... la don Ponțaiu... o pereche... dă-i cu icre.. auzi ?. I — Da fugi.... cucoană d’acilea!.. neneștii noi prieteni... încă unul — Ce prieteni mă ?... Mâine prieteni, azi nu... . — Vardanai... don Premarl — Salut cucoane! câte?... câte bucăți?.... — Cu coșu Alexe la trăsură... — Și miel Și miel < —’Nu mai este s’a terminat! Aaa! și deodată sute de ochi se holbează spre coșul care a alunecat spre tejghea. — Bine, dar nu se face!.. — Ah! săr’mâna părinte... Ia vezi băiete de dă părintelui, ăla oprit pentru mine... — Cât face? ■ — Pele!... pelungitete... UMferoft Printre mulțimea încurcată din piață, Maica Zenobia, pășiște alene, fără nici un fel de grabă și cât brațul încărcat de multe... A târguit de toate, ce'i trebuei unei femei singure... unui biet subflet de prins cu puțin.—pentru mai multă vreme—căci maica nu vine tocmai așa de des la târg, odată, cel mult de două ori pe lună. Și nu că maica n'are vreme, ci dimpotrivă, e mai multă slobodă, dar nu e ușor lucru, să te pornești spre târg! Și-apoi e greu, că vezi dealul dela mănăstire până jos în târg se lasă drept și e stâncos, Căci greu merge un car pe drumul totuși șerpuit, mărginit de cele câteva sălcii joase, strâmbe pe ale căror ramuri se clatin și fără bătaia vântului, frunzele aproape galbene. De pleci din vârful lui, de unde își începe porțile mănăstirea, înegrită de vremuri, ajungi după vre-o două ore de mers în vale, unde panorama târgului ce desfășoa* te toată: minunăția 4t. t «SKtțâmg* maresaj* lurtț* Negr« de fum stau presărate—c* dinții unei bătrâne—pe marginea târgușorului, lângă acre se odihnesc cumpenile greoaie de stejar cojit, ale făntănelor cu apă sălcie. Case mari, cu ferestre multe ce sclipesc în bătaia acelui soare de Iulie, cu capete drăguțe, blonde, ascunse după faldurile perdelelor lăsate, ce se cutremur la fiecare zâmnbit de sabie ori pintene ce trece trotuarul pavat cu piatră cubică vineție, sunt înghesuite mai înlăutrul târgului , iar în mijlocul lui biserica „Sf. Athanasie" cu cele trei turle de argint, cu sfinții pictați pe pereții din afară, este cea nai prețioasă comoară a târgului. — Și nu se poate ca atunci când vine maica la târg, să nu se abată j și pe la „Cucoana Leonora” cărciumăreasa din colț de primărie. — Și adicătelea de ce nu s’ar abate, ce acolo nu’s oameni, zise ipostașul Toader lui Moș Ion. 1 — Iaca vorbă!.. tărie spune ea tiu’s oameni! " Dar rea un lucru nu-mi poate rece prin minte, la ce nevoie, vie» W Xoh»6*aleaaoi*" totdeauna pe sară, când de la mănăstire eu o văzui că scobora, cu mult înainte de răsăritul soarelui. De ce ? fac’așa, ce nu știi că maica are doi „țânc” de’i crește coana cârciumăreasa. — Maica!... țânci I.... cârciumăreasă!... Toate astea nu le pricepi mai de loc Moș Ion și continua să ridice din umerii încovoiați. 1 — Da, Moș Ioane, copii ceia doi del țrătuși atâtea ori la ușa cârciumei, nu’s ai coanei cârciumărițe, ci ai maicii Zenobia..... — Păi, zise Moș Ioan, scoțând punga de piele—plină cu tutun— din chimir, nu ’nețeleg de ce ai maicii, la cârciumă și nu la mănăstire ?... Fiindcă, maica se socotește a fi sfântă, dar când s’o abătut păcata asupra ei, n’ar mai fi avut loc între cele patru ziduri ale mânăstirei, de nu puta să ascundă cât mai departe, taina păcatului lumesc. Nici eu nu știam cum stau luaturile ca fi ’mneata Moș Ioane, «ter vart m ’har’« * i se deslege limba drăcoaicei de cârciumăriță și acum ascultă. Cică maica se se îndrăgostise în tinerețile ei, când abia intrase la călugărie, de un popă, tânăr de n’avea nici fir de păr în barbă.... O lună de zile au stat amândoi la cârciumăriță până când stăpânirea preoțească a aflat de fuga popii, că vezi el era de ăia ce strânge bani pentru biserică!... Și dacă au aflat de urma lui a trebuit să fugă în altă parte. Unde, nu știu! Cărciumărița mi-a spus că apoi se întâlneau mereu la „colțul iepurului” colo de din dos de moară. Și în multe seri, șopcăeli de dragoste se auzeau lângă moară... Au mai dus-o ei așa încă o săptămână două, când popa, cică a fost chemat nu știu unde, lăsând pe maica Zenobia în cel mai mare păcat..... Și dus a fost.... căci nici azi nu s’a mai auzit vorbă de el. Și că maica ar mai sta în mănăstire, dar dorul de copii o trage spre cârciuma coanei Leonora. Mi-a spus mai ieri cârciumăriță că [Citiți continuarea un pag. IfJ Din tainele lumei Maica Zenobia