Dacia, ianuarie-iunie 1925 (Anul 12, nr. 1-142)
1925-01-28 / nr. 20
ANUL XII. No 20 Director-Proprietar L M. MOSTIU Redacția și Administrația Strada Traian No. 22 t TdNAMENTUL Pe 12 luni................... 500 Iei 6 ................... 270 , Manuscrisele nepublicate nu se — Înapoiază — DOI LEI EXEMPLARUL Cwstanța Mercurî 28 Ianuarie 1925 DACIA Director politic: o. goruneanu TELEFON No. 42/5 — Apare zilnic la ora 12 — Reclame după tarif — Pâinea integrală România, țară agricolă altădată cu renume universal, trece azi prin criza pâinei ce apropem iarăși de vremurile anormale ale războiului, când pâinea se găsea cu greutate și franzela era o raritate. Deși la 16 ianuarie ar fi trebuit ca pâinea integrală să înlocuiască pe toate celelalte surori ale ei, guvernul a mai îngăduit totuși să se fabrice franzelă, până se vor epuiza actualele stocuri de făină albă. Că acest lucru va dura poate încă multă vreme, grație vigilenței recunoscute administrației noastre, se prea a poate , un lucru însă e hotărât, că grâul nostru e pe isprăvite și că măsurile mai sus amintite au fost luate, fiindcă erau imperios necesare. Această decădere în producția grâului e anormală, dacă ne gândim că România posedă un grânar în plus, anume Basarabia, care înainte era o regiune exportatoare, și că idealul a produs totdeauna atât cât i-a trebuit. Cauzele sunt multiple și în strânsă corelație. Tote se reduc însă la una singură și anume politica greșită a guvernuui sau mai bine zis lipsa unui program bine definit în această privință. Intr’o perioadă de timp relativ scurta, , am asistat la o varietate prea mare de regimuri cari sau înlocuit unul prin altul fără nici o normă, ci la întâmplare, după cum dictau interesele momentului. După imobilizarea complectă a cerealelor, a venit contingentarea, apoi imobilizarea grâului, apoi export cu taxe și în fine prohibite. Toate aceste modificări, cari tindeau să fixeze pentru grânele noastre și în special pentru grâu, prețuri anormale față de cele externe, au zăpăcit și au descurajat pe producăori. Dacă adăugăm la acest inconvenient și faptul că majoritatea proprietarilor rurali din România de azi, țăranii nu pun mare preț pe grâu care e considerat de ei ca hrană orășenilor, astfel că nu s’au semănat atât de intensiv ca vechii mari proprietari, se va vedea că o mărire a producției grâului era o imposibilitate. Prin îngrădirile pe cari le aduce acum guvernul se va descuraja și puținii agricultori fideli ai grâului, cari au mai rămas. Altceva se impune să facă cei ce ne conduc. Prețul unei mărfi nu poate fi comprimat artficial la infinit Principiul vaselor comunicante din fizică, se aplică și în materie economică. Prețurile tind la unificare pe tot globul pământesc, bineînțeles cu mici diferențe după calitate și depărtare, din cauza ușurinței transporturilor și al convenției mondiale reciproce între producători. Prin urmare ar fi trebuit să se obție o scădere a prețului prin supraproducție, și la acest lucru s’ar fi ajuns numai prin încurajarea producătorilor. Știut fiind că țăranii neglijează această cultură ar fi trebuit să fi fost obligați a cultiva fiecare minimum jumătate din terenul, cu care au fost improprietriți. Prin cooperație, obștii sau cooperative agricole, li s’ar fi asigurat ajutor material, preț bun de vânzare înlăturânduse intermediarii speculanți, semință selecționată și prime de încurajare In acest mod s’ar fi putut obține la început o producție forțată, care curând s’ar fi transformat într’una benevolă, grație avantagiilor ce le ar fi adus și pe care le-ar fi înțeles în sine micii producători. Țara noastră suferă și va mai îndura încă multe neajunsuri, din cauză că guvernanții noștri aleargă numai la paleative și nu caută a găsi o soluține fundamentală, deși atunci când sunt în opoziție își fac reclamă, inpunând gazetele cu fel de fel de știri relative la soluțiile pe care pretind că le au, dar pe care nu le evidențiază din păcate niciodată N. PALTIN ȘTIRllirTul CIA Președintele republicei la Adana Cospoli 26.—Președintele republicei însoțit de către Fahredine Pașa, a vizitat școala de agricultură din Adana. Un elev al școalei a arat bun venit președintelui, repetând cuvintele spuse altă dată de Kemal Pașa, „cultivatorul este stăpânul țării”. Răspunzând, președintele a spus elevilor: „Cele câteva clipe pe cari le-am petrecut în mijlocul dvs. constitue momente din cele mai plăcute, din viața mea. Sunt într’adevăr mândru. Țara noastră a fost înainte de război o țară agricolă. Datoria voastră, este să continuați munca agricolă, perfecționând-o din ce în ce, cu metodele cele mai moderne. In acest scop continuați cu asiduitate munca voastră, care va aduce refacerea materială și morală a țării". 1 După această, președintele a vizitat cazarma artileriei, unde a trecut efectivele în revistă. In timpul unei mici manevre, președintele a chestionat mai mulți ofițeri. ----------------- Remanierea guvernului grec este desmințită Athena 27.—Agenția grecească desminte svonurile răspândite de unele ziare privitoare la posibiliatea unei remanieri ale guvernuui Mihalacopulos. Cronica zilei La Cameră Doi deputați și-au mutat fălcile, nu însă și ideile. Faptul a devenit banal; cetitorul trece cu nepăsare peste acest eveniment de ordin național și până în apusul soarelui a uitat cu desăvârșire de el. La dreptul vorbind, nenorociții reprezentanți, (cum ne-am unit să zicem), ai poporului, obișnut mai au absolut nici o armă personală de apărare. Până acum câțiva ani, înjurăturile și epitetele aveau un sens. Astăzi ce poate însemna: ,măgarule, imbecilule, hoțiile trâdătorule", decât că interpelatul în acești termeni nu face parte din partidul interpolatorului ? Rămăseseră palmele, pumnii și focurile de revolver întrebuințate la exces, au sfârșit prin a-și perde eficacitatea, întocmai ca pyramidonul ce nu mai acționează în contra migrenei după o lună de uz vineri deci cu tot dinadinsul să se știe, că dacă la începutul acestui film am amintit că deputați și-au mutat fălcile, dar nu am făcut-o pentru a relata episodul în sine, ci pur și simplu pentru a căuta,—cu ajutorul domniilor voastre,—să le găsim un nou mijloc de asalt, mai vehement și mai cu seamă mai convingător. Ce-ai zice, spre exemplu, de niște mingi inofensive în aparență mingi cari nu ar fi decât bombe în miniatură. La începutul discuției deputatul respectiv, ca orice bun panglicar, ar începe să jongleze ca la Circ, cu două sau trei ghiulele și la momentul 0- porlun .poc.. Adversarul ar rămâne convins pentru vede. AX. POM Primarul din Galați, a concediat pe S’neciniștii din primărie. Virgil al nostru de-ar proceda la fel, nu numai că ar face să râmâne primăria pustie, dar ar trebui să-și dea singur, pașaportul. Verighete de logodne, cadouri de logodne se găsesc la renumitul ceasornicar SAPIRA-Constanța. Casă veche de încredere Prinderea fiorosului bandit Ivanof Banditái ados In localitate Jandarmii au reușit să prindă în apropiere de Babadag pe fiorosul bandit Simion Ivanof, care, împreună cu numeroasa sa bandă compusă din pescîiri lipoveni, a tâlhărit în județele Tulcea și Constanța, timp de aproape doi ani. Simionor are la activul său două crime, în afară de peste 35 tâlhării. Banditul a fost adus astăzi în localitate și urmează a fi instruit de cabinetul de instrucție local. ----------------- M5 suri contra speculanților din Grecia Atena 27.Parchetul a deschis o acțiune în contra diferiților agenți de schimb acuzați că au contribuit prin specula lor la scăderea devizelor grecești. Ambasadele străine la A agora Constantinopol 26 —Ministerul de externe din Angora a suprimat postul de agent de legătură cu reprzentanțîi diplomatici streini din Constantnopol. Cu începere de la 1 Martie reprezentanții puterilor streine vor trebui instalete la Angora sau să să se afimează ei agenți de legătură. POȘTA REDACȚIEI D-lui A. H Delaseimeni.— Din lipsă de spațiu nu se pot publica: " Doctor B. TATARSKI beli iutei»®, boli de nași, gâfc fi urechi. — Operațiuni treníiatastrofa de Ciurea Ciocnirea a două trenuri de răniți. Pagube de Buc. 27.—După groaznica nenorocire din timpul războiului, când peste o mie de inși și-au găsit moartea lângă stația Ciurea, o nouă catastrofă de cale ferată s-a înregistrat Sâmbătă seara tot lângă aceiași stațiune. Un tren de marfă plecase Sâmbătă de la Bârlad spre Iași. Plecat din Bârnova, mecanicul trenului—Beșleagă—a observat la un moment dat că nu mai e stăpân pe tren din cauza frânelor defecte și a numărului insuficient de frânări. Viteza a atins 75 km. pe ori și cum panta e foarte pronunțată, această viteză, neîntrebuințată la trenurile de marfă, însemna o inevitabilă catastrofă. La intrarea în stația Ciurea pe aceiași linie pe care urma să intre trenul de Bârlad, manevra un alt tren de marfă. Cu toate semnalele disperate ale mecanicului Beșleagă, evitarea în marfă. Cinci morți și cinci peste 5 milioane lei *grozitoarei ciocniri era exclusă și ea se produse cu o violență teribilă. A doua zi dimineața, s-a putut constata moartea a 5 muncitori precum și alți 5 grav răniți. Răniții au fost transportați la spitalul din Iași. Ancheta parchetului și a organelor cfr. a stabilit că ciocnirea s’a produs din neglijența personalului de stație din Bârnova și Ciurea. Pagubele întrec cifra de 1 milioane lei. I Contrabandă de spirt Vama cercetează actualmente, o afacere interesantă. E vorba de o contrabandă de spirt, săvârșită de mai mulți marinari, domiciliați la hotelul „Șteflea” din localitate, unde s’au și găsit cantități importante de spirt. Solemnitățile de la Curtea de Apel și Tribunalul local Depunerea jurământului magistraților înaintați ori după amază, înainte de începerea desbaterilor proceselor puse pe rol pentru acea zi, a avut loc la Curtea de Apel din localitate, solemnitatea depunerii jurământului de intrare în funcțiune a noului consilier d. loan .Oprescu, fost prim președinte al Tribunalului Constanța. De față erau toți magistrații Curții de Apel și ai Tribunalului, precum și corpul advocaților. In numele ministerului de justiție, d. procuror general Gh. L. Dimitriu a anunțat înaintarea d-lui loan Oprescu, și grefierul Curții d. Buiuc a dat citire deciziei ministeriale. Noul consilier a depus apoi cuvenitul jurământ către Tron, țară și legile ei, după care d. președinte al Curții Al. Anastasiu a adresat un cuvânt de bună venire, d-lui loan Oprescu. Din partea baroului, a luat cuvântul d. decan G. Benderic care a amintit de munca depusă de fostul prim președinte, în administrarea Tribunalului și la sfârșit sărbătoritul a mulțumit atât corpului magistaților cât și aceluia al advocaților pentru cuvintele frumoase ce s-au adresat. " In camera de consiliu a Curții, s'au transmis apoi felicitările, noului înaintat la gradul de consilier . Cu același solemnitate, a avut loc la Tribunal depunerea jurământului d-lor Cicerone Rusescu Athanasie Dumitrescu și Emilian Alexandrescu, primul pentru Înaintarea la gradul de prim președinte, al doilea pentru acela de președinte și al treilea, pentru gradul de prim procuror. f Accidentul din gara Eri după amiază, la sosirea trenului de București în gara locală, călătorul 1 Schwartz vroind să se coboare din mersul trenului, a căzut peste un ac de macaz rănindu-se grav la obraz și la o mână. Victima a fost transportată în grabă la spitalul comunal unde i s-au dat ajutoare. -GD Vaporul „Turnu Severin“ pin dut pentru totdeauna BUC. 27.—Ministerul comunicațiilor, direcția S. M. R. a primit de curând știrea „Turnu-Severin“ care că vaporul giat pe coasta franceză a naufraa Mărei Mânecei după cum se găsește în imposibilitate știe—se de a fi salvat-vaporul este frânt în două. In curând se va da ordin de repatrierea echipajului în țară. Acest echipagiu întregime salvat în a putut fi în timpul naufragiului. Vaporul „Turnu Severin” avea 3000 de tone și era unul din vasele noastre bune de comerț Valoarea lui se cifrează la 12 milioane lei. Ne mai putând fi salvat este posibil ca el să fie vândut pe loc. --------------0380-----------— lepnea pilite It pille La apelui d-lui Maniu pentru unirea opoziției au răspuns pânâ’n prezent torgiștii București 27.—Apelul lansat de d. Iuliu Maniu șeful partidului național român către partidele de opoziție a produs în rândurile acestora o vie fierbere. t După aspra critică adusă guvernării actuale și arătând că în momentul de față se impune o neîntârziată schimbare de regim, d. Iuliu Maniu a preconizat unirea tuturor partidelor de opoziție, făcând un călduros apel în acest sens. La acest apel până în prezent a răspuns în numele partidului naționalist al poporului d. Const. Argetoianu, declarând că aderă complect și în mod definitiv la propunerea de unire făcută de către d. Hie Maniu. " Comitetul executiv al partidului național român întrunindu-se elia aprobat apelul adresat opoziției de către d. Maniu. S’a citit apoi adeziunea partidului torgist, care a fost primită cu vie satisfacție de către membrii executivei partidului național român. Asupra denumirii ce se va da nouei combinațiuni politice, nu s’a luat nici o hotărâre, așteptându-se producerea altor adeziuni. In rândurile partidului țărănesc apelul d-lui Maniu, n’a fost primit cu multă plăcere, deoarece țărăniștii nu doresc o fuziune între trei partide, ci numai între două și anume între partidul țărănesc și național. Răspunsul partidului țărănesc se va cunoaște abia Duminică 1 Februarie, pentru care dată comitetul partidului țărănesc a fost convocat în ședință plenară. Iar răspunsul partidului averescan se va cunoaște Vineri când d. general Averescu se va înapoia în capitală. f Cum ne cunosc străinii Extragem următoarele rânduri din ziarul francez ,,Le Quotidien“ din 26 Ianuarie a. c ..Pentru a fi regină, Carmen Sylva — Elisabeta a României n’a fost numai o femeie, ci o femeie cu inimă largă și cu mult curaj. Sfârșitul ei, care se cunoaște din recente destăinuiri ale persoanelor din fostul ei anturagiu, sunt demne a fi relatate. In Februarie 1916, bătrână, bolnavă, aproape oarbă și desasperată de a ști țara sa umilită și învinsă, ea a fost lovită de o prieumonie. Intr-o noapte geroasă, mama regelui, după ce a luat o baie atâta de fericite cât a putut suporta, s’a expus pe o terasă în bătaia vântului ernii. Negreșit, frigul a făcut-o să-și piardă conștiința. In mai puțin de o săptămână după aceia, Carmen Sylva, regină și poeta, a murit fără șoapte, fără un plânset satisfăcută de a eși din durerea și decepțiunile sale.“ Iată cum ne cunoaște Franța, fosta noastră aliată și „surioară“ mai mare. Numai că unui ziar ca „Le QuotiJiep", cu reputație mondială, nu-i este permis a comite asemenea erori cari, îl aduc, cum e în cazul de față, pe rampa saltimbancilor. - ---- incediul din Trupoilar Silistra 25. — Un incendiu a isbucnit la grajdul locuitorului Meamet Ani din comuna Trupoilar, județul Durostor. A ars întreg acoperișul grajdului și o șiră de pae. Pagubele se cifrează la suma de lei 25ooo, -oxo~ Atacați la drumul mare Doi indivizi înarmați cu arme și granate de mână, au atacat pe șoseaua Ghiuleichioi-Alfatar, pe mai mulți locuitori din comuna Ghiuleichioi, luându-le banii ce-i aveau asupra lor. Pe locuitorul ’Dumitru Carter l’au bătut atât de grav încât numitul a încetat din viață. —-----xox------- Excrocherille se tin lanț Comerciantul B. Deller din localitate, a căzut victimă unui abil excroc care prezentându-i-se drept negustor de lemne, ia luat acont pentru un transport de lemne, suma de 8700 lei. Cazul a fost reclamat parchetului care cercetează. -oxo- Din Tulcea Jefuirea de la șoseaua Samotra.- Furi de cai. Incendiu. Arestarea unui hoț. * Tulcea 26.—Doi indivizi înarmați cu arme, au jefuit pe șoseaua Somova, pe locuitorul Rezita Ion din 2010 lei, iar pe Vasile Mâță, care-l însoțea. Pa* bătut grav. "—Indivizi necunoscuți au furat din curtea locuitorului Petre Caramache din comuna Agighiol una căruță și doi cai. Un incendiu a izbucnit la casa locuitorului Simion Râșnov din comuna Niculițel. A ars întreg acoperișul casei. Pagubele se cifrează la suma de lei 20000. PI.A fost arestat în comuna Vasile Alexandri, individul Neculae Vișan, urmărit pentru furt.® xo-BURSA 26 Ianuarie * vagon or« j 660 vagoane porumb [ 595-650 Sărăcie ii — Heil la o parte! auzi omul nostru un glas la spatele lui și deabia avu timpul să ferească în lături, când trecură arși pe lângă el, o pereche de telegari mândri, cu o trăsurică, în care i se păru că a cunoscut pe cumnată-sa, care nici nu se uitase la dânsul. I — Hm ! cățaua afurisită! mormai românul necăjit și-și turmă drumul. Dar acum omul n’o mai luă spre casa frățână-su, ci coti spre țărine. Știa el că la ceasul acela, frățăne-su nu putea fi decât la ogor și deaceia o luă dea dreptul la ogorul lui, unde Ia adevăr îl și găsi. I — Hei, uite Petre, zise Gheorghe, cum îl văzu, dar ce cauți pe aici ? — Ce să caut, pe d-ta te caut. — Pe mine? și din ce pricină? —• Uite ce e, bădiță, știi acuma și «-ta cât suntem de săraci și doar muncim noi și eu și femeia și copii, dar ce folos, nimic nu s’alege de munca noastră, parcă-i un făcut, că de aceia zicea Ilinca adiniauri, dute și tu, mă omule, la bădiță Gheorghe și roagă-i și tu, că doar ți-e frate, să te ajute și el pleacă, că nu-i mare treabă pentru dânsul dacă ți-ar împrumuta un plug și o pereche de boi, să-ți ars curățușa ta de pământ, că-i păcat de Dumnezeu că stă țălină de aatâta vreme; și iacă-așa, am venit la D-ta, bădiță Gheorghe, ca la un frate mai mare ce-mi ești, să mă ajuți, să scap și eu odată, să ies la liman. f Ham I mormăi Gheorghe intre dinți. Dă... să te ajut, că și așa te jelui la toată lumea de mine. — Ira, bădiță, dar ce vorbești d-ta? Cui m’am jeluit eu de d-ta? — Dapoi tot satul se uită la mine cu ochi răi, că-s bogat și tu sărac și nu te ajut. Dar ce să-ți fac eu, dacă tu ești bicisnic și nu știi să te chivernisești, eu îs vinovat? — Așa-i lumea, bădiță, dar eu unul, știu că nu fim dus la nimeni să-mi plâng nevoia până acuma. Am răbdat cât am putut, da la străini nu m’am plâns niciodată. Acuma numai la d-ta am năzuit ca frate ce-mi ești... și încă vezi bine c’am venit aici, ca nici cumnata să nu știe. Gheorghe se mai scărpina la ceafă, mai mormăi printre dinți ceva, apoi grăi. " — Ia’n ascultă, măi Petre, tu ori țî-oi da eu plugul cu boii, ori nu ți-oi da, tu tot n’ai să faci mare procopseală. Un sfat însă am să-ți dau și dacă l’ai asculta, poate să scapi de sărăcie. * — Să vedem zise Petre. — Să zicem că-ți dau boii și plugul, dar e de ajuns asta? Dar sămânța? dar pe urmă seceriș, tiner și toate cele ce-ți lipsesc ție, până să-ți vezi bucatele aduse în casă. Le ai tu toate astea? Vezi car că nu-i deajuns numai plugul cu boii... — Așa e, aftă bietul Petro — Uite ce zic eu. Tu ai putea mai bine să-ți vinzi curătușa ta de pământ și... — Ce? eu să-mi vând pământul ce mi-la lăsat taiia? strigă Petre, să alungă pământul meu pe mâini streine (... ) — Cine-ți spune să-I vinzi la străini? Mi-l vinzi mie și fac dintr’al tău și al meu o singură sie, și n’ajunge pe mâini străine. — Și cu ce să mă fac făr de pământ ? — Ce faci acum dacă îl ai? Mănânci din el? 1 Petre plecă capul în jos obidit. — Cu banii ce vei căpăta pe el, și pe casa cu loc cu tot, poți să-ți închipuești o altă gospodărie într’ alt sat. 1 —Cum să plec și din satul meu? — Da,să-ți cauți aiurea norocul. Nu vezi tuică aici în satul ăsta nu-ți merge de loc, că tot ce faci, tot pe dos îți iesâ? Omul vrednic, dacă-î om, nu se lasă așa biruit de soartă și dacă vede că în satul lui numai merge, cearcă aiurea. Și crede-mă pe mine, toți acei ca tine, care au plecat prin alte părți, s’au pricopsit. Aceste și multe ca acestea i-a tot spus frate-su, doar, doar s’a hotărâ să-și vândă pământul și casa și să-l vadă plecat din sat. Adevărul era, că toți sătenii se uitau la Gheorghe și la femeea lui ca la dracul. E drept că Petre nu s’a jeluit niciodată nimănui, și-și ducea cum putea sărăcia, dar de plâns nu se plângea nimănui. Numai că ceilalți oameni vedeau și judecaau așa cum se cuvine pe Gheorghe și poporul când judecă, apoi judecă cu toată dreptatea dar și cu toată asprimea. ? Și Gheorghe își dădea seamă că sătenii îl urau și asta numai din cauza lui Petre. De aceia îl sfătuia să-și vândă tot și să plece din sat, că dacă Petre n’ar mai fi fost în ochii sătenilor cu fără date, l’ar uita fci i-ar da și lui bună pace. 1 — Ei ce zici, Petre? te’nvocști? — Foarte îți mulțumesc de sfat bădiță. Să mă mai gândesc, să mă sffătuesc și cu muerea. — De, eu așa cred că-i bine. — Poate că ai dreptate, răspunse Petre. Oi vedea ce-oi face mai aisedl. țr 1 I .is. 1 — Fă așa Cum te sfătuesc și că te hotărăști vino la mine. j — Bine, bine! Mai rămâi sănătos bădura. - — Umblă sănătoșezi«. Și bietul Petre plecă spre casă și mai amărât și necăjit de cum venise. (Urmarea în numărul viitor) ---------CD------Piața cerealelor Cereale sosite și vămdate pe ziua de 26 Ianuarie la Obor: 31 căruțe ori 1 640-660 6 căruți ovăz 590-600 2 căruțe rap. ® em. 1150-1250 3 căruțe rap. sălb. 400-800 27 căruțe porumb ’ 585-600 ie C. P. Demetresco Mi Itanapiina u LEIBE DEH liiliOeinii. „Mii laiini“ ImalÉ 61 is aittei tittical le inse