Dacia, iulie-decembrie 1924 (Anul 11, nr. 145-295)

1924-11-26 / nr. 267

ANUL XI. No 267 CONSTANȚA MERCURI 26 NOEMBRIE 1924 M­nuscrisele nepublicate nu se — înapoiază — DACIA Director politic: o. goruneanu TEL­EFON No. 42/3 Apare zilnic la ora 12 DOI LEI EXEMPLARUL —.­ . . I . — ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK]»■ [UNK] t Director-Proprietar L. M. MOSCU Redacfia și Administrația Strada Traian No. 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni 500 Iei 270 . Miilra litoilir if M Liberalii iastitue regim polițienesc Ca o complectare la ordo­nanțele date în iarna trecută, prin cari din ordinul guver­nului actual se instituia stare de asediu In centrele univer­sitare ale țarei, ministrul de justiție d. G. Mârzescu a ve­nit în parlament cu două proecte menite să desăvâr­șească și să legalizese acea stare anormală, incompatibilă și în conflict cu însăși pre­vederile constituției, elaborată și votată — în contra voinței întregei opoziții — de parla­mentul liberal. Din rezumatele acestor două proecte, pe care ziarele din Capitală le-au publicat, iese complect în evidență, spi­ritul ultra-reacționar și poli­țienesc de care a fost animat guvernul actual, la elaborarea proectelor în chestie. Pentru ca să nu fim acu­zați de rea credință și exa­gerări, ca adăugire la afir­mația noastră de mai sus, trebue să recunoaștem și fap­tul că, pentru realizarea com­­­­plecta a programului său de guvernare — adică acapara­rea tuturor avuțiilor națio­­­nale — guvernul liberal are o absoluta și imperioasă ne­­voe de situațiuni excepțio­nale și de măsuri de îngră­dire a sacrelor libertăți ce­tățenești. Căci activitatea de până astăzi a guvernului liberal — atât cea depusă pe terenul economic, cât și pe acel politic nu se reduce, decât la urmă­toarele : „prin noi înșine“ vom pune măna pe tot ce lasă câștig, subjugând eco­­nomicește întreg poporul ro­mân, răpindu-i totdeodată ori­ce mijloc legal, de a se o­pune și a-și revendica drep­tul la existență“. Pentru înfăptuirea acestui program, guvernul liberal, lip­sit de ori­ce scrupule, re­curge la tot felul de mijloace și masuri. Așa de pildă și aceste două ultime proecte — care ,desigur vor deveni legi, pentru ca guvernul dispune de fabrica sa, parlamentul— sunt motivate prin prea cu­noscuta și uzată formulă „a apărărei siguranței statului“. Sub pretextul „pericolului“ antisemit și comunist, ce-ar amenința „siguranța statului“, guvernul liberal răpește unei întregi categorii de cetățeni —muncitorimei — dreptul­ de a se organiza politicește. Iar prin fixarea de „domicilii for­țate“ după cum prevede unul din proectele în chestie, se institue un adevărat regim polițienesc, la fel, ca acela, ce a existat sub țarismul rusesc, când pentru convingerile lor politice, mii de cetățeni își găseau moartea în stepele Siberiei. Așa că prin acest sistem, guvernul va putea foarte ușor să scape de opoziționiștii cari îi stau în cale, fixându-le un domiciliu — pe timp de 5 ani ori­unde ar crede de cuviință. Și’n ciuda liberalilor de la 1348, cari au proclamat prin revoluție drepturile sacre ale cetățenilor, guvernul liberal de astăzi, prin cele două pro­ecte depuse de ministrul de justiție, le desființează com­plect, instituind cel mai reac­ționar și polițienesc regim «constituțional»... TIBERIU VARTEJ Afacerea^ I­gneanof Pană­eri au fost audiate peste 2o de persoane civile și Militare. — Ancheta se face în cel mai strict secret Reportajul cu privire la reare­­starea lui Ivan cat în numărul Ogneanof, publi­nostru de ori, ceea ce era de așteptat, a produs o vie senzație în toate cercurile locale și mai cu seamă în corpul avocățesc. Am arătat că ancheta cu privi­re la dispariția adeverinței din dosar, cât și a ruperei foaiei din registrul matricol pe 1905, este condusă sub o strictețe severă de către d. colonel Brătoianu, co­mandantul garnizoanei locale. După cât a transpirat din ju­rul celor cari anchetează, în cursul zilei de o zi, au fost până a­­u­diate și chestionate peste 20 de persoane civile și militare, pre­cum și mai mulți furieri, de la cercul de recrutare și consiliul de război. Așa că s’a constatat până în mo­mentul de față, că la dosarul lui Ogneanof, au umblat în afară de avocați și diverși fut­ieri, pluto­nieri și ofițeri de la cabinetele de instrucție ce depind de consiliu de război. Ancheta continuă cu asiduitate și anevoință, de­oarece se urmă­rește să se stabilească cert, cine anume este autorul sustragerei a­­deverinței de la consiliul de răz­­boiu și cine anume a rupt foaia matricolă din registrul cercului de recrutare. După căt ni se afirmă, autorii morali ai acestei scandaloase afa­ceri, sunt persoane cu vază în­ lo­calitate, a căror nume îl ținem deocamdată sub tăcere, pentru ca să nu stânjenim ancheta ce se face, rămânând ca după termina­rea acesteia, să punem în adevă­rata lumină întreaga afacere, care suntem siguri, că va produce o adevărată consternare, atât în cer­curile civile, cât și în cele mili­tare. Vapor avariat ln port a sosit vaporul ellin „loanis D.“ al agenției Desalermo care a rătăcit timp de patru zile pe mare. Din cauza luptei cu valurile, vasul prezintă avarii grave și stricăciuni la mașini. ---------KOK­ Cronica zilei Alarma Îndelungată vreme ne-am de­clarat satisfăcuți a trage clopotele la ușile externatelor de fete, as­tăzi sunăm pe cele de alarmă, dorind a concentra în jurul aces­tor rânduri, atențiunea luminată a concetățenilor noștrii. Că am asistat neputincioși la scufundarea vasului englez, ce a perit la douăspreze mile marine, ceva mai departe de farul Tuzla, nu avem nimic, — sau aproape nimic, — de zis. Comandantul tancului britanic ne-a adresat dela orele 11 din zi telegrame dispe­rate, interceptate de vasul „Ro­mânia“, fără ca autoritățile în drept să fi putut da o mână de ajutor. Intr’adevăr, contra-torpi­­loarele, singurele cari ar fi fost în stare să intervină, lipseau la Sulina. Cât despre S. M. R. care avea la dispoziție poștalul ,­Prin­cipesa Maria“' a socotit (și cu drept cuvânt), că însăși existența acestei unități ar fi fost riscată pa vremea aceea de urgie cerească. Totuși ne permitem a deschide aci o mică paranteză și emitem părerea, — eronată probabil, — că s’ar fi putut expedia pe uscat o camionetă cu o barcă de salva­re, cu echipă de lucrători și cu tunul de rachete. Grație acestui ustensil, s’ar fi putut încerca, de pe mal, trimiterea unei părâme, legarea balustradei și amararea petroliferului sinistrat. Când arde o casă, ne îngrămă­dim în jurul ei, punem urmărul la un șifonier, dăm­ de­oparte un cufăr, urcăm o cofă cu apă. Nu facem lucru mare, ne arătăm bu­na voință și ne dăm silința din răsputeri, să salvăm dacă nu to­tul, cel puțin ceva. La trei pași de noi se dezlăn­­țuia o dramă oribilă, era pericli­tată viața a zeci de oa­meni și noi nu am fost în stare măcar să le spunem: „Suntem aci lângă voi, ni se frânge inima, luptăm cu elementele naturii, dar suntem învinși“. Dar se prea poate ca lucrul să nu fi putut fi executabil și în incompetența noastră, ne închinăm îndurerați. Vaporul englez a dis­părut la 12 noaptea. Am vrut numai să vă întrebăm dacă este admisibil, dacă mintea dv. poate concepe ca o corabie să se înece... în chiar rada por­tului nostru, primul port la mare al țării, port modern, prevăzut cu tot materialul necesar pentru cazurile disperate. Nu­­ e de necrezut, e o poves­te pentru copii mici, această bar­barie sa petrecut aiurea, la Ca­­frii, la Zulu, la Hono-Lunlu, cine știe unde ? Ni se afirmă că proprietara co­răbiei a alergat de la Cain la Ca­iafa, strigând celor ce nu aveau urechi ca s’o audă că vasul „fa­ce apă“, că dacă nu i se dau pompele aspiratoare va peri peste trei ori... A revenit implorând mila purtătorilor de galoane insignii, cerând un remorcher pen­­i­tru a i-se scoate averea pe un cheu cu pantă, — există astfel de chefuri, avem de toate, — însă rugămințile nenorocitei femei nu au putut îndupleca pe nimeni. Corabia s’a înecat... în chiar rada portului nostru. Lăsați-mă să râd ! AX. PÎ>Mi Vapor dispărut pe mare Comandantul vasului de sal­vare .Salvador“ sosit­ori în portul nostru, ne comunică, faptul că un alt remorcher de salvare,Sf.Ana“,eșind în Marea Neagră a făcut zadarnice cer­cetări pentru găsirea vaporu­lui turcesc de pasageri .GÜll a plecat din Batum spre Trebi­­zonda și dispărut cu ocazia furtunei de pe­ mare. Se crede că vasul s-a scu­fundat Pe bord se aflau mulți pasageri. Vasul dispărut apar­ținea companiei de navigație Seefain. Apariția naei ban­de de tâlhari Siguranța a fost anunțată că în regiunea Cernavoda a apărut o bandă numeroasă de tâlhari Aceștia au atacat pe doi lo­cuitori din Rașova, jefuindu-i de mici sume de bani. — exo— Altă nouă spargere Gismarii au trecut la rând O nouă spargere s'a comis astă noape la atelierul de încălțăminte al d-lui Vasile Mihăilescu din str. Mihai Viteazul No. 50. Hoții au furat de acolo încălțăminte, în va­loare de cinci mii lei. Se fac de asemenea cercetări cu privire la furtul săvârșit cu o noapte înainte, la atelierul de ciz­mărie La Fantezie“ din str. To­mis No­u, proprietatea d lor Sarchiz Simonian și Șocariceanu, de unde hoții au furat marfă de peste 10 mii lei. Se crede că au­torii furtului sunt marinari. ——1------XOX­ Un atelier devastat de heti Da furt dintr’o loc­uință Astănoapte, hoții s’au introdus în atelierul mecanic de tâmplărie a d-lui Toros Sarchizian din str. Carol colț cu bulevardul Regina Maria dej­ unde au furat mașini și scule în valoare de cincizeci de mii de lei Tot astă noapte, hoții au spart­­ locuința d-nei Elisabeta Marazo­n din str. Carol 93, de unde au fu­­­­rat lucruri casnice și mărfuri. Se­­ crede că o servitoare, n’ar fi stră­­­­ină de acest furt. Primarul nostru­ i fericit Căci nimeni nu poate sa spuie Că in Constanța apă nu e De când zăpada s’a topit. Din­iniei C. F. R. pe Pe linia Constanța București trenurile vor circula numai ziua pe Datorită desghețului, circulația linia Constanța-București și Medgidia-Bazargic, a fost reluată cu începere de astăzi. Primul tren spre București, a plecat din gara locală astăzi di­mineață la ora 7, iar secundul va pleca la ora 2 d. a. Trenul accelerat de București, ce pleacă obișnuit seara la ora 11,45, a fost suspendat deocam­dată, până la repararea firelor te­legrafice. Aceasta pentru a se preîn­tâmpina vre-o nenorocire din pri­cina lipsei de legătură dintre sta­țiuni. Trenul mixt Constanța Fetești, va pleca în mod regulat la 5 h.­a. Deasemenea va pleca în mod regulat noaptea și trenul de Ba­­zargic, încărcările de vagoane atât în port cât și în gara-oraș, vor în­cepe după maximum 3 zile, până ce toate vagoanele ce se află în­cărcate vor fi expediate la desti­nație, Fortul din Cant­om­er la noaptea de 21-22 Noembrie, necunoscuți s’au introdus în graj­dul locuitorului Vasile Cărneață din comuna Caraomer, fur­ându-i 2 porci și un cal, în valoare de lei 8000. Din Osmaniacâ INCENDIU. — Un incendiu a distrus Sâmbătă noapte, casa și grajdul locuitorului Neaga D. Ion. Incendiul a luat naștere de la niște paie, cari se aflau în grajd. Pagubele se cifrează la suma de lei 65000. FURT. — Necunoscuți s’au în­­trodus în locuința locuitorului Iu­­suf Ali Mehmet, furindu-i lucruri în valoare de 15000 lei precum și doi cai din grajd. Cazul se anchetează de jan­darmi. ------------------—• Doctor B. TAZARSKI Boli interne, boli de nas, gât și urechi. — Operațiuni. Peripețiile a două vapoare pe mare Grănicerii trag focuri de armă, loptș­­când un timonier Astă noapte, vaporul belgian „Mazout“ a plecat din portul nos­tru în ajutorul vaporului englez „Phalerian" care se află în potmo­­lit pe coasta nisipoasă la 4 mile departe de capul Sabla. Când „Mazout” s’a apropiat de „Phalerion", grănicerii de pe țărm, de la postul Șabla, au deschis un foc viu asupra vasului. Cu toate semnalele ce oamenii din echipa­­giu le-au dat, grănicerii n’au în­cetat focurile. Vaporul „Anghelski Saparis* ce venea din Constantinopol spre­­ Constanța, auzind pe mare­­ focu­rile de armă și crezând că sunt semnale de salvare, s’a apropiat. Grănicerii nu l’au cruțat nici pe acesta, ei au deschis și asupra lui focurile. Un glonte rătăcit a ucis pe unul dintre timonierii de pe­­ Angheliki*. Atât „Mazout* cât și „Anghe­­liki* au stat astfel timp de peste o oră, sub o ploae de gloanțe, și au fost nevoite în cele din urmă să părăsească vasul împotmolit. Căpitănia portului a deschis o anchetă. Unde dai și unde crapă Cazul vaporului „Barbu-Știrbey** Sâmbăta trecută, societatea „Steaua Română“ din localitate, primi de la vaporul „Barbu-Știr­­bei“ ce îi aparține și care se a­­fla pe mare în drum de la Con­stantinopol spre Constanța, o radiogramă prin care, arată că are înclinațiuni mari și între alte­le „că echipajul vasului se sbate cu moartea.“ Știrea, adusă la cunoștința pu­blicului printr’un ziar local, a a­­dus desnădejde în sânul multor familii și totdeodată îngrijorare pentru societatea „Steaua Româ­nă,“ vaporul fiind cel mai mare „Barbu­ Știrbey“ dintre toate ce le posedă. Acestea s’au petrecut Sâm­bătă dimineață. Sâmbătă după a­­miază, tocmai când toată lumea era încredințată că vasul „Barbu- Știrbey“ era de-acum în adâncul mării, acesta își făcu apariția în port intact și cu personalul de bord teafăr. Ce se întâmplase ? „Barbu­ Știrbey,“ sub comanda căpitanului Alexandru Dimitriu, plecase din Constantinopol d­n Constanța, Joi la orele 6 pen­și ,jumătate seara. Eșir­d din Marea Marmara, în Marea Neagră, pe la orele 4 dimineața, furtuna izbucni, îngreună mersul vaporului, fără însă a-1 periclita câtuși de puțin. In decursul zilei de Vineri, tele­grafistul de pe transmise societății „Barbu­ Știrbey“ „Steaua Ro­mână“ din Constanța două radi­ograme, prin care indica vaporului și locul unde se mersul afla. In seara de Sâmbătă, telegra­fistul de pe acelaș vapor chemă din nou stațiunea de T. din Constanța, care însă nu punse fiind defectă. A răspuns în schimb telegra­fistul de pe vaporul ,Constanța“ care întrebă pe colegul său de pe „Barbu­ Știrbey,“ ce face. Cel întrebat, a­m răspuns banal că ,.e furtună pe mare și vaporul se sbate cu marea. Telegrafistul de pe „Principesa Maria“ care se afla de asemenea în port, a interceptat greșit această convorbire între ,,Constanța“ și „Barbu­ Știrbey“ și crezi­nd că face un serviciu societății „Stea­ua Română,“ transmise neautori­zat de nimeni, d-lui Faerbank inspectorul numitei societăți, te­legrama „Facem bande de 30 grade. Ne sbatem cu moarteau — în loc de marea — semnând fără o prealabilă autorizare pe d. Dimitriu, comandantul vasului „Barbu­ Știrbey.“ In afară de aceste, telegrafiștii de pe vasele serviciului maritim s’au făcut vinovați și de faptul că, atunci când vaporul „Barbu- Știrbey ‘ îi anunțase că vaporul englez , F­alerian“ se află în pe­ricol de a se scufunda în apro­piere de Constanța, au răspuns că n’au îndatorirea să anunțe au­toritățile maritime. Darită aces­tui fapt, numitul vas stă cu fundul spart pe coasta nisipoasă de la Caraharman. Iată care este adevărul în afa­cerea vaporului „Barbu­ Știrbey.“ Sandi "da­spăr. Sitari ar­estată Poliția a arestat erî după cum am anunțat — pe cunoscutul pun­gaș Niculae Grofic, autor al fur­tului casei de bani a d-lui Pasca­­lide. In urma mărturisirilor aces­tuia, poliția a mai arestat pe Ef­­time Teodor, D. A. Nastase zis Zdrunțărică, Niculae Melencu și Luca Sava, complicii lui Grafic la furtul casei de bani. Polițe protestate Pe ziua de 17 Noembrie: Avram Saldasiean, Constanța, 7000 ; Hristache Albu, Constanța 15.000 ; Petre Ursulescu Con­stanța 15.000; J. Bercovici, Con­stanța 4­495 trată ; N. T. Calciu Constanța 5000; Stavru Mișcu, Constanța 10.000; M. Popescu, Gherengic 7.000; I. Segal Con­stanța 3.266 ; Marin Pană , I. C. Oțeleanu, Mustafaci 1973 ; N. T. Calciu, Constanța 6472; L. Hrisafides, Constanța 3525 trată ; St. Trâmbițași, Viile Vechi 9000; N. T. Calciu, Constanța 14.630; G. Pascali, Constanța 800; Petru M Gogan, Constanța 5349;Iaco­­vache , Gârleanu, Constanța 30­56.60 ; Marcu Pana , Ion Nica Mustafaci­­ 1757; P. I. Hagelis, Mangalia 12.437.50; Constantin Georgian, Constanța 50.000; Ca­rol Schmid, Constanța 1807 trată; P. Mihalache, Constanța 4000; I. Segal Constanța 12.000; Con­stantin S. Deculescu 5245.75 ; Dumitru H. Popescu O1tina 5000; mălini Se afirmă că un vapor al a­­genției „Fraissinet“ ar fi împot­molit lângă Sulina. o** „Bucegii“, după o rătăcire de 4 zile pe mare, a sosit astăzi în­ port. • o* * In comuna Murfatlar s’au ivit două cazuri de febră tifoidă și un caz de scarlatină. 000 Numirea d-lui Bilciurescu ca ministru plenipotențiar la Sofia, este fapt îndeplinit. Ziarele bulgă­rești au primit cu unanime sim­patii această numire. , 000 „Gazette Jougoslave“ care apare la Paris, într-un număr recent, a­­dresează un protest alia­țlor î­n care se afirmă că unele state ali­ate au violat regulamentul elabo­rat în baza tratatelor de pace și care se referă la navigația vase­lor de război pe Dunăre. 000 î Comitetul Asociației cultu­rale a femeilor evreice, a­­duce la cunoștință că expo­ziția de lucruri manuale va mai fi deschisă și in zilele de Marți 26 și Miercuri 27 crt. între orele 6-7 d. a. și roagă toate doamnele mem­bre să fii nevoiască a o vi­zita. E în zori.­­ O piață nu tocmai mare în zi de sărbătoare. Străduța ce duce de la gară spre piață, e plină de olteni cu câte un­ coș pe cap și cari se cobor alene, apăsați de greutatea din coș—spre mulțimea nesătulă, enervată, ce se mișcă făcând semne de nerăbdare.­­ Batiste de toate culorile se a­­gită, panerile se clatin, pălării, mâini ce țin între degete bancnote neșifonate—într'o încurcătură con­tinuă— bălăbănesc deasupra unei mări de capete. — Uite peștele... uite cum vine!.. n’am mai mâncat de mult timp... pu­i !... Să fac o „saramură” de să-ți lingi „pleștele” ...Maică Doamne!.. dă care nici neam dă neamul Lui Cristos n’a pomenit!... “* Păzea I... la o parte... fugi nngft să *u w awig »«*, 4« să le găneci­de Nie. I. Butucescu că mama dracului , madamă înțe­­lese și?... Auzi?... sisti... la don Pon­țaiu... o pereche... dă-i cu icre.. auzi ?. I — Da fugi.... cucoană d’acilea!.. nene­știi noi prieteni... încă unul — Ce prieteni mă ?... Mâine prie­teni, azi nu... . — Vardanai... don Premarl — Salut cucoane! câte?... câte bucăți?.... — Cu coșu Alexe la trăsură... — Și miel Și miel < —’Nu mai este s’a terminat! Aaa! și deodată sute de ochi se holbează spre coșul care a alune­cat spre tejghea. — Bine, dar nu se face!.. — Ah! săr’mâna părinte... Ia vezi băiete de dă părintelui, ăla oprit pentru mine... — Cât face? ■­ — Pele!... pelu­ngitete..­. UMferoft Printre mulțimea încurcată din piață, Maica Zenobia, pășiște alene, fără nici un fel de grabă și cât brațul încărcat de multe... A târguit de toate, ce'i trebuei unei femei singure... unui biet su­b­flet de prins cu puțin.—pentru mai multă vreme—căci maica nu vine tocmai așa de des la târg, odată, cel mult de două ori pe lună. Și nu că maica n'are vreme, ci dimpotrivă, e mai multă slobodă, dar nu e ușor lucru, să te pornești spre târg! Și-apoi e greu, că vezi dealul dela mănăstire până jos în târg se lasă drept și e stâncos, Căci greu merge un car pe drumul to­tuși șerpuit, mărginit de cele câ­teva sălcii joase, strâmbe pe ale căror ramuri se clatin și fără bă­taia vântului, frunzele aproape galbene. De pleci din vârful lui, de unde își începe porțile mănăstirea, îne­­grită de vremuri, ajungi după vre-o două ore de mers în vale, unde panorama târgului ce desfășoa* te toată: minunăția 4t. t «SKtțâ­mg* m­aresaj* lurtț*­ N­egr« de fum stau presărate—c* dinții unei bătrâne—pe marginea târgușorului, lângă acre se odih­nesc cumpenile greoaie de stejar cojit, ale făntănelor cu apă sălcie. Case mari, cu ferestre multe ce sclipesc în bătaia acelui soare de Iulie, cu capete drăguțe, blonde, ascunse după faldurile perdelelor lăsate, ce se cutremur la fiecare zâmnbit de sabie ori pintene ce tre­ce trotuarul pavat cu piatră cubică vineție, sunt înghesuite mai în­lăutrul târgului , iar în mijlocul lui biserica „Sf. Athanasie" cu cele trei turle de argint, cu sfinții pic­tați pe pereții din afară, este cea­­ nai prețioasă comoară a târgului. — Și nu se poate ca atunci când vine maica la târg, să nu se abată j și pe la „Cucoana Leonora” căr­­ciumăreasa din colț de primărie. — Și adicătelea de ce nu s’ar abate, ce acolo nu’s oameni, zise ipostașul Toader lui Moș Ion. 1 — Iaca vorbă!.. tărie spune ea tiu’s oameni! " Dar rea un lucru nu-mi poate­­­ rece prin minte, la ce nevoie, vie» W Xoh»6*a­leaaoi*" totdeauna pe sară, când de la mă­năstire eu o văzui că scobora, cu mult înainte de răsăritul soarelui. De ce ? fac’așa, ce nu știi că maica are doi „țânc­” de’i cre­ște coana cârciumăreasa. — Maica!... țânci I.... cârciumă­reasă!... Toate astea nu le pri­cepi mai de loc Moș Ion și con­tinua să ridice din umerii înco­voiați. 1 — Da, Moș Ioane, copii ceia doi del țrătuși atâtea ori la ușa cârciu­­mei, nu’s ai coanei cârciumărițe, ci ai maicii Zenobia..... — Păi, z­ise Moș Ioan, scoțând punga de piele­—plină cu tutun— din chimir, nu ’nețeleg de ce ai maicii, la cârciumă și nu la mă­năstire ?... Fiindcă, maica se socotește a fi sfântă, dar când s’o abătut păcata asupra ei, n’ar mai fi avut loc între cele patru ziduri ale mâ­­năstirei, de nu p­uta să ascundă cât mai departe, taina păcatului lumesc. Nici eu nu știam cum stau lu­aturile ca fi ’mneata Moș Ioane, «ter vart m ’har’« * i se deslege limba drăcoaicei de cârciumăriță și acum ascultă. Cică maica se se îndrăgostise în tinerețile ei, când abia intrase la călugărie, de un po­pă, tânăr de n’avea nici fir de păr în barbă.... O lună de zile au stat amândoi la cârciumăriță până când stăpâ­nirea preoțească a aflat de fuga popii, că vezi el era de ăia ce strân­ge bani pentru biserică!... Și dacă au aflat de urma lui a trebuit să fugă în altă parte. Unde, nu știu! Cărciumărița mi-a spus că apoi se întâlneau mereu la „colțul iepurului” colo de din dos de moară. Și în multe seri, șopcăeli de dragoste se auzeau lângă moară... Au mai dus-o ei așa încă o săptămână două, când popa, cică a fost chemat nu știu unde, lăsând pe maica Zenobia în cel mai mare păcat..... Și dus a fost­.... căci nici azi nu s’a mai auzit vorbă de el. Și că maica ar mai sta în mănăs­tire, dar dorul de copii o trage spre cârciuma coanei Leonora. Mi-a spus mai ieri cârciumăriță că [Citiți continuarea­­ un pag. IfJ Din tainele lumei M­aica Zenobia

Next